foto: romaniacurata.ro
Organizatiile neguvernamentale romanesti implicate in sustinerea Initiativei Cetatenesti Europene impotriva Parteneriatului Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP), lansata la jumatatea lunii iulie si respinsa de catre Comisia Europeana pe 11 septembrie, se alatura celor peste 240 de organizatii din intreaga Europa in actiunea de a contesta la Curtea Europeana de Justitie decizia de respingere formulata de Comisie.
De asemenea, impreuna cu intreaga Coalitie Europeana STOP TTIP vom continua colectarea de semnaturi pentru o Initiativa Cetateneasca Europeana autonoma, chiar si fara recunoasterea ei oficiala de catre Comisia Europeana.
Prin decizia luata, Comisia Europeana se ascunde in spatele unor tertipuri legislative si astfel ignora problema de fond – lipsa transparentei in negocierea tratatelor transatlantice TTIP si CETA.
Dimensiunea antidemocratica a acordului este data de faptul ca un tratat care va schimba radical modul in care va fi reglementat comertul de ambele parti ale Atlanticului, cu repercursiuni directe asupra drepturilor si sanatatii consumatorilor este negociat in spatele usilor închise iar cetatenii nu sunt implicati in decizie, fiind pusi in fata faptului implinit. Acesta este si principiul pe care se va baza actiunea Coalitiei la Curtea Europeana de Justitie
Jean-Claude Juncker, noul presedinte al Comisiei Europene, a anuntat recent ca va milita pentru o mai mare transparenta si participare democratica pe parcursul negocierilor comerciale. Comisia Europeană trebuie sa accepte in cele din urma ca oamenii din Europa nu vor aceste acorduri de liber schimb ce vin cu noi puteri pentru investitori si o scadere a standardelor.
“Prin refuzul de a accepta Initiativa Cetateneasca prin care s-ar putea solicita cu forta institutionala, blocarea negocierii oculte a unor acorduri comerciale care scad standardele protectiei propriilor cetateni, Comisia Europeana isi declara complicitatea cu marile corporatii. Dar cum drepturile cetatenilor nu se primesc, ci se iau, noi vom continua mobilizarea pan-europeana a cetatenilor pentru a bloca aceste negocieri inainte de finalizarea lor.” afirma Mircea Toma, presedintele organizatiei ActiveWatch.
Prin cele doua acorduri de liber schimb, UE – SUA si UE – Canada, ar putea fi legalizate la nivel european practici economice distructive pentru mediu dand astfel cale libera exploatarii gazelor de sist si mineritului cu cianura.„De mai bine de 15 ani traiesc cu amenintarea ca o companie canadiana vrea sa imi ia casa, sa dinamiteze comunitatea in care traiesc si sa acopere satul de alaturi cu cianura. Orice versiune de acord international in care genul acesta de companii primesc si mai multe puteri, nu ne avantajeaza. Nu vreau ca alti oameni din alte comunitati sa isi petreaca viata cu amenintarile la care suntem noi supusi zilnic la Rosia Montana. Cand statele cedeaza siguranta propriilor cetateni pentru profitul companiilor, atunci este clar ca nu mai traim in democratie” a declarat Eugen David, presedintele asociatiei Alburnus Maior din Rosia Montana.
Pericolele ce vin odata cu cele doua tratate vizeaza chiar statul de drept, ocolit prin crearea unei legislatii paralele, comerciale, care difera de legile statului de drept, dar care prevalează si pot influenta deciziile luate in mod democratic. “<<NU corporatia face legislatia>> a fost unul dintre sloganele consacrate generate de catre protestatarii iesiti in strada in toamna anului 2013. Atunci se ridica problema unor legi facute <<cu dedicatie>> pentru compania Rosia Montana Gold Corporation. Ceea ce intreaga societate a identificat atunci ca fiind un abuz, un gest nedemocratic, ar putea fi replicat la nesfarsit pentru toate companiile ce isi vor desfasura activitatea in tara noastra. De frica unei avalanse de procese venite din partea corporatiilor, statul va ceda mult in procesul legislativ, facand concesii.”, a declarat Lavinia Andrei, presedintele fundatiei TERRA Mileniul III.
TTIP este un pericol pentru hrana sanatoasa, deoarece standardele diferite in materie de calitate si sanatate in alimentatia publica ar putea fi scazute in UE la nivelul celor existente in SUA, dar si piata serviciior publice de interes maxim cum sunt cele de distributie a utilitatilor, sau sistemul de sanatate ar putea fi afectate. Odata cu privatizarea unor astfel de servicii, daca statul va dori sa intervina in vreun fel, in sensul introducerii unor politici sociale dar care lezeaza interesul comercial al companiilor, este pasibil de a plati despagubiri substantiale in urma deciziilor curtilor de arbitraj.
Mai multe informații despre „STOP TTIP””: http://stop-ttip.org/