Terra mileniul III

Schimbarea temperaturii globale

Datele estimative oferite in raportul IPCC din 1995 sugereaza ca este posibil ca temperatura medie globala sa creasca cu 1 pana la 3,5 grade Celsius in secolul XXI (cu o rata medie acceptata estimata la 2 grade Celsius). Estimarile bazate pe modele mai recente sugereaza ca rata de crestere ar putea fi mai mare.

Regiunile globului nu vor fi afectate in mod egal. Diferentele se refera la magnitudinea prognozata a schimbarilor climatice, ca si la vulnerabilitatea si capacitatea de adaptare a regiunilor Terrei. Cercetatorii prevad ca incalzirea va fi mai accentuata in regiunile polare decat in cele ecuatoriale. Aceasta are implicatii considerabile asupra ecosistemelor polare, asupra vietii salbatice din zona si a locuitorilor. In acelasi timp, prognozele arata ca in interiorul continentelor se va produce o incalzire mai puternica decat in zonele costiere. Regiunile din interiorul continentelor ar putea fi confruntate cu valuri de caldura mai frecvente si mai intense. Se presupune ca in prima parte a secolului XXI se va produce topirea foarte accelerata a ghetarilor din Alpi. Pana in jurul anului 2035, jumatate din ghetarii existenti ar putea disparea si, pana la mijlocul secolului XXI, pierderile ar putea ajunge la trei sferturi. In cazul unei incalziri generale, in Antarctica ar putea cadea mai multa zapada, iar calota de gheata ar putea creste.

Cresterea nivelului marii
Temperaturile mai ridicate vor duce la expansiunea termica a oceanelor si la topirea ghetarilor si a calotei glaciare. Acestea vor determina cresterea suplimentara a volumului de apa din oceanele lumii si a nivelului marii. Estimari pe termen mediu arata ca nivelul marii va creste cu o medie de 5 cm pe deceniu. In zonele costiere se gasesc nu numai ecosisteme valoroase, dar si peste 50% din populatia globului. Acestea vor fi expuse la dezastre naturale precum furtuni, inundatii, eroziunea coastei si incursiuni ale apei sarate. Nu toate tarile costiere si insulele vor putea sa isi protejeze eficient zonele costiere.

Impact asupra agriculturii
Dintre toate segmentele economiei, agricultura este cea mai sensibila la clima. Se estimeaza ca, daca dioxidul de carbon atmosferic atinge concentratii duble fata de cele preindustriale – ceea ce este asteptat sa se intample pana la jumatatea secolului XXI daca nu sunt luate masuri de prevenire -, media globala de productie a plantelor cultivate va ramane aproximativ aceeasi. Totusi, modificarile in dispunerea zonelor climatice si de vegetatie catre latitudini si altitudini mai mari vor necesita adaptari regionale considerabile, in special in zonele de tranzitie. In zonele aride ale Pamantului, riscul de malnutritie va creste probabil, dat fiind ca necesitatile de adaptare, cum ar fi schimbarea culturilor, a irigatiilor si utilizarii solului nu sunt intrunite. Perioadele de crestere pentru anumite culturi se vor scurta cu trei pana la patru saptamani in unele zone, dar vor creste in altele. Atat perioada de recolta cat si perioadele corespunzand stagiilor individuale ale dezvoltarii recoltelor se vor schimba.

Schimbari globale ale vegetatiei
Calculele au aratat ca dublarea concentratiei de dioxid de carbon din atmosfera va determina deplasarea taigalei, a tundrei, a padurilor de foioase din zonele calde si a padurilor de conifere din zona temperata calda cu pana la 600 de km catre poli. Padurea tropicala ar putea acoperi o zona mai mare decat acum.

Daca incalzirea accelerata cauzeaza o deplasare prea rapida a zonelor de vegetatie, atunci plantele nu vor avea timp sa se adapteze, iar structura comunitatilor de plante se va schimba. Structura si dispunerea multor ecosisteme se vor modifica, in functie de modul de raspuns al speciilor individuale la clima in schimbare, unele ecosisteme devenind instabile pentru mai multe secole. Oamenii trebuie sa actioneze pentru a proteja habitatele, de pilda prin construirea unor structuri fizice pentru a proteja zonele umede costiere, rezervarea unor terenuri suplimentare, eventual la nordul celor existente, pentru migratia speciilor. De asemenea, se pot crea “coridoare de migratie” care sa lege zonele protejate pentru diverse specii de plante si animale.

Expansiunea deserturilor
Viitoarele schimbari ale climei vor accelera probabil extinderea deserturilor, datorita cresterii temperaturii, ceea ce va antrena o scadere a precipitatiilor in aceste zone. Pana acum, datorita in primul rand practicilor nepotrivite de inginerie agricola si irigatii, o suprafata de circa 20 de milioane km2 a fost transformata in desert.

Intensificarea ciclului hidrologic
Evaporarea si precipitatiile vor creste cu circa 3 pana la 15%, ceea ce va conduce la o intensificare considerabila a ciclului hidrologic. Conform rezultatelor modelelor utilizate, surplusul de precipitatii va fi diferit in diversele regiuni ale lumii. Cresterea precipitatiilor este asteptata in principal in zone tropicale si la latitudini inalte, unde se inregistreaza deja cantitati considerabile de precipitatii. In alte regiuni, precum unele zone subtropicale aride, precipitatiile vor scadea, amplificand contrastul dintre regiunile climatice aride si cele umede. Pe areale mari din Europa se vor putea inregistra mai multe precipitatii iarna si mai putine vara. Frecventa ploilor abundente si a zilelor fara precipitatii va creste, creand o tendinta de crestere a frecventei fenomenelor meteorologice extreme.

Disponibilitatea si lipsa apei
Variatiile alarmante ale climei globale vor influenta rezervele de apa prin modificarea regimului precipitatiilor si a evapotranspiratiei (evaporarea solului plus cea provenita din vegetatie). Totusi, consecintele la nivel regional nu pot fi inca prevazute cu o precizie ridicata. In unele parti ale lumii, oamenii sufera deja de o lipsa acuta a apei, fenomen care va fi intensificat de clima viitoare si care se va extinde catre mai multe regiuni.

Influenta asupra sanatatii umane
Se asteapta ca schimbarile climatice sa aiba consecinte negative semnificative asupra sanatatii oamenilor. Valuri de caldura mai frecvente si mai intense, in special in “insulele urbane de caldura” ale oraselor mari, impreuna cu alte fenomene meteorologice extreme, au fost deja identificate drept o cauza pentru cresterea mortalitatii. Transmiterea unor numeroase boli infectioase este influentata de factorii climatici. Agentii infectiosi si organismele purtatoare sunt sensibili la factori ca temperatura, apa de suprafata, umiditatea aerului si a solului si schimbari in distributia padurilor. Malaria este un exemplu de astfel de boala care se poate extinde pe arii mai mari datorita cresterii temperaturii si umiditatii, in special in zonele din sud-estul Asiei, America de Sud si anumite parti din Africa. In tarile tropicale, boli ca malaria reprezinta deja o cauza importanta de imbolnaviri si decese.

Impact economic
In perioada 1990-2000, numarul catastrofelor naturale a fost de trei ori mai mare decat in anii 1960-1970. Marea majoritate a acestor dezastre si daunele pe care le-au produs au fost cauzate de fenomene meteorologice extreme. Exista semne ca incalzirea globala si consecintele sale, cresterea nivelului marii, intensificarea furtunilor si cresterea frecventei ploilor puternice contribuie deja considerabil la catastrofe, pe langa alti factori precum cresterea populatiei, urbanizarea si vulnerabilitatea in crestere. Domeniile economice bazate pe resurse – cum ar fi industria energetica, turismul – pot intampina provocari majore. Infrastructura urbana actuala, coridoarele de transport si de utilitati, sistemul public de sanatate si capacitatile de raspuns la urgente pot necesita un proces de extindere si actualizare pentru a putea face fata efectelor provocate de schimbarile climatice. Schimbarile climatice ar putea conduce la probleme pentru mediul construit existent (cladirile, soselele, caile ferate si alte structuri).

Spre deosebire de fenomenele meteorologice extreme, caz in care daunele sunt provocate in cateva secunde, minute sau zile, deteriorarea indusa de elementele meteorologice ar putea deveni evidenta in cateva luni sau chiar ani (ex.: deteriorarea accelerata a caramizilor si a materialelor de beton armat). Trebuie sa dezvoltam deja acum actiuni preventive pentru ca infrastructura sa nu devina mai vulnerabila in viitorul apropiat. In toate sectoarele economice majore trebuie elaborate studii de impact, de analiza a riscurilor si oportunitatilor si trebuie dezvoltata constientizarea in privinta acestor probleme, in scopul planificarii afacerilor, dezvoltarii politicilor, ca si pentru populatie. Adaptarea la noile sisteme climatice va fi dificila si, in unele cazuri, foarte costisitoare.


Proiecte de case