Bucuresti, 31 mai 2016
Industria nucleara isi confirma declinul prin numarul reactoarelor nucleare nou construite mult mai mic decat numarul celor care se inchid, prin numarul in scadere al specialistilor din domeniu si prin costurile care devin din ce in ce mai mari, a atras atentia un consortiu de ong-uri din 6 tari central si est europene printre care si Romania, intr-o conferinta de presa desfasurata astazi, marti, 31 mai 2016 in Bucuresti.
Daca in anii 90 s-a inregistrat un varf al industriei, dupa accidentul de la Fukushima trendul este descendent la nivel mondial, exceptie facand China.
In Uniunea Europeana sunt acum in constructie 2 unitati in Slovacia iar alte doua reactoare, care ar fi trebuit sa salveze industria nucleara, bat pasul pe loc in Franta si Finlanda.
“Este vorba de doua reactoare EPR ale companiei franceze Areva. Unul dintre ele destinat Finlandei, lansat ca proiect in 2003 la un pret de constructie estimat la 3,2 miliarde de Euro pentru o capacitate de 1600 de MW. Reactorul inca nu este terminat iar costul a ajuns la 9 miliarde de euro si creste in continuare, pe masura ce termenul de finalizare se indeparteaza de cel anuntat initial in 2012. Aceeasi situatie este in Franta unde se construieste un reactor similar al carui cost a ajuns de la 3,3 miliarde de euro la 10,5 miliarde de euro in prezent” spune Patricia Lorenz, expert al societatii civile in domeniul nuclear si reprezentant al ong-ului Friends of the Earth Austria.
Evolutia constructiei (cu verde) si a inchiderilor (cu portocaliu) de centrale nucleare
Costurile cresc in continuu iar pretul energiei scade, fapt ce produce o diferenta uriasa care va trebui acoperita de la buget. Contractele de diferenta sunt printre principalele forme de ajutor de stat pe care autoritatile le pregatesc pentru a suplini aceste pierderi.
“Cazul Hinkley Point este un exemplu cunoscut. In acest caz statul se obliga sa plateasca diferenta dintre pretul pietei si pretul stabilit in negocieri.. Este vorba de un pret de 96 de euro pe MWh, garantat pentru 35 de ani. In conditiile in care pretul actual este de 33 de euro, si previziunile arata ca acesta va scadea la 20 de euro pe MWh pana in anul 2020” a mai declarat Patricia Lorenz.
Situatia se prefigureaza a fi similara si in cazul Romaniei, care se angajeaza sa plateasca investitorului chinez China General Nuclear diferenta, astfel incat sa fie garantata o rata de profitabilitate de 15%.
„Proiectul reactoarelor 3 si 4 a fost evaluat in 2007 la 6,5 miliarde de euro in conditiile unei rate interne de rentabilitate de 11,3%, deci pretul final va fi mult mai mare dupa reactualizare”, a spus Lavinia Andrei presedintele Fundatiei TERRA Mileniul III.
„Toate aceste ajutoare de stat vor fi decontate de catre consumatorii din Romania, de catre cetateni, din buzunarul nostru. Noi cu pierderile si investitorul cu profitul”, a mai spus presedintele Terra Mileniul III.
Un alt aspect pe care ong-urile l-au semnalat este lipsa de transparenta din acest sector, precizand ca nu au gasit nicaieri scrisoarea pe care Ministerul Energiei a trimis-o CSAT si nici motivarea pentru care a fost aprobat acest document in Guvern.
„Strategia energetica a Romaniei este inca in constructie, dar noi, alaturi de alte organizatii de mediu, nu am fost acreditati sa participam la consultari. Vom trimite punctul nostru de vedere ministerului in cadrul sesiunii de consultare publica ce are loc acum, dupa publicarea primelor rapoarte”, a mai spus Lavinia Andrei.
Transparenta lipseste din sectorul nuclear chiar si in raport cu Comisia Europeana. Directiva Europeana ce reglementeaza felul in care se gestioneaza deseurile radioactive cere statelor membre sa transmita programele dezvoltate la nivel national care ar trebui supuse evaluarii strategice de mediu, care cuprinde si o component de dezbaterii publice. Multe din aceste programe nu au fost trimise iar cele care au fost trimise contin o gramada de deficiente.
“Evaluarea strategica de mediu necesara conform directivei, este singura modalitate prin care publicul poate fi informat si consultat in privinta gestionarii acestor deseuri. Dar statele membre si-au exprimat dezacordul si e foarte probabil ca aceasta evaluare sa nu mai fie facuta. Dintre cele 6 tari din proiectul Joint Project, doar trei au inceput o astfel de evaluare strategica de mediu, si doar una a efectuat o evaluare transfrontaliera, lucru care ar fi trebuit sa se intample in toate cazurile.”
Grupul de ong-uri Joint Project coopereaza in monitorizarea transparentei din domeniul nuclear in tari central si est-europene printre care Romania, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Romania si Polonia.
Patricia Lorenz lucreaza pentru ong-ul austriac Friends of the Earth din 1993, perioada in care a fost implicata intr-o multitudine de proiecte de popularizare a riscurilor din domeniul energiei nucleare. A organizat conferinte pe aceasta tema la Parlamentul European si a fost reprezentanta din partea societatii civile in European Nuclear Energy Forum. In prezent este implicata in numeroase proiecte ce tin de implementarea Conventiei de la Aarhus, a Directivei Europene 70/2011 privind gestionarea deseurilor radioactive si este activa in promovarea participarii publice in domeniul nuclear.