Terra mileniul III

Prioritati pentru Politica Europeana de Coeziune 2014-2020

In atentia:
Domnului Leonard Orban, Ministru al Afacerilor Europene
Domnului Bogdan Dragoi, Ministru al Finantelor Publice

Spre stiinta:
Domnului Mihai-Razvan Ungureanu, Ministru Interimar al Mediului si Padurilor
Domnului Lucian Nicolae Bode, Ministru al Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri

Stimati Domni Ministri,

Anticipand dezbaterea Consiliului de Afaceri Generale al Uniunii Europene ce va avea loc in data de 24 aprilie 2012 cu privire la prioritatile aferente Politicii de Coeziune 2014-2020, organizatiile semnatare doresc sa va supuna atentiei un set de recomandari destinate maximizarii potentialului benefic al acestei politici, asigurarii aplicarii ei cu success in intreaga Uniune Europeana, precum si atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Conform unui studiu Eurobarometer publicat in iunie 2011 , o majoritate covarsitoare de 89% din cetatenii europeni au indicat ca mai multe fonduri europene ar trebui alocate pentru a sustine activitati menite sa protejeze mediul inconjurator.
Politica de Coeziune 2014-2020 reprezinta o oportunitate excelenta pentru a transforma economia Romaniei intr-o economie cu emisii scazute de gaze cu efect de sera, care sa faciliteze conservarea biodiversitatii si cresterea competitivitatii prin utilizare eficienta a resurselor si crearea de noi locuri de munca. In calitate de Stat Membru al Uniunii Europene, Romania trebuie sa accelereze eforturile de a contribui la obiectivele UE privind protectia mediului, creandu-si in acelasi timp o economie mai puternica, mai competitiva. Romania trebuie mai ales sa ajunga din urma alte state europene in ceea ce priveste cresterea eficientei energetice. Utilizarea de resurse pe cap de locuitor in Romania s-a dublat in ultimii 10 ani, fiind in prezent mai ridicata decat cea a Germaniei. In conformitate cu “2011 Survey of resource efficiency policies in EEA member and cooperating countries” Romania are cea mai scazuta productivitate materiala din Uniunea Europeana.

Pachetul „Energie – Schimbari Climatice”, stabileste pentru UE o serie de obiective pentru anul 2020, “Obiectivele 20-20-20”, creand un cadru comun pentru promovarea energiei din surse regenerabile (SRE). Pentru ca UE sa ajunga la o pondere a energiei din SRE în consumul final brut de energie de 20% în anul 2020, s-au stabilit obiective nationale obligatorii pentru fiecare stat membru, incluzand Romania, pentru care obiectivul national este de 24%. In acest sens, Romania trebuie sa creeze un cadru legal si mecanisme de directionare a fondurilor europene in valorificarea surselor regenerabile de energie. In acest moment, energia solara si biomasa sunt domenii nevalorificate corespunzator, desi tara noastra beneficiaza de conditii naturale favorabile.

Mai mult decat atat, conform angajamentelor europene, Romania trebuie sa isi imbunatateasca eficienta energetica cu 19% si sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera cu 20% pana in 2020. In acest sens, pentru a reduce intensitatea energetica in sectoarele cu consumuri energetice mari si a indeplini tintele propuse atat in Strategia Nationala in domeniul Eficientei Energetice cat si in Planul de Actiune in domeniul Eficientei Energetice aferent Directivei 2006/32/CE, guvernul Romaniei a propus printre masurile aferente sectorului ‘Industrie’, “imbunatatirea eficientei energetice prin sustinerea finantarii prin fondurile comunitare”.

Nu in ultimul rand, in Carta Alba a Transporturilor lansata de Comisia Europeana in martie 2011 se ia in calcul o tinta de reducere a emisiilor de CO2 din acest sector de 70% pana in anul 2050 raportat la perioada curenta . In prezent, aproximativ 13 miliarde de Euro sunt alocati acestui sector, din care 1 miliard de euro din bugetul TEN-T si 12 miliarde de euro din Fondul de coeziune. Proiectele ce vor fi implementate in urmatoarea perioada de programare si finantate din fonduri europene trebuie evaluate din perspectiva obiectivelor de reducere stabilite in 2011.

In perioada 2007-2012 proiectele finantate din fondul de coeziune au fost concentrate pe modele de transport cu mari emisii de gaze cu efect de sera – precum infrastructura rutiera si aeroporturi, descurajand, in acelasi timp dezvoltarea infrastructurii de tip “utilizatorul plateste” , cum este cea feroviara. Mai mult decat atat, in Romania, 4,57 miliarde euro sunt alocate in prezent ministerului transportului si infrastructurii care coordoneaza proiecte rutiere planificate sa treaca prin coridoare de flora si fauna, fara a tine cont de necesitatea asigurarii protectiei mediului si diminuarii impactului acestor proiecte asupra ecosistemelor.

Astfel, Politica de Coeziune 2014-2020 trebuie sa fie un instrument decisiv pentru a contribui la prioritizarea eficienta a obiectivelor Strategiei EU 2020 in Romania.

Avand in vedere cele mai sus mentionate, in contextul negocierilor privind Politica de Coeziune 2014-2020, organizatiile semnatare va solicita urmatoarele:

1. Respectarea principiului de parteneriat pe parcursul intregului proces de programare aferent Politicii de Coeziune 2014-2020

Scopul parteneriatului este dublu: imbunatateste transparenta si faciliteaza adoptarea unor decizii echilibrate in ceea ce priveste prioritatile viitoarei politici de coeziune, producand in acelasi timp rezultate mai bune in procesul de implementare.

Parteneriatul ar trebui sa acopere pregatirea, implementarea, monitorizarea si evaluarea programelor operationale. In perioada curenta, 2007-2013, sunt cazuri in care fondurile europene nu sunt utilizate in mod eficient iar o cauza a problemei este rezultatul lipsei initierii de parteneriat pe parcursul procesului de programare. In consecinta, va invitam sa tineti cont de principiul de parteneriat prin stabilirea de grupuri de lucru pentru programarea, evaluarea si selectarea proiectelor, cu participarea reprezentatilor ONG-urilor. In acelasi mod, toti partenerii relevanti ar trebui sa fie implicati in procesul de evaluare a indeplinirii conditionalitatilor ex-ante.

2. Concentrarea tematica , sprijinul pentru atingerea obiectivelor de mediu si clima si pentru imbunatatirea eficientei in utilizarea resurselor

In ceea ce priveste concentrarea tematica, va solicitam sa asigurati consolidarea concentrarii tematice pe eficienta energetica si energii regenerabile; proiecte de infrastructura de transport care sa contribie la reduceri de emisii; sustinerea “earmarking” pentru finantarea eficientei energetice precum si alocarea fondurilor pentru reabilitarea ecosistemelor si infrastructura verde in vederea protejarii resurselor naturale. Astfel, s-a estimat ca o suma de 28 de milioane de euro este necesara anual pentru a imbunatati gradual eficienta energetica a cladirilor rezidentiale din Romania, ceea ce reprezinta un total de aproximativ 200 milioane euro pentru intreaga perioada 2014-2020. Acest domeniu poate crea un numar mare si stabil de locuri de munca , reprezentand in acelasi timp un ajutor important pentru romani in a-si reduce cheltuielile aferente consumului de energie.

Mai mult decat atat, Romania detine una dintre cele mai extinse arii de paduri virgine din Europa (aproximativ 100.000 hectare). Daca ar fi protejate, aceste paduri ar putea continua stocarea unor cantitati importante de carbon. In consecinta, fondurile structurale ar trebui sa sustina recentul angajament al Ministrului Mediului si Padurilor de a proteja aceasta comoara naturala. Conform estimarilor WWF Romania, ar fi necesar sa fie alocata anual din bugetul Politicii de Coeziune o suma de aproximativ 5 milioane de euro, reprezentand un total de aproximativ 35 milioane euro in perioada 2014-2020.

3. Utilizarea indicatorilor relevanti pentru a crea o politica de coeziune orientata pe obtinerea de rezultate

Concentrarea tematica a fost indicata ca fiind una dintre metodele care ar trebui utilizate pentru ca politica de coeziune sa produca rezultate mai bune. In acest sens, consideram esentiala alegerea si aplicarea indicatorilor relevanti in scopul masurarii valorii adaugate a politicii de coeziune, a contibutiei acesteia la realizarea obiectivelor de protectie a mediului si a angajamentelor nationale pentru atingerea obiectivelor EU 2020.

Fondurile europene ar trebui sa contribuie la imbunatatirea calitatii mediului in Romania, a eficientei energetice, conservarii biodiversitatii si serviciilor ecosistemelor. Indicatorii reprezinta instrumente de masurare a obiectivelor de mediu pentru programe si in consecinta pot fi folositi in scopul integrarii aspectelor de mediu si schimbari climatice in cadrul politicii de coeziune. Indicatorii de rezultat ar trebui incadrati in procesul de evaluare a performantelor politicii de coeziune atat la nivel european cat si la nivel national, contribuind in acest fel la realizarea unei politici de coeziune orientate pe obtinerea de rezultate.
In lipsa acestor indicatori de rezultat, multe din investitiile efectuate in perioada 2007-2013 au intensificat presiunea asupra mediului in Romania. Spre exemplu, proiectele de navigatie pe apele interioare in Romania au fost criticate de catre Comisia Europeana si ONG-uri pentru ca distrug habitatele pestilor si cresc riscul de inundatii. O politica de coeziune continand indicatori de rezultat are potentialul de a preveni astfel de consecinte in viitor.

4. Sustinerea evaluarii si conditionalitatii ex-ante

Conditionalitatea ex-ante reprezinta un pas important catre asigurarea unei mai bune consecvente si calitati a programelor, permitand maximizarea beneficiilor si o mai buna colaborare intre diferite activitati. Politica de coeziune ar trebui vazuta ca o parte integranta a politicilor nationale pe termen mediu in scopul contribuirii la implementarea aquis-ului de mediu si a indeplinirii obligatiilor asumate de catre Romania in relatia sa cu Uniunea Europeana.

In situatia in care considerati util, am aprecia oportunitatea unei intalniri pentru a discuta aceste recomandari. Va multumim anticipat pentru interesul acordat si asteptam cu interes raspunsul dvs.
Cu consideratie,

Organizatiile semnatare:
CEE Bankwatch
WWF Romania
TERRA Mileniul III
Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Asociatia Nationala a Birourilor de Consiliere pentru Cetateni
Asociatia Salvati Dunarea si Delta

Proiecte de case