Terra mileniul III

Sa vorbim despre biocarburanti de Ziua Mondiala a Hranei

food1La nivel global, 842 de milioane de oameni sufera de foame in fiecare zi si unul din 4 copii sub 5 ani sunt malnutriti si nu vor atinge niciodata potentialul maxim de dezvoltare fizica si cognitiva. Aproape 2 miliarde de oameni nu au acces la alimente care sa le asigure necesarul de vitamine si minerale esentiale pentru sanatate, potrivit FAO.
In acelasi timp, Uniunea Europeana incurajeaza productia de biocombustibili din culturi alimentare drept una dintre solutiile pentru reducerea emisiilor din transport si, in speta, a combaterii schimbarilor climatice. Aceasta politica are insa efecte majore asupra pretului si accesului la hrana, condamnand mii de oameni la lipsuri si infometare.

Cresterea productiei agrocole este cruciala pentru ca problema foametei sa fie ameliorata la nivel global. Aceast lucru ar insemna o crestere cu 60% a productiei alimentelor de baza. Aceasta tinta pare imposibil de atins, in contextul in care culturile alimentare ajung, in cantitati tot mai mari, in rezervoarele masinilor.

Fuel vs. Food

fotoDisputa dintre biocarburanti si hrana are o istorie relativ recenta, de inceput de secol XXI, dar care a starnit controverse la nivel global. In momentul in care, la inceputul anilor 2000, Uniunea Europeana si Statele Unite au considerat benefic sa sustina prin politici publice utilizarea acestora drept una dintre solutiile de combatere a schimbarilor climatice, preturile globale la hrana au inceput sa creasca simtitor. Aceste scumpiri au culminat in 2007 si in 2008 cu o criza mondiala a hranei.

Un studiu al Bancii Mondiale[1] publicat in aceasta perioada atribuie cererii crescute pentru biocarburanti o mare parte din scumpirea de 35-40% a pretului hranei in perioada 2002-2008. Un alt studiu[2] al Bancii Mondiale din 2011, estima ca 44 de milioane de oameni au cazut sub limita saraciei intre lunile iunie si decembrie ale anului 2010, din cauza cresterii pretului hranei.

Impactul asupra mediului

Promovarea in forma actuala a biocarburantilor are consecinte nu numai asupra pretului alimentelor, ci si asupra mediului. Ca si microhidrocentralele, promovate ca sursa de energie verde dar care, in realitate, au efecte distrugatoare asupra biodiversitatii si ecosistemelor in care sunt amplasate, producerea de biocombustibili din culturi alimentare conduce la acapararea[3]  terenurilor, defrisari si pierderea biodiversitatii in tarile in curs de dezvoltare.

Mai mult, emisiile de pe urma convertirii terenurilor bogate in stocuri de carbon, precum padurile si turbariile, nu sunt considerate in calculul total al emisiilor ciclului de viata al biocarburantilor.

Ca sa intelegeti mai bine care e legatura dintre biocarburanti si alimente puteti urmari povestea lui Peter and Jane, 2 fermieri din Uniunea Europeana.

 Romania, pe locul 12 mondial la importul de alimente

In Romania nu s-a facut nicio analiza a impactului politicilor europene privind biocarburantii. Nu se stie, in momentul de fata, care sunt suprafetele pe care se planteaza culturi destinate productiei de biocarburanti. Se stie, totusi, ca plante folsite in productia de biocarburanti, precum rapita, floarea soarelui, porumbul, graul si soia, ocupa, conform MADR, primele locuri ca profit in Romania, in 2013[4]. Se mai stie si ca, in ultimii ani, a crescut productia de rapita. Putem astfel deduce ca, datorita industriei europene producatoare de biocarburanti, pretul de cumparare al materiei prime este ridicat, iar cererea constanta.

Este ingrijorator faptul ca statul roman a devenit un importator net de produse agroalimentare – ocupand locul 12 la nivel mondial[5]  – cand ar putea fi exportator de siguranta alimentara cu un potential de a hrani peste 80 de milioane de persoane, potrivit unui program de cercetare al Bancii Mondiale si al Bancii japoneze Nomura efectuat in 2012.

Acest lucru este inadmisibil in contextul in care Romania are posibilitatea de a-si asigura securitatea alimentara si, in acelasi timp, de a-si putea indeplini obligatiile europene cultivand, spre exemplu, plante energetice dedicate pe soluri degradate, care sa nu acapareze terenuri arabile cu valoare ridicata.

Page up

Referinte:

[1]  „A note on Rising Food Crisis” (pdf), Donald Mitchell (iulie 2008)
Proiecte de case