TeodoroviciEugenOrlando

Scrisoare deschisa – Acordul de parteneriat dintre Guvern si Comisia Europeana

TeodoroviciEugenOrlandoScrisoare deschisa cu privire la elaborarea Acordului de Parteneriat dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana in vederea stabilirii cadrului de implementare al fondurilor europene structurale pentru Romania 2014 – 2020.

In atentia D-lui Eugen Teodorovici, Ministrul Afacerilor Europene:

Organizatiile membre ale Coalitiei pentru Mediu din Romania (CMR) si ale Coalitiei pentru Fonduri Structurale va aduc la cunostinta o serie de probleme legate de elaborarea si continutul documentului de consultare ce va sta la baza Acordului de Parteneriat pentru Romania, pentru perioada 2014 – 2020.

Va atragem atentia ca documentul contine o serie de carente care denota lipsa unei consultari corespunzatoare cu toti factorii interesati. Acest lucru este reflecat si de faptul ca, desi ni se solicita puncte de vedere asupra documentului, acesta a fost trimis totusi Comisiei Europene inca de pe data de 6 iunie a.c.

Pornind cu speranta ca inca se mai pot face comentarii pe documentatia trimisa la Bruxelles, va semnalam mai jos o serie de probleme care se cer a fi abordate si rezolvate intr-un cadru care sa reprezinte interesele tuturor factorilor interesati. Totodata, speram ca autoritatile romane vor depasi momentul dificil din primavara acestui an si vor reusi in cele din urma sa propuna partenerilor europeni un plan comprehensibil si valabil de cheltuire a fondurilor europene pentru perioada 2014 – 2020.

Iata, pe scurt, lucrurile care trebuie imbunatatite, in conceptia semnatarilor:

Documentul a fost transmis Comisiei Europene fara consultarea prealabila a partilor interesate, incalcandu-se astfel inca de la bun inceput Principiul Parteneriatului si nelasand loc unui Cod de Conduita adecvat, asa cum o cer documentele programatice. Intr-o maniera bine cunoscuta deja in Romania, acesta a fost transmis membrilor din Comitetele Consultative spre informare dupa transmiterea catre Bruxelles. Lungimea documentului si modul in care a fost structurat il face dificil de citit si inteles. Acesta pare a fi dezvoltat de mai multe entitati lipsindu-i aspectul unitar. Propunerile de interventii apar atat in sectiunea de evaluare a situatiei, precum si in capitolul de evaluare ex-ante, in unele situatii propunerile fiind diferite si necorelate. De asemenea indicatorii propusi in Tabelul 2 (pag. 89) nu sunt corelati cu masurile de interventie si sunt foarte limitativi.

Chiar daca subiecte precum ”protectia mediului” si ”schimbarile climatice” au crescut in importanta la nivelul politicilor europene, impartirea Programelor Operationale (PO) in Romania – conform Tabelului 5 (pag. 102) – arata ca, la nivel guvernamental, aceste subiecte nu sunt atat de importante. Componenta de mediu este subordonata Programului Operational Infrastructura Mare la sectiunea ”etc.”, situatie grava care minimizeaza din start importanta acestui domeniu. Desi Comisia Europeana a subliniat inca de la aparitia Strategiei Europa 2020 importanta pilonului ”Protectia resurselor naturale” si a sugerat ca acesta este un domeniu prioritar de finantare pentru  Romania[1], remarcam cu ingrijorare ascunderea domeniului sub umbrela gigantica a proiectelor de infrastructura.

Documentul nu ofera o sinergie intre obiectivele tematice, fiecare dintre ele fiind tratat intr-un mod independent. Mai vizibila este lipsa de corelare intre obiectivele tematice legate de dezvoltarea IMM-urilor, economia cu emisii scazute de carbon, educatie si cercetare, unde legaturile sinergice lipsesc. Astfel, lipsa obiectivelor de cercetare si educare in domenii care sa conduca spre o economie cu emisii reduse de carbon (ex. schimbari climatice, energie, transport, agricultura etc.) nu va putea contribui la imbunatatirea situatiei IMM-urilor de a se adapta unor noi conditii tehnologice, ci dimpotriva, le va face pe acestea si mai vulnerabile la transformarile care au loc atat la nivel european cat si global.

Aceeasi situatie este prezenta si in relatia dintre utilizarea eficienta a resurselor, emisiile reduse de carbon, adaptarea la schimbarile climatice, unde masurile propuse in Acordul de Parteneriat tind sa urmareasca acelasi tipar al primei perioade de programare in care infrastructura mare cu emisii ridicate de carbon predomina. Un exemplu in acest sens il reprezinta construirea la nivel regional a 7 rezervoare de apa ca masura de adaptare. Ori acest tip de constructii din punctul nostru de vedere nu va rezolva problema, ci dimpotriva va face populatia si mai vulnerabila la lipsa apei si va creste pretul apei catre consumatorul final.

Nu putem sa ignoram lipsa Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii dintre prioritatile de mediu ale viitorului Parteneriat Romania – Comisia Europeana. Mai mult decat atat, am remarcat cu aceeasi ingrijorare supralicitarea potentialului economic si social al Fluviului Dunarea si ignorarea totala a potentialului natural al fluviului, iremediabil legat de primele. Consideram ca potentialul natural trebuie tratat in mod egal, impreuna cu ceilalti doi piloni amintiti, si ca proiectele de infrastructura care se pregatesc pentru Fluviul Dunarea (Coridorul IV de exemplu) trebuie sa tina cont in mod covarsitor de valoarea naturala deosebita pe care, inca, fluviul o mai are.

Acordul de Parteneriat nu mentioneaza modul in care cei 20% din angajamentul de cheltuieli pentru urmatoarea perioada de finantare, dedicatii reducerilor de emisii de gaze cu efect de sera si adaptarii la schimbarile climatice, vor fi cheltuiti. Lucrul acesta ar putea genera un sprijin inadecvat pentru asa zisele “obiective verzi” si ar putea conduce spre o infrastructura traditionala, facandu-se apel (din nou) la necesitatea cheltuirii banilor cu orice pret si uneori chiar in detrimentul mediului.

Actualul Acord de Parteneriat repeta greselile facute in perioada de programare 2007 – 2013, in care au fost avute in vedere prioritati care urmau sa fie implementate in special de catre autoritati (centrale si locale), iar investitiile sa vizeze in principal infrastructura mare. S-a dovedit insa ca din cauza crizei financiare, autoritatile nu au reusit sa implementeze aceste programe si sa absoarba fondurile alocate.

Prioritatile actuale sunt de asemenea concentrate tot pe infastructura mare (rezervoare de apa, autostrazi, retele de energie si gaze etc.), dificultatile din perioada 2007 – 2013 riscand sa se repete. Mai mult decat atat, teme pentru care in actuala perioada au existat fonduri disponibile, dar nu au fost cheltuite, sunt reluate. Un exemplu in acest sens il constituie masurile propuse (pag. 19) in retelele de transport si distributie a energiei.

Abordarea situatiei de referinta in multe cazuri este prea putin fundamentata sau se pleaca de la premise false. Spre exemplu, daca din documentele strategice se evidentiaza faptul ca cel mai mare potential pentru eficienta energetica in Romania il reprezinta sectorul rezidential, urmat de sectorul transporturi (pag. 19), ne intrebam cum poate sa rezulte „obiectivul major” de a investi in retelele de transport si distributie energie electrica si termica. Cam greu de inteles este si logica prin care investitiile in drumuri ar putea contribui la reduceri de emisii de gaze cu efect de sera.

Avand in vedere cele semnalate mai sus si tinand cont de importanta acestui document, va solicitam reluarea si organizarea buna a consultarilor cu toti factorii interesati.

Organizatiile neguvernamentale, parte a coalitiilor semnatare, isi exprima increderea ca Romania poate trimite partenerilor europeni un document care sa exprime clar, concis si corect realitatea actuala, precum si planurile necesare in vederea imbunatatirii acesteia din punct de vedere economic, social, dar si de mediu. Totodata, ne exprimam deschiderea catre colaborare si dialog si va solicitam organizarea in cel mai scurt timp unei intalniri in care sa abordam problematica descrisa mai sus.

Semnatari:
Coalitia pentru Mediu din Romania
Coalitia pentru Fonduri Structurale

Comments are closed.