La inceputul rundei a 12-a a negocierilor prinvind Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP), 280 de organizatii ale societatii civile din toata Europa, cu sprijinul unor grupuri reprezentative din SUA si Canada, au cerut Comisiei Europene si reprezentantului pentru Comert al Statelor Unite ale Americii eliminarea mecanismului de solutionare a litigiilor dintre investitor si stat (Investor State Dispute Settlement – ISDS) si a asa-numitului inlocuitor – Sistem de Tribunale pentru Investitii (Investor Court System – ICS), din TTIP, CETA si toate celelalte acorduri comerciale. Aceasta clauza se intoarce la masa negocierilor, dupa un blocaj de aproximativ doi ani.
Semnatarii acestei solicitari condamna „rebranding-ul” Comisiei Europene pentru vechiul sistem ISDS. De exemplu, noua forma a „dreptului de a reglementa”, contine un potential masiv de penalizare a guvernelor nationale pentru legislatia menita sa protejeze sanatatea publica, mediul si societatea.
Ingrijorarile principale care au determinat peste 145.000 repondenti sa respinga introducerea mecanismului ISDS in TTIP in timpul consultarilor Comisiei Europene[1] raman intacte si in ceea ce priveste noul ICS:
- Atat ISDS cat si ICS dau drepturi exclusive investitorilor straini, prin urmare sunt discriminatoare fata de investitorii si comunitatile autohtone, fara nici o dovada a beneficiilor la adresa societatii extinse.
- Atat ISDS cat si ICS pot forta guvernele sa foloseasca miliarde din fonduri publice pentru a compensa corporatii pentru politici de interes public (sanatatea publica, mediu, de munca si alte), actiuni guvernamentale si chiar hotarari judecatoresti. Nu avem nicio garantie ca interesele private nu pot submina politici de interes public.
- Nici ISDS si nici ICS nu fac obiectul unor principii democratice transparente. Parlamentele nu vor fi in masura sa schimbe regulile ulterior;
- Atat ISDS cat si ICS submineaza competenta instantelor europene si a instantelor nationale atata vreme cat investitori straini pot alege sa le evite;
- Atat ISDS cat si ICS ignora faptul ca sistemele juridice din UE, SUA si Canada sunt perfect capabile sa solutioneze disputele cu investitori straini, in baza legii care se aplica tuturor celorlalti membri ai societatii.
Cel mai important aspect in ceea ce priveste noua propunere este ca spre deosebire de practica actuala unde tratatele bilaterale de protectie a investitiilor pot fi denuntate de catre oricare din parti, in cazul TTIP acest lucru nu ar mai fi posibil deoarece atat UE, cat si statele membre ar fi blocate cu exceptia cazului in care acestea decid sa paraseasca Uniunea Europeana.
Daca ISDS este inclus in TTIP, acesta ar permite unui numar de peste 47.000 de filiale detinute de companii americane din cele 51,495 care functioneaza in prezent in UE sa lanseze „atacuri” ISDS impotriva politicilor si actiunilor guvernamentale europene.
Consideram ca o dezbatere nationala pe aceasta tema este necesara si in Romania. Asteptam o opinie avizata a mediul juridic din Romania in ceea ce priveste mecanismul ISDS asa cum au facut-o deja institutii si organizatii din interiorul unor tari membre UE, de exemplu Asociatia Magistratilor din Germania[2] .
Reamintim ca peste 25.000 de romani alaturi de 3 400 000 din intreaga Uniune Europeana au semnat o initiativa cetateneasca independenta prin care spun NU unui tratat transatlantic care sa puna profitul si comertul deasupra drepturilor cetatenesti.
Vezi declaratia in limba engleza si lista semnatarilor aici: Declaratie in limba engleza
[1] http://trade.ec.europa.eu/consultations/index.cfm?consul_id=179
[2] http://www.euractiv.ro/economic/magistratii-germani-se-opun-acordului-transatlantic-ttip-