dunarea-la-topalu

Pentru o Dunăre cu malurile curate

Obiectivul general al proiectului

Obiectivul general constă în responsabilizarea autorităților locale prin activarea și implicarea civică a cetățenilor din orașul Giurgiu și zonele limitrofe în acțiuni de advocacy în vederea îmbunătăţirii serviciilor publice de salubrizare pe malurile Dunării.

Obiectivele specifice ale proiectului

  1. Crearea unui model de bune practici de valorificare durabilă a segmentului Insula Slobozia – Giurgiu – Gostinu – Insula Lungu aflat pe malul Dunării (Riviera Dunăreană).
  2. Mobilizarea comunităţii locale printr-o campanie de informare, educare și participare la luarea deciziilor publice.
  3. Promovarea modelului de bune practici de valorificare durabilă a segmentului vizat pe agenda autorităţilor locale şi centrale responsabile de administrarea sa.

Obiectivul de dezvoltare organizaţional al proiectului (dacă este cazul)

Îmbunătățirea cunoștințelor echipei MaiMultVerde în domeniul managementului deșeurilor și al politicilor publice relevante în vederea creșterii capacității sale de a se implica în campanii de advocacy în domeniul vizat.

Grupul țintă al proiectului este reprezentat de următoarele categorii :

Beneficiari direcți:

1320 de cetăţeni din mediul urban și rural implicați în acțiuni de voluntariat pentru mediu, în evenimente publice de conștientizare și în campania de advocacy la nivel local;

120 de tineri din mediul urban și rural care beneficiază de educaţie pentru mediu în urma proiecţiilor tematice în şcoli;

195 de cetăţeni din mediul urban și rural care beneficiază de educaţie pentru mediu în urma atelierelor de instruire, a proiecţiilor tematice din spații publice și a participării la tabăra educativă;

10 autorități locale informate și implicate în procesul de consultări pentru realizarea modelului de valorificare durabilă a zonei și, ulterior, implicate în campania de advocacy la nivel local.

Beneficiari indirecți:

61.353 cetățeni din mediul urban (oraşul Giurgiu) și 2032 cetăţeni din mediul rural (comună Gostinu) care beneficiază în viitor de potențialul educativ, de recreere și agrement al zonei;

Parteneri: Asociaţia Mai Mult Verde – lider de proiect și Fundația TERRA Mileniul III – partener

Valoarea totală a proiectului: 126.338 euro

 

Proiectul este implementat prin programul Active Citizens Fund, finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

 

Data începerii proiectului 01.09.2022

Perioada de implementare 14 luni

Logo SD verzui

Eticheta “Şcoala Durabilă”

Obiectivul general al proiectului

Creşterea capacităţii membrilor ONG şi a actorilor din şcoală (elevi, profesori, manageri şcolari) şi din comunitatea educativă (părinţi, cetăţeni activi, antreprenori) de a pleda împreună în arena civică locală, regională şi naţională pentru ca autorităţile publice şi alte organisme de decizie publică relevante să susţină activ un model de unitatate şcolară care integrează global Educaţia pentru Dezvoltarea Durabilă (EDD) în toate dimensiunile şcolii.

Obiectivele specifice ale proiectului

  1. Dezvoltarea etichetei “Şcoala durabilă”, ca schema administrată de ONG-uri, cu o documentaţie completă, cuprinzând metodologia de implementare şi cerinţele pentru atribuirea şi recunoaşterea performantelor unităţilor şcolare care integrează cele 17 Obiective de dezvoltare durabilă (Agenda 2030) în 4 domenii: curriculum şi pedagogie, managementul unităţii, viata şcolară, parteneriatul şcolii cu comunitatea.
  2. Pilotarea etichetei „Şcoala durabilă” – de către 4 unităţi de învăţământ preuniversitar din Săcele, Turnu Măgurele, Moreni şi Iaşi – utilizând metodologii colaborative, creative şi empatice, “centrate pe uman”, care stimulează contribuţia diverşilor actori din comunitatea educativă (elevi, profesori, manageri şcolari, părinţi, membri ONG, cetăţeni responsabili, antreprenori, aleşi locali) la demersul de integrare a ODD-urilor în şcoală.
  3. Atragerea a min. 30 de şcoli şi 30 de min. ONG-uri („aliaţi”) care pledează coordonat, în reţele de advocacy, pentru a influenţa min. 10 autorităţi publice locale şi/sau regionale („ţinte”) să susţină alinierea unităţilor de învăţământ pe care le administrează şi finanţează (inclusiv cele cu elevi din grupuri ţintă vulnerabile – precum CSEI) la cerinţele de atribuire ale etichetei “Şcoala durabilă” (“scop de advocacy”).

Obiectivul de dezvoltare organizaţional al proiectului

Construirea unei reţele naţionale pentru EDD de min. 30 de ONG-uri

Grupul țintă al proiectului este reprezentat de următoarele categorii :

120 de elevi din 4 şcoli îşi însuşesc EDD prin demersuri colaborative;

140 de profesori şi manageri şcolari îşi însuşesc EDD şi demersul de etichetare, iar 60 de reprezentanți ONG îşi însuşesc advocacy, învaţă Desing Thinking pentru EDD şi activează în reţea

80 de actori comunitari colaborează pentru EDD în comunitatea educativă

60 membri ONG îşi însuşesc advocacy-ul ca mod de acţiune publică

32 de aleşi locali se implică în EDD în şcoli

 

Parteneri: Asociaţia Reper21 lider de proiect, Fundația TERRA Mileniul III şi Asociaţia MAI BINE parteneri

Valoarea totală a proiectului: 149 983 euro

Proiectul este implementat prin programul Active Citizens Fund, finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

 

Data începerii proiectului 01.09.2022

Perioada de implementare 16 luni

logo cu scris (2)

Oraşe Reziliente

Obiectivul general al proiectului

Creşterea capacităţii de advocacy a tinerilor şi a actorilor comunitari din oraşele mici, aflate în declin economic, demografic şi socio-cultural, pentru a pleda în arena civică locală şi naţională pentru integrarea principiilor rezilienţei la schimbările climatice în politicile de dezvoltare/regenerare ale propriilor comunităţi.
Obiectivele specifice ale proiectului

  1. Creşterea conştientizării a 360 de tineri şi 60 de actori comunitari, din 12 comunităţi mic urbane în declin, privind cauzele şi efectele schimbărilor climatice, politicile de atenuare şi de adaptare, vulnerabilitatea climatică determinată de proiectele de dezvoltare nedurabile, oportunităţile de regenerare oferite oraşelor în declin care aleg traiectorii de dezvoltare reziliente la efectele schimbărilor climatice.
  2. Dezvoltarea prin metode participative, de către 36 de tineri şi 24 de actori locali din cele 12 comunităţi, împreună cu 12 reprezentanţi ai ONG-urilor din domenii diverse şi complementare, a unui document de viziune, pe termen lung (orizontul 2050), care explorează diferite scenarii (posibile, accesibile, dezirabile) privind dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice a oraşelor mici din România aflate în declin.
  3. Elaborarea colaborativă, de către 24 de aleşi locali (primari, consilieri) şi 12 reprezentanţi a minim 6 ministere şi autorităţi de resort (nominalizate în Strategia naţională privind schimbările climatice, 2016-2020), a unui pachet de priorităţi urgente pentru dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice a oraşelor româneşti în declin.

Obiectivul de dezvoltare organizaţional al proiectului

Dezvoltarea organizaţională a celor 4 ONG-uri partenere, necesară pentru diversificarea, eficientizarea, consolidarea şi extinderea susţinerii pe care o oferă mişcării tinerilor activişti climatici în toate zonele ţării şi mai ales în comunităţile în care activismul climatic este în prezent foarte puţin sau deloc prezent.

Grupul țintă al proiectului este reprezentat de următoarele categorii :

– 360 de tineri din cele 12 oraşe;

– 60 de actori comunitari (persoane care au capacitatea de a reprezenta şcoli, biblioteci, firme locale, biserici, ONG-uri, asociaţii comunitare);

– 12 reprezentanţi a 12 ONG-uri de la nivel naţional, din domenii diferite, care creează sinergii pentru susţinerea tinerilor.

Parteneri: Asociaţia Reper21 – lider de proiect, Fundația TERRA Mileniul III, Asociația Centrul pentru Dezvoltare Comunitară Durabilă şi Asociaţia Declic – parteneri.

Valoarea totală a proiectului: 224.029,57 euro

Proiectul este derulat de Asociația REPER21 în parteneriat cu Terra Mileniul III, Centrul de Dezvoltare Comunitară Durabilă și Declic și beneficiază de o finanțare în valoare de 224.029,57 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Data începerii proiectului 27.05.2022
Perioada de implementare 16 luni

Logo_Angajament pentru Clima

Angajament Pentru Climă

Obiectivul general al proiectului

Creşterea conştientizării, implicării civice şi educării cetăţenilor din România, în combaterea cauzelor şi efectelor schimbărilor climatice pe parcursul a 24 de luni. Un accent deosebit în cadrul proiectului va fi pus pe populaţia tânără care va fi cea mai afectată de efectele generate de schimbările climatice.

Obiectivele specifice ale proiectului

  1. Creșterea nivelului de conștientizare a unui număr de aproximativ 20.000 de cetăţeni dintre care aproximativ 5 000 de tineri, cu privire la cauzele şi efectele schimbărilor climatice în România, într-o perioadă de 24 luni.
  2. Creşterea gradului de educare a unui număr de 2.000 de elevi de gimnaziu şi liceu şi 200 de profesori din învăţământul gimnazial şi liceal, pentru a gândi şi acţiona în vederea promovării eforturilor de reducere a cauzelor şi efectelor schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, întrun interval de 24 luni
  3. Îmbunătăţirea politicilor publice din educaţie privind schimbările climatice în România şi monitorizarea implementării politicilor privind schimbările climatice la nivelul factorilor de decizie intrun interval de 24 luni prin implicarea tinerilor

Grupul țintă al proiectului este reprezentat de următoarele categorii :

2000 elevii de gimanziu şi liceu care vor fi instruiţi.

200 de profesori care vor fi instruiţi astfel încât să poată transmite mai departe către elevi informaţiile. Dintre aceştia, 20 profesori vor fi implicaţi direct în elaborarea unei curricule pentru gimnaziu şi liceu privind schimbările climatice şi în elaborarea politicii publice, iar 50 în activităţi educaţionale cu tinerii.

200 studenţi din cadrul SNSPA care vor participa la acţiuni educaţionale, dintre care 25 vor fi implicaţi ca voluntari în activităţile proiectului.

Publicul larg, aprox 20.000 de cetăţeni prin intermediul site-urilor web şi mass-media şi social media, vizitatori și susţinători ai organizațiilor partenere.

Parteneri: Fundația TERRA Mileniul III, Asociaţia Reper21 şi Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA)

Valoarea totală a proiectului: 219 519,35 Euro

“Angajament pentru Climă” este finanțat prin programul Active Citizens Fund, finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021, şi o cofinanţare din partea partenerilor în valoare de 15.060 de euro.

Data începerii proiectului 11.04.2021
Perioada de implementare 24 luni

A3_Poster_Moreni_Pol de crestere

IMPLICAREA ONG-URILOR ÎN DEZVOLTAREA DURABILĂ A MUNICIPIULUI MORENI

Obiectivul general al proiectului Consolidarea capacității organizațiilor non-guvernamentale din zona Moreni de sprijin și promovare a dezvoltării la nivel local in contextual Strategiei de Dezvoltare Locala a Municipiului Moreni 2021 – 2028. Obiectivele specifice ale proiectului

  1. Creșterea capacității ONG-urilor de a se implica în formularea și promovarea dezvoltării la nivel local.
  2. Imbunătățirea colaborării dintre administrația publică locală și ONGuri în vederea implementării și monitorizării Strategiei de dezvoltare locală a municipiului Moreni 2021 – 2028.
  3. Îmbunătățirea comunicării și transparenței decizionale și a participării la luarea deciziilor în municipiul Moreni și zonele adiacente.

Rezultate așteptate

  1. Parteneriat de Dezvoltare Locala consolidat si sustenabil, functional si la 6 luni de la incheierea proiectului;
  2. Personal din ONG-uri instruit în domeniile Competențe sociale si civice si Participare publică la luarea deciziilor, transparență decizională, acces la informații;
  3. Mecanisme de colaborare și parteneriat implementate;
  4. Proceduri si instrumente de lucru privind transparenta decizionala dezvoltate;
  5. Raport de monitorizare a implementarii Strategiei si Planului de actiune locala.

Grupul țintă al proiectului este reprezentat de urmatoarele categorii :

  • 80 de reprezentanți ai ONG-urilor locale și din împrejurimile municipiului – dintre aceștia cel putin 30 vor beneficia de diverse forme de instruire, iar ceilalți vor fi implicați în activitățile proiectului precum workshopuri, grupuri de lucru, ateliere, conferințe, monitorizare strategie și plan de acțiune etc.
  • 10 aleși locali – primar, vieprimar, consilieri locali- care vor participa la activitățile proiectului destinate cooperării și parteneriatului precum workshopuri, seminarii, ateliere, conferințe.
  • 10 persoane din personalul din autoritatea publică locală – vor participa la activitățile proiectului destinate cooperării și parteneriatului precum workshopuri, seminarii, ateliere, conferinte, precum și la analiza și validarea ghidurilor și procedurilor realizate în cadrul proiectului.
  • Aprox 1000 de cetățeni din municipiul Moreni care vor fi informați cu privire la activitățile din proiect prin intermediul mass media și al rețelelor de socializare, sau prin participarea la diverse evenimente.

Parteneri: Fundația TERRA Mileniul III și UAT Moreni Valoarea totală a proiectului: 336.290,42 lei Proiectul este implementat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă, cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul Social European, Axa Prioritară “Administrație publică și sistem judiciar eficiente”, Componenta CP14/2021- pentru regiunile mai puțin dezvoltate – Consolidarea capacității ONGurilor și partenerilor sociali de a se implica în formularea și promovarea dezvoltării la nivel local. Data începerii proiectului 01.07.2022 Perioada de implementare 14 luni

 

Plan de cooperare

Ghid de monitorizare

 

green vote

Comisia de mediu a Parlamentului European a votat pentru biocarburanti sustenabili

green voteEuropenii ar putea folosi in curand biocarburanti sustenabili, dupa ce Comisia de Mediu a Parlamentului European (PE) a votat pentru contabilizarea integrala a emisiilor indirecte (ILUC) ale biocarburantilor.

 Acestia sunt luati in calcul pentru atingerea tintelor asumate de Uniunea Europeana in ceea ce priveste reducerea emisiilor si utilizarea energiei din surse regenerabile in transporturi[1], insa in multe cazuri au emisii mai mari decat carburantii fosili.

Votul europarlamentarilor din Comisia de Mediu va contribui la promovarea producerii unor carburanti care reduc in mod real emisiile din transporturi, precum biocarburantii avansati si energia electrica din surse regenerabile, utilizata pentru vehiculele electrice.

Este incurajator faptul ca parlamentarii europeni, a caror misiune este protectia mediului, au abordat in mod corect problema politicii UE in domeniul biocarburantilor, prin introducerea contabilizarii integrale a factorilor ILUC. Acest vot deschide calea pentru producerea de biocarburanti cu adevarat sustenabili, care vor reduce in mod real emisiile din transporturi, pana in anul 2020” – Nusa Urbancic, manager de proiect pentru biocarburanti in cadrul organizatiei internationale Transport&Environment.

Emisiile provenite din ILUC (schimbarea indirecta a destinatiei terenurilor) rezulta atunci cand biocarburantii iau locul culturilor alimentare si determina deplasarea productiei alimentare catre terenuri neagricole, cum ar fi padurile, provocand astfel cresterea cantitatii de emisii si afectand ecosistemele[2].

Tintele de productie devin tinte de reducere a emisiilor

Parlamentarii europeni au votat, de asemenea, pentru limitarea la 5,5% a volumului de biocarburanti obtinuti din plante alimentare, ce pot fi luati in considerare pentru atingerea tintei de 10% din carburantii din surse regenerabile utilizati in transporturi. In anul 2011, tarile UE – care traverseaza o perioada de criza economica – au cheltuit in jur de 10 miliarde € pentru a sustine industria de biocarburanti, aşa cum indica un studiu recent al Institutului International pentru Dezvoltare Sustenabila (IISD)[3]. Aceste subventii din bani publici au fost necesare pentru a sustine o cota de 4,5%, pentru biocarburanti, in anul 2011.

O alta propunere votata de Comisia de Mediu a fost ca, dupa 2020, tinta de volum (pentru productia de biocarburanti) sa fie inlocuita cu o tinta de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. In acest fel, obiectivul cuprins in Directiva pentru Calitatea Carburantilor (FQD) se extinde, in mod efectiv, pana in 2025. Conform T&E, aceasta este cea mai buna solutie de decarbonizare a carburantilor utilizati in transporturi.

„In septembrie, Parlamentul European trebuie sa sustina prin vot decizia de acum – bazata pe studii stiintifice solide – a Comisiei de Mediu. In caz contrar, cel putin 10 miliarde € din banii cetatenilor europeni se vor risipi pentru sustinerea, in continuare, a unor biocarburanti care, in multe cazuri, sunt de doua ori mai poluanti decat cei fosili”.

Foto: www.greenfoodie.com.au


[1] UE reglementează utilizarea biocarburantilor prin intermediul a doua legi, cu un orizont de timp pana in 2020. Directiva privind energia din surse regenerabile (RED) stabileste un obiectiv de 10% pentru energia regenerabila utilizata in transporturi. Directiva privind calitatea carburantilor (FQD) impune o reducere de 6% a amprentei de carbon a carburantilor destinati transporturilor. In practica, aceste doua obiective au determinat subventionarea utilizarii biocarburantilor in tarile  UE, cu conditia ca biocarburantii sa contribuie la reducerea emisiilor, comparativ cu carburantii fosili. In prezent, ambele legi au reguli pentru calcularea emisiilor directe de carbon ale biocarburantilor, fara a se lua in considerare factorul ILUC.

[2] Vezi VIDEO
[3] Studiul realizat de Institutul International pentru dezvoltare Sustenabila

concurs

Concursul european „Implica-te. Salveaza Padurile!”

Fundatia TERRA Mileniul III si Asociatia Alma-Ro invita elevii de gimnaziu si liceu din Romania sa realizeze o campanie de comunicare sociala pe tema protectiei padurilor lumii, in cadrul concursului european “Implica-te. Salvează Padurile!”.

Concursul face parte din proiectul international “Educatie pentru management sustenabil si responsabil al padurilor lumii”, finantat de EuropeAid, si isi propune sa constientizeze elevii cu privire la importanta padurilor.

Cei care doresc sa participe la acest concurs trebuie sa alcatuiasca echipe de minimum patru, plus un profesor coordonator, si sa intocmeasca un produs de comunicare socială: fotografii, filme, desene, colaje, un blog, sau o combinatie din cele patru.  Acest produs trebuie sa demonstreze modul in care echipa doreste sa se implice in conservarea, protejarea, salvarea padurilor.

Concursul are doua sectiuni de varsta: gimnaziu (11 – 14 ani) si liceu (15 – 18 ani), fiecare sectiune fiind premiată. Lucrarile se vor trimite la adresa postala:  Fundatia TERRA Mileniul III, Str. Armand Calinescu nr. 7, etaj 5, ap. 20, Sector 2, 021011, Bucuresti sau la adresa de e-mail: liudmila.mehedinteanu@terramileniultrei.ro.

Termenul limita de trimitere a lucrarilor este 15 aprilie 2013. Cele mai bune 6 lucrari, selectate de noi, vor fi publicate pe site-ul proiectului: www.forestintheworld.org. Din acestea, doua vor fi castigatoare, evaluarea facandu-se de un juriu international.

Castigatorii concursului vor fi anuntati in data de 30 mai 2013, cand premiul in valoare de 250 de euro va fi oferit scoalii din care face parte echipa castigatoare.  Premiul se va folosi pentru implementarea campaniei de comunicare sociala la nivelul scolii.

Persoana de contact:
Liudmila Mehedinteanu, coordonator proiect
Tel: 0730 081 017
E-mail: liudmila.mehedinteanu@terramileniultrei.ro

Formular de inscriere
Regulament concurs
Poster concurs
Ne gasiti si pe Facebook

Biocombustibili ILUC

Comisia Europeana a ratat ocazia de a ”indrepta” politica privind biocarburantii

Comisia Europeana a facut astazi publica propunerea de Directiva privind calitatea carburantilor, recunoscând impactul emisiilor provenite din schimbarea indirecta a destinatiei terenului (ILUC[1]) asupra mediului, dar fara a lua masuri pentru a le limita. Obligatia de a monitoriza emisiile rezultate in urma ILUC nu va rezolva principala problema de mediu oprind productia acelor biocombustibili a caror amprenta de carbon este mai mare decât cea a combustibililor fosili, potrivit Transport & Environment (T&E).

UE reglementeaza utilizarea biocombustibililor prin intermediul a doua legi, ce acopera perioada 2009-2020. Directiva pentru energie regenerabila stabileste un obiectiv de utilizare a biocombustibililor in proporţie de 10% in sectorul transporturi. Directiva privind calitatea carburantilor  impune o reducere cu 6% a amprentei de carbon a combustibililor folosiţi pentru transport. In practica, aceste doua obiective au condus, pentru a putea fi indeplinite, la subventionarea si reglementarea biocombustibililor in statele Uniunii Europene, cu conditia ca aceste masuri sa reduca emisiile, comparativ cu cele ale combustibililor fosili. Prin urmare, ambele legi includ norme de calcul al emisiilor directe ale biocombustibililor, care nu includ insa emisiile ILUC.

Daca acestea ar fi incluse, majoritatea combustibililor de tip biodiesel de pe piata ar fi considerati la fel de poluanti precum combustibilii fosili si nu ar putea fi luati in calcul pentru atingerea obiectivelor celor doua directive. In concluzie, propunerea de astazi a CE impune doar raportarea emisiilor ILUC, fara a le lua insa in calcul, permitând practic biocombustibililor cu amprenta mare de carbon sa fie luati in calcul la atingerea tintelor.

”Chiar daca stiinta a aratat ca includerea emisiilor indirecte poate face impactul biocombustibililor mai mare decât cel al combustibililor fosili, Comisia a decis sa rateze oportunitatea de a determina o productie de biocombustibili sustenabili. Ca sa parafrazez un citat celebru al economistului Keynes[2], Comisa a ales sa ia o decizie cu siguranta gresita, decât una aproape buna”, a declarat Nusa Urbancic, manager de program in cadrul T&E.

T & E saluta limita propusa de 5% in utilizarea de biocombustibili obtinuti din culturi agricole, care este importanta pentru atingerea obiectivului de 10% de energie din surse regenerabile in transporturi, deoarece previne expansiunea biocarburantilor nesustenabili. Cu toate acestea, documentul nu abordeaza problema fundamentala a emisiilor ILUC in vederea indeplinirii obiectivelor de reducere a amprentei de carbon.

”Desi propunerea CE limiteaza practicile rele de astazi, ea nu traseaza o directie de dezvoltare sustenabila a bioenergiei, pentru ca inca nu tine cont de emisiile ILUC. Acest lucru creeaza riscuri si incertitudini atât pentru mediul inconjurator, cât si pentru investitori,” a mentionat Urbancic.

Nota:

  • ILUC este procesul prin care terenul utilizat anterior pentru culturi de alimente este convertit pentru culturi destinate productiei de biocombustibil. Din aceasta cauza, alimentele vor fi cultivate in alta parte, de obicei pe terenuri noi (foste paduri, pasuni, etc) pentru ca cererea de alimente va ramâne cel putin constanta. Aceasta conversie a terenurilor neagricole in terenuri agricole determina o crestere globala a emisiilor de gaze cu efect de sera (GES), erodând beneficiile pe care politica UE in domeniul biocombustibililor ar trebui sa le ofere
  • Biocombustibilii nesustenabili includ biodieselul din ulei de palmier, soia, rapita si alte culturi oleaginoase, precum si etanolul produs din porumb, grâu, zahar si alte culturi de amidon.

 

Foto: http://thinkprogress.org


  1. [1] Indirect land-use change (en.)
  2. [2] John Maynard Keynes, economist britanic
biocarburanti

Scrisoare catre Comisarul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala

Domnule Comisar Dacian Ciolos,

Fundatia TERRA Mileniul III, cu sustinerea Coalitiei pentru Mediu din Romania (CMR), saluta propunerile Comisiei Europene de reformare a politicii in domeniul biocarburantilor, care urmareste imbunatatirea eficientei acestora si, nu in ultimul rand, prevenirea cresterii pretului alimentelor, prin impunerea unei limite de 5% pentru biocarburantii produsi din culturi agricole alimentare.

Proiectul de propunere anuntat de Comisie constituie un prim pas in directia cea bună, solicitat si asteptat de multi dintre cetatenii Uniunii Europene, ingrijorati de faptul ca politica actuală a UE in domeniul biocarburantilor ar putea avea o influenta negativa asupra pretului la alimente si o eficienta redusa in limitarea volumului de gaze cu efect de sera.

Aceste ingrijorari sunt justificate si de faptul ca fenomenul schimbarilor climatice – pe care incercam sa-l combatem inclusiv prin politica in domeniul biocarburantilor – se pare ca afecteaza, asa cum s-a intamplat si in acest an, din ce in ce mai mult culturile agricole din multe tari ale lumii, inclusiv cele din Europa. Considerand ca masurile bune propuse de Comisia Europeana constituie doar un minim asteptat de catre cetatenii europeni, va solicitam sa sprijiniti aceeasta propunere impotriva oricaror presiuni de slabire a sa sau de amanare a luarii in considerare a efectelor schimbarii indirecte a destinatiei terenului (Indirect Land Use Change – ILUC).

De asemenea, va rugam sa luati in considerare imbunatatirea proiectului de propunere, in asa fel incat sa se tina cu adevarat seama de efectele negative de mediu si sociale pe care le pot provoca biocarburantii de generatia intai, in general, si schimbarea indirecta a destinatiei terenului, in mod special, prin urmatoarele masuri:

  1. Scaderea limitei de 5% pentru biocarburantii „produsi din hrana” si, in niciun caz, cresterea acesteia;
  2. Introducerea factorului ILUC in Directiva pentru Energie Regenerabila, pentru a fi siguri ca niciun biocarburant comercializat pe piata europeana nu contribuie la cresterea volumului de gaze cu efect de sera;
  3. Initierea imediata a procesului de diminuare treptata a subventiilor pentru biocarburantii „produsi din hrana”;
  4. Definirea termenilor de „deseuri” si „reziduuri”, care pot fi utilizate in fabricarea biocarburantilor.
  5. Introducerea unor criterii de sustenabilitate care sa ia in calcul efectele indirecte ale utilizarii deseurilor si reziduurilor agricole, precum si cele ale biocarburantilor de generatia a doua, obtinuti din culturi energetice.

Suntem siguri ca, in calitatea Dv. de Comisar european pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, intelegeti foarte bine motivul acestor propuneri de masuri si, prin urmare, speram ca le veti promova si sprijini.