La patru
ani dupa ce Consiliul Uniunii Europene si Comisia Europeana au solicitat efectuarea unor teste de stres la centrala nucleara de la Cernavoda ca urmare a accidentului de la Fukushima, problemele scoase in evidenta de catre echipa de evaluare nu sunt remediate in totalitate.
Conform analizei critice a planului national de actiune post Fukushima, actualizat la sfarsitul anului 2014, analiza realizata de o retea de ong-uri din Europa Centrala si de Est, centrala de la Cernavoda este expusa riscului seismic, inundatiior si unor evenimente meteorologice extreme.
Centrala nucleara de la Cernavoda este situata intr-o zona extrem de inadecvata, considera cei care au evaluat-o, deoarece regiunea este predispusa la cutremure. Cu toate acestea, in prezent, mijloacele de gestionare a accidentelor severe nu sunt suficiente pentru a preveni sau pentru a atenua consecintele acestora.
Concret, desi echipa de evaluare a criticat faptul ca nu sunt prevazute masuri pentru cresterea rezistentei la cutremure iar limitele de siguranta nu au fost cuantificate in mod adecvat, autoritatea de reglementare CNCAN sustine in continuare ca alte inbunatatiri nu sunt necesare. Asta dovedeste ca autoritatile romane nu inteleg ideea de test de stres, considera autorii studiului. Desi probabilitatea unui cutremur de peste limita de proiectare a centralei este scazuta, persista posibilitatea unui cutremur puternic care ar putea declansa un accident grav.
Testele de stres au mai aratat ca protectia impotriva inundatiilor este si ea insuficienta. Un numar semnificativ de echipamente de siguranta sunt situate in camere subterane ale centralei, ceea ce face necesara instalarea unor usi etanse, rezistente la inundatii. Acest lucru ar fi trebuit finalizat pana in 2014, dar acum realizarea acestora este amanata pentru finalul anului 2015. In loc de masuri tehnice fiabile sunt pusi la dispozitie saci de nisip. Despre capacitatea centralei de a rezista la conditiile meteorologice extreme, cum ar fi vanturi puternice, zapada si ploaie, echipa de evaluare a gasit gasit putine informatii.
Este nevoie in continuare de inbunatatiri in zona bazinului de stocare al combustibilului uzat, care se afla in afara zonei izolate, astfel, in caz de accident grav o revarsare majora de substante radioactive ar putea avea consecinte periculoase. Majoritatea actiunilor de interventie in cazul unui accident grav in zona bazinului de stocare sunt programate a fi efectuate cu echipamente mobile, echipamente care au fost achizitionate si testate, dar care nu sunt stocate in siguranta si nu prezinta garantia ca vor fi suficiente.
Imbunatatirile in cadrul scenariului “station blockout” (o pana majora de curent) sunt si ele nesemnificative iar masurile sunt discutabile. Operatorul a incheiat un acord cu autoritatile locale si nationale implicate in coordonarea raspunsului la situatii de urgenta pentru ca centrala sa fie prioritara la reconectare, dar asta inseamna ca alti consumatori importanti cum sunt spitalele, sistemele de trafic sau alte institutii importante de interes local sunt lasate fara energie o buna bucata de timp.
Toate acestea se adauga la faptul ca proiectul reactoarelor de tip CANDU este unul invechit, realizat in ani 70. Mai multe puncte slabe de proiectare ale reactorului nu pot fi remediate, in special cele legate de posibilitatea unei variatii puternice de energie in cazul caderii sistemelor de siguranta si vulnerabilitatea impotriva riscurilor externe. Mai mult decat atat, degradarea tuburilor de presiune cauzata de imbatranirea acestora este o problema persistenta la centralele de tip CANDU iar semne se intampla asta si la centrala de la Cernavoda exista deja.
De asemenea, centrala este vulnerabila si la atacuri teroriste.
Centrala de la Cernavoda a fost evaluata dupa accidentul de la Fukushima impreuna cu restul centralelor din Uniunea Europeana, in privinta a trei aspecte: pericolele externe, pierderea sistemelor de securitate si gestionarea accidentelor grave. In planul national de actiune care a fost efectuat dupa aceste teste au fost identificate 33 de masuri necesare pentru remedierea deficientelor. Pana la sfarsitul anului 2014, erau implementate in totalitate 24 de masuri. Restul sunt planificate a fi finalizate pana la sfarsitul anului 2015.
Raportul “Patru ani dupa Fukushima: Sunt centralele nucleare mai sigure?” a fost lansat ieri si reprezinta o analiza critica a planurilor nationale actualizate de actiune post Fukushima din 4 tari: Bulgaria, Republica Ceha, Ungaria si Romania.
Lucrarea realizata de Österreichisches Ökologie-Institut in parteneriat cu ong-uri membre Joint-Project (www.joint-project.org) evalueaza fiecare tara prin compararea sarcinilor stabilite la sfarsitul testelor de stres in 2012, cu varianta actualizata a planurilor nationale de actiune.
Mai jos, puteti consulta studiul in intregime.