van

Limitari de viteza pentru autoutilitarele din UE – mai putine emisii de CO2

by ArticoleComunicate de presă

vanComisia pentru mediu a Parlamentului european a votat pentru limitarea vitezei autoutilitarelor la 120 km/h. Parlamentarii europeni au votat, de asemenea, pentru reducerea consumului de carburant si pentru introducerea unor limite mai stricte de emisii de CO2, pana in anul 2025, dar au respins fixarea unei limite de emisii mai mici pentru anul 2020.

Limitarea vitezei autoutilitarelor va incuraja producatorii sa utilizeze motoare cu o capacitate mai mica, reducand, in acest fel, consumul mediu de carburant si emisiile cu cel putin 6%. Sondajele efectuate in Germania, Italia, Marea Britanie si Olanda indica un sprijin puternic al publicului in favoarea acesei masuri.

Totuși, europarlamentarii au respins reducerea actualei limite de 147 gCO2/km, propusa pentru anul 2020, care este mult mai putin ambitioasa, in comparatie cu limita propusa pentru autoturisme. Studiile recente au aratat faptul ca decizia initiala pentru limita de 147 gCO2/km a fost luata pe baza unor informatii eronate referitoare la emisiile autoutilitarelor si la costurile reducerii acestora.

Intr-un vot separat, parlamentarii au aprobat procedurile pentru masurarea emisiilor autoutilitarelor, in asa fel incat acestea sa fie similare celor pentru autoturisme, aprobate anterior. Adoptarea noilor proceduri de testare va ajuta la reducerea diferentei existente intre cifrele oficiale de consum – furnizate de catre producatori, in urma testelor – si cele reale, suportate de catre posesorii de autoutilitare in conditii normale de trafic.

Mult mai favorabila a fost limita medie de emisii, de 105-120 g CO2/km, propusa pentru autoutilitarele care vor fi vandute incepand cu anul 2025, decizie care va aduce o reducere semnificativa de carburant si de emisii, pe termen lung.

Potrivit reprezentantilor organizatiei Transport&Environment, din Bruxelles, care militeaza pentru reducerea emisiilor din transportur, “tintele pe termen lung sunt esentiale pentru stimularea inovarii in domeniul eficientei autoutilitarelor si a tehnologiilor ‘curate’, cum ar fi cele pentru autovehiculele electrice. Limita propusa pentru anul 2025 este un pas inainte, dar trebuie sa fie mai ambitioasa. Tehnologiile utilizate pentru fabricarea autoturismelor si autoutilitarelor sunt similare, deci si tintele de emisii ar trebui sa fie asemanatoare.”

green-jobs

Autovehiculele cu emisii scazute de CO2 pot crea noi locuri de munca

by Articole

In Europa ar putea fi create peste 100.000 de noi locuri de munca in industria de automobile, prin investitii in dezvoltarea de tehnologii de fabricatie a autovehiculelor eficiente din punct de vedere al carburantului, afirma un raport[1] realizat de firma olandeza de consultanta CE Delft pentru organizatia Transport&Environment. Raportul contrazice afirmatiile industriei de automobile conform carora reducerea emisiilor va avea un impact negativ asupra locurilor de munca si al competitivitatii producatorilor europeni. Documentul subliniaza, de asemenea, faptul ca sumele economisite de catre proprietarii autoturimelor cu consum mai mic de carburant pot crea locuri de munca suplimentare in economia europeana.

In anul 2009 a fost adoptata o legislatie care impune un nivel mediu de emisii de 130 gr. CO2/km, pana in 2015, si de 95 gr.CO2/km, pana in 2020, pentru toate autoturismele comercializate in Europa. In iulie 2012, Comisia Europeana a propus confirmarea tintei de 95 gr. pentru anul 2020, stabilind si modul in care aceasta va fi atinsa.[2]

Analizand studiile realizate deja in acest domeniu, CE Delft a ajuns la concluzia ca autovehiculele cu emisii scazute de carbon sunt mai degraba favorabile creearii de noi locuri de munca. De exemplu, un studiu[3] recent arata ca implementarea in Europa a programelor de reducere a emisiilor la autovehicule poate crea peste 100.000 de locuri de munca de inalta calificare.

Autovehiculele cu emisii scazute de carbon aduc economii care pot contribui la cresterea economica a Uniunii Europene. Estimarile Comisiei Europene[4] arata ca noua reglementare va contribui anual la cresterea economica cu 12 miliarde de Euro (in medie), in perioada 2020 – 2030, datorita consumului mai mic rezultat in urma standardelor mai stricte de emisii. Conform acelorasi estimari, si cheltuielile anuale cu forta de munca vor creste cu 9 miliarde de Euro. Acest lucru se datoreaza faptului ca fabricarea autovehiculelor necesita multa forta de munca, in timp ce carburantii sunt obtinuti din petrol importat si creeaza mai putine locuri de munca. Raportul CE Delft confirma aceste concluzii.

Pentru fiecare posesor de autoturism, o tinta de 95 gr.CO2/km va aduce economii anuale de peste 500 Euro. Aceste economii vor fi mai mari decat costurile suplimentare ale achizitionarii unui autoturism mai eficient, costuri care, prin economia realizata cu carburantul, pot fi recuperate in 1,5 – 2,5 ani. Mai mult decat atat, daca Uniunea Europeana ar adopta o tinta mai ambitioasa (de 80 gr.CO2/km, pana in 2020) economiile posesorilor de autoturime ar fi de peste 750 Euro/an, iar costurile suplimentare ale unei masini noi s-ar amortiza in cel mult trei ani. Odata cu scaderea importurilor de petrol, UE va face fata mult mai usor socurilor cresterii pretului acestuia, imbunatatindu-si, in acelasi timp, balanta comerciala.

Recent, SUA au anuntat ca intentioneaza sa-si dubleze economiile de carburanti, pana in anul 2025. In Europa, economia va fi doar in jur de 32%; este un lucru bun, dar nu este suficient. Daca nu-si propun obiective mai stricte de reducere a emisiilor de CO2, producatorii europeni de autovehicule risca sa-si piarda competitivitatea pe pietele lumii.

”Ne dorim o tinta de 80 gr.CO2/km, pana in 2020, si de 60 gr.CO2/km[5], pana in 2025. Acest lucru ar stimula aparitia si implementarea de tehnologii avansate si ar asigura Uniunii Europene pozitia de lider in acest domeniu”, a afirmat Greg Archer, membru al organizatiei Transport&Environment, cu sediul la Bruxelles.

Flexibilitatile cuprinse in propunerea actuala vor reduce beneficiile

Actuala propunere a Comisiei Europene extinde perioada de supra-recompensare a vanzarilor de autovehicule electrice – cunoscute sub termenul de “super-credite” – pana in 2023, fapt care conduce la diminuarea efectului tintei de reducere. “Super-creditele ii recompenseaza pe producatori pentru vanzarea unor autovehicule imaginare si creaza iluzia imbunatatirii economiei de carburant, in realitate permitandu-le producatorilor sa vanda autoturisme cu consum foarte mare, care nu se iau in considerare la respectarea tintei de emisii. Aceasta este o nebunie!”, afirma Greg Archer.

Ar fi mult mai eficient sa se ceara producatorilor ca cel putin 2,5% din totalul autovehiculelor vandute pana in 2020 sa fie autovehicule cu emisii ultra-reduse. Acesti producatori ar trebui recompensati printr-o relaxare a tintei totale de emisii. In acelasi timp, celor care nu indeplinesc aceasta cerinta sa li se pretinda mai multe eforturi pentru imbunatatirea eficientei autovehiculelor pe care le comercializeaza. Uniunea Europeana ar trebui sa faca mult mai multe eforturi pentru stimularea tranzitiei catre autovehiculele electrice si cele cu hidrogen, prin investitii in statii de reincarcare rapida si de alimentare cu hidrogen, de-alungul principalelor retele de autostrazi.

Parlamentul si Consiliul European au ocazia sa imbunatateasca propunerea Comisiei prin fixarea unor tinte mai ambitioase si prin eliminarea ‘portitelor’. Autovehiculele cu emisii scazute de carbon constituie una dintre solutiile problemelor economice ale Europei: o solutie buna pentru crearea de locuri de munca si pentru economie, avantajoasa pentru detinatorii de autovehicule si benefica pentru mediu.

Foto: goinsurancerates.com

[1] Raport CE Delft
 [2] Propunere CE
[3] McKinsey & Company (2011), Boost! Transforming the power train value chain – a portfoliu challenge
[4] EUR-Lex
[5] Echivalent cu un consum de 2,5 l carburant la 100 km

illustrations_carsandco2

Autovehicule cu emisii scazute de carbon

by Articole
Avantajoase pentru detinatori
Avantajoase pentru economie
Avantajoase pentru mediu

 

 

In anul 2009, Uniunea Europeana a stabilit limite obligatorii de emisii pentru autoturismele noi, de 130 grame CO2 pe kilometru (grCO2/km), pana in 2015 si de 95 grCO2/km, pana in 2020 [1]. Comisia Europeana a propus recent o revizuire a modului de atingere a acestei tinte [2]. Documentul a confirmat limita de 95 grC2/km, dar a inclus prevederi inutile care slabesc/diminueaza tinta propusa. Acest document de pozitie indica modul in care poate fi imbunatatita propunerea Comisiei si beneficiile care ar rezulta din aceasta.

Consolidarea regulamentului de reducere a emisiilor de CO2 ale autoturismelor determina cresterea numarului locurilor de munca si a beneficiilor pentru economie, pentru utilizatori si pentru mediu.

Propunerea Comisiei Europene aduce deja beneficii considerabile[3]:

  • Cheltuieli mai mici cu carburantul – Economii de 3.000-4.000 Euro pe durata de viata a autoturismului pentru soferii europeni[4]
  • Un impuls pentru cresterea economica si a numarului locurilor de munca – valoarea economiei de carburant se va ridica la 36 miliarde Euro/an (2025-2030), contribuind la cresterea Produsului Intern Brut cu aproximativ 12 miliarde de Euro4
  • Locuri de munca in industria de inalta tehnologie – Pana in 2030, in UE vor fi create peste 110.000 de locuri de munca suplimentare in domeniile cercetarii, dezvoltarii si fabricatiei de autovehicule cu consum eficient de carburant [5]
  • Reducerea importurilor de petrol – Economii de 100 miliarde Euro/an la importurile de petrol, care ar produce un beneficiu in securitate energetica in valoare de 20 miliarde Euro 4
  • Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera – autoturismele emit 12% din totalul de emisii al Uniunii Europene.

 

Imbunatatirea propunerii Comisiei Europene ar avea un impact pozitiv suplimentar asupra pretului de cumparare si asupra economiilor de carburant, asa cum este indicat in tabelul de mai jos:

Estimarile costurilor suplimentare ale introducerii noilor tehnologii in productia de autoturisme sunt conservatoare; experientele anterioare indica faptul ca aceste costuri sunt, probabil, de doua ori mai mici.

Plecand de la premize mai optimiste[7], durata de amortizare a diferentei de pret pentru tinta de 95 grCO2/km poagte ajunge mai mica de un an si jumatate, in timp ce valoarea mai mare de revanzare ar mari economiile realizate. Cronologic, pretul autoturismelor noi a scazut, in timp ce eficienta consumului de carburant a acestora a crescut. Presupunerea ca pretul autoturismele noi va deveni ’prohibitiv’ s-a dovedit a fi nefondata.

Pretul de vanzare si emisiile de CO2 ale autoturismelor noi[8]

Imbunatatirea propunerii CE este posibila si ar aduce avantaje

Masurile care pot fi propuse de parlamentarii europeni:

  1. Introducerea unei tinte de 80 grCO2/km, pana in 2020, in scopul maximizarii beneficiilor autoturismelor eficiente din punct de vedere al consumului de carburant
  2. Stabilirea unei tinte de 60 grCO2/km, pana in 2025, cu scopul de a da un semnal clar pentru politica in domeniul industriei de autovehicule si pentru impulsionarea constructiei de vehicule electrice
  3. Renuntarea la ’portitele’ care permit evitarea reducerii efective a emisiilor si asigurarea ca reglementarile existente vor fi respectate cu strictete, pina in 2020, si ca Europa isi va mentine pozitia de lider in acest domeniu
  4. Reducerea suplimentara a tintei cu 10 grCO2/km, in scopul compensarii manipularii actualelor proceduri de testare, pana la schimbarea acestora
  5. Inlocuirea super-creditelor care submineaza tintele actuale, cu un procentaj flexibil de compensare de pana la 2,5% pentru vehiculele cu emisii ultra-scazute de carbon
  6. Posibilitatea constructorului de a alege intre amprenta de carbon sau masa vehiculului
  7. Introducerea unui pachet de masuri pentru stimularea cererii de autovehicule cu emisii ultra-scazute de carbon, prin sprijinirea infrastructurii si a achizitionarii de autovehicule prin  stimulente fiscale
  8. Limitarea contributei eco-inovarii la reducerea emsiilor la 5 grCO2/km/vehicul si pastrarea sistemului actual de evaluare
  9. Revizuirea sistemului de derogari pentru micii producatori, in scopul imbunatatirii transparentei si a reducerii distorsiunilor de piata
  10. Finalizarea si adoptarea de catre Comisie a unor noi proceduri pentru testul-ciclu si pentru aprobarea tipului si a certificatului de conformitate.

Aceste propuneri ar contribui la fabricarea unor autoturisme mai bine adaptate pentru viitor, cu consum mai mic de carburant, care vor stimula crearea de locuri de munca si  vor creste competitivitatea industriei europene de automobile.


[1] Regulamentul EC no. 443/2009 al Parlamentului European si al Consiliului, din 23 aprilie, 2009

[2] European Commission Climate Action 2012, COM/2012/393. Propunere de reglementare pentru definirea modalităţilor de îndeplinire a ţintei de reducere a emisiilor de CO2 ale autoturismelor noi, până în 2020

[3] În comparaţie cu limita de 130 grCO2/km, pana in 2015

[4] Evaluarea de Impact de Mediu care justifică Propunerea Comisiei Europene de amendare a Regulamentului 443/2009 şi 510/2011

[5] „Boost! Transforming the powertrain value chain – a portfolio challenge”- McKinsey & Company, 2011

[6] Pret suplimentar de fabricaţie: 95g/km – €1000; 80g/km – €1800; 60g/km (2025)- €3000

[7] T&E 2012, “Low carbon cars – good for drivers, good for economy, good for the environment” – raport integral

[8] T&E, 2011: How clean areEurope’s cars

cars

CE impune noi limite pentru emisiile de CO2 ale autoturismelor

by ArticoleComunicate de presăEvenimente

Comisia Europeana a anuntat ieri propunerea ce confirma standardele de eficienta pentru autoturismele si autoutilitarele usoare noi, propunere ce ar urma sa intre in vigoare din anul 2020.

Noile standarde de eficienta pentru carburanti sunt benefice pentru detinatorii de autoturisme, binevenite pentru economia europeana si crearea de noi locuri de munca si foarte bune pentru mediu. Propunerea facuta de CE este una solida, dar beneficiile ar fi fost si mai mari daca aceasta ar fi fost mai ambitioasa.

Conform propunerii inaintate de CE, niciun autoturism care va fi vandut incepand cu anul 2020 nu va putea emite, in medie, mai mult de 95g CO2/km (fata de 135,7g CO2/km in 2011 si 130g CO2/km, limita obligatorie, in 2015). In caz de neconformare, se va aplica o penalizare pentru fiecare gram de CO2 emis in plus, ce va fi calculata pentru toate autoturismele vandute.

Astfel producatorii risca urmatoarele penalitati: pana in 2015, 5 EUR pentru primul gram, 15 EUR pentru al doilea, 25 EUR pentru al treilea si 95 EUR pentru al patrulea si pentru fiecare din urmatoarele. Din 2019, penalizarea va fi de 95 EUR pentru fiecare gram de CO2 emis in plus.

Economii de 500 Euro/an

Daca propunerea CE va fi adoptata, o masina care ar emite in medie 95g CO2/km (obiectivul UE pentru 2020), ar aduce proprietarului o economie medie de 500 EUR/an (calculata la un pret mediu al benzinei de 1,4 EUR/l si la o distanta medie parcursa de 10.000 km), comparativ cu vehiculele actuale. Aceasta, deoarece emisiile de dioxid de carbon (CO2) sunt direct legate de eficienta utilizarii carburantului.

In acest fel, eventualul pret mai mare al autovehiculului (determinat de implementarea unor noi tehnologii) va fi recuperat intr-un an, iar costurile detinerii acestuia (economie de carburant, asigurare, valoare reziduala mai mare) vor fi mai mici, chiar si pentru cele second-hand.

Potrivit organizatiei Transport&Environment (T&E), propunerea ar fi trebuit sa fie mai ambitioasa: o tinta de 80g CO2/km, pina in 2020, este fezabila si la indemana producatorilor de autovehicule si ar fi adus detinatorului o economie medie de 650 EUR/an.

Organizatia Transport&Environment, care se activeaza in sectorul transporturilor, avertizeaza ca „portitele” din actuala legislatie pot afecta in viitor atat pe detinatorii de autoturisme, cat si mediul. Una dintre aceste ’portite’ este includerea asa-numitelor „super-credite”, care ofera fabricantilor de autoturisme cu emisii foarte reduse (mai mici de 50gCO2/km) credite de eficienta pentru mai multe autoturisme decat cele vandute in realitate.

In aceeasi situtie se afla si un alt procedeu de calcul care ia in considerare masa autoturismului (in loc sa se tina cont de amprenta de carbon) si care favorizeaza constructorii de autoturisme mai grele, in detrimentul celor care mizeaza si pe masa mai redusa a acestora. Din acest motiv, Comisia Europeana a ratat ocazia de a-i stimula pe constructorii care fac automobile mai usoare – element-cheie in imbunatatirea eficientei consumului.

Gasiti mai multe informatii in comunicatul oficial al Comisiei Europene.

Foto: inautonews.com

air-pollution-cars-1

Scrisoare catre ministrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb

by Comunicate de presăEvenimenteScrisori de poziție

Subventionarea programului „Rabla” este nejustificata

Stimata d-na ministru Rovana Plumb,

Luand cunostinta de hotararea Ministerului Mediului si Padurilor de a suplimenta fondurile pentru Programul ”Rabla”, cele 17 semnatare ale acestui document considera ca subventionarea in continuare a Programul de stimulare a innoirii parcului auto national din fondurile destinate protectiei mediului este nejustificata si nepotrivita.

Sumele considerabile investite pana in prezent in acest program nu se justifica, atat timp cat nu se cunoaste eficienta sa din punct de vedere al impactului de mediu. MMP anunta la bilantul din 2011 ca prin Programul „Rabla”, s-au scos din uz peste 300.000 de autoturisme vechi, fara a fi mentionat vreodata care este eficienta acestuia din punct de vedere al mediului (emisii reduse, tone de materiale reciclate etc). Mai mult, daca 300.000 de autovehicule – dintre care multe nu mai circulau – au fost inlocuite cu o suta de mii de masini noi, care vor fi in circulatie cel putin zece ani, exista posibilitatea ca  acest program sa fi contribuit, de fapt, la cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera. La acest lucru am putea adauga si aparitia unei piete speculative a tichetelor de casare, tinand cont ca majoritatea producatorilor de autovehicule solicita trei asemenea tichete, in cadrul promotiilor de vanzari.

MMP nu a indicat niciodata volumul de gaze cu efect de sera care a fost redus datorita acestui program si nici care a fost, de exemplu, costul unei tone de CO2, care nu a mai ajuns in atmosfera. In acest fel s-ar fi putut face o comparatie cu pretul unei tone de CO2, tranzactionata pe bursa de carbon.

Din acest motiv, va intrebam daca MMP si AFM au facut vreodata o analiza cost-benficiu a acestui program care sa tina seama si de costurile de mediu, iar daca raspunsul este afirmativ, care sunt rezultatele acestei analize?

Consideram ca acest program, care stimuleaza mai mult productia si vanzarea de autovehicule decat protectia mediului (fara ca macar sa se impuna o limita maxima de gCO2/km a emisiilor autovehiculelor achizitionate prin intermediul sau), ar trebui, mai degraba, sa cada in sarcina Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, a Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri si a producatorilor si importatorilor de autovehicule. MMP si-ar putea manifesta, in acest mod, preocuparea reala pentru mediu si pentru promovarea economiei verzi.

MMP nu trebuie sa cheltuiasca banii contribuabililor pentru a sprijini industria auto care, oricum, inregistreaza o supraproductie si contribuie in mod considerabil la accentuarea fenomenului schimbarilor climatice. Numarul autovehiculelor produse in Romania si comercializate prin programul Rabla este prea mic pentru a crede ca in acest fel se salveaza locuri de munca, asa cum ati afirmat cu ocazia anuntarii suplimentarii fondurilor destinate acestui program.

Consideram ca, intr-un moment in care Romania se confrunta cu grave probleme in domeniul silvic, al biodiversitatii in general, in aplicarea politicii in domeniul energiei din surse regenerabile, si exemplele ar putea continua, cheltuirea  fondurile destinate mediului pentru stimularea industriei auto constituie o deturnare a acestora de la adevarata lor destinatie.

Este paradoxal si de neinteles ca MMP sa sprijine industria auto, cu atat mai mult cu cat acest fapt este in contradictie cu strategia si cu politicile Uniunii Europene in domeniul schimbarilor climatice.

Organizatiile semnatare:

  1. Ioana Ciuta, Fundatia TERRA Mileniul III
  2. Ciprian Stanciu, Asociatia Floarea Reginei
  3. Maria Magdalena Payer, Asociatia Heidenroslein
  4. Csonta László, Asociatia Tinutul Secuiesc Verde
  5. Felicia Ienculescu-Popovici, Asociatia Greenitiative
  6. Costel Popa, Asociatia Ecopolis
  7. János Márk-Nagy, Societatea Carpatina Ardeleana
  8. Ionut Georgescu, Centrul pentru Strategia de Dezvoltare Durabila
  9. Hans Hedrich, Asociatia Sighisoara Durabila
  10. Doru Mitrana, Asociatia MaiMultVerde
  11. Kovacs Zoltan Csongor, Asociatia Transilvania Verde
  12. Codruta Nedelcu, Asociatia ARIN
  13. Radu Mititean, Asociatia turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE CICLOTURISM „NAPOCA”
  14. Paul Fulea, Asociatia 34Life
  15. Adrian Badila, Asociatia ALMA-RO
  16. Nadia Potoceanu, Fundatia ACTIVITY
  17. Cristian Grecu, Actiunea Civica Directa

 

zgomot

Limitele de zgomot pentru autovehicule – 20 de ani de asteptare pentru o propunere dezamagitoare

by ArticoleComunicate de presăEvenimente

Comisia Europeană a publicat, în decembrie 2011, lung-aşteptatele propuneri pentru reducerea zgomotului produs de autoturisme, utilitare, autobuze si camioane, într-un moment în care marea majoritate a autoturismelor îndeplineau deja cerinţele mai stricte ale primei etape propuse şi, aproape un sfert dintre ele, şi pe cele ale celei de-a doua etape. Organizaţia Transport&Environment afirmă că limitele pentru zgomot ar fi putut fi reduse mai mult şi într-o perioada mai scurtă şi a solicitat ca în calendarul reducerilor să fie inclusă şi o a treia etapă, pentru a se crea un stimulent pentru autovehicule mai puţin zgomotoase.

Limitele de zgomot pentru autovehicule au fost stabilite, pentru prima dată, în 1970 şi revizuite în 1992, dar reducerile au fost neglijabile, deoarece s-au adoptat standarde pe care majoritatea autovehiculelor deja le îndeplineau. Conform propunerilor Comisiei, limitele de zgomot pentru autoturisme vor fi reduse de la 74db, în prezent, până la 70db în următorii doi ani de la intrarea in vigoare a noilor reglementări, urmate de o nouă reducere până la 68db, într-un interval de cinci ani. Limita pentru autocamioane va fi coborâtă la 80db, după doi ani şi la 78db, după cinci ani.

Zgomotul autovehiculelor provoaca anual  50.000 de victime

Directorul executiv al T&E, Nina Renshaw, spune că „în timp ce propunerile CE reprezintă un pas binevenit în direcţia cea bună, acestea ar fi putut fi mai şi mai joase. Este evident că noile limite nu sunt destul de dure, ele ar trebui să forţeze industria constructoare de autovehicule, şi nu să propună limite pe care aceasta le-a atins deja. Zgomotul produs de autovehicule provoacă anual, în Europa, 50.000 de victime, din cauza bolilor cardiace, un motiv serios pentru adoptarea unor limite mai drastice. Este mult mai puţin costisitor să se aplice tehnologiile deja existente de reducere a zgomotului, decât să se cheltuiască milioane de euro din banii publici ai consiliilor locale, pentru construirea de bariere impotriva zgomotului, de-alungul drumurilor. Raportul beneficiu-cost este, în acest caz, de 20/1.”

Peste 200 milioane de cetăţeni europeni sunt expuşi, pe termen lung, la zgomotul produs de autovehicule, zgomot care le pune sănătatea în pericol. După poluarea aerului, zgomotul autovehiculelor este cea de-a doua mare cauză a problemelor de sănătate legate de mediu, în Europa. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, expunerea la niveluri ridicate de zgomot provoacă boli cardiace, tulburări ale somnului, probleme de auz şi reduc abilităţile de învăţare ale copiilor.

Pentru a fi adoptate, propunerile Comisiei Europene pentru reducerea zgomotului produs de autovehicule au nevoie de aprobarea Parlamentului şi a reprezentanţilor statelor membre. Aceste propuneri nu includ însă şi o limită minimă a zgomotului, care a fost sugerată din motive de siguranţă, deoarece unele autovehicule sunt atât de silenţioase încât constituie un risc pentru pietonii care nu le pot auzi apropiindu-se.

Gasiti aici multe informaţii despre propunerea Comisiei Europene.