Biocombustibili ILUC

E timpul sa decidem: alimente pentru oameni sau pentru masini?

by ArticoleScrisori de poziție
Biocombustibili ILUCScrisoare deschisa pentru prim-ministrii si ministrii Energiei din statele membre UE

Stimate Domnule Prim-ministru Victor Ponta,

Stimate Domnule ministru Constantin Nita,

In termen de o luna, Guvernul Romaniei si alte state membre ale Uniunii Europene vor decide daca vor limita ponderea utilizarii biocombustibililor produsi din culturi agricole in transporturi. Importanta acestor negocieri, cu consecinte asupra cresterii preturilor la alimente in Europa si in lume, asupra drepturilor de proprietate si ratei defrisarilor este critica.

Aproape toti biocombustibilii sunt produsi din culturi alimentare, precum grau, soia, ulei de palmier, rapita si porumb. Acestea reprezinta sursele de hrana esentiale pentru populatia globului ce se extinde rapid, si din care 800 de milioane de oameni traiesc in conditii de foamete.

Fara actualele tinte UE – care sunt in curs de revizuire – pretul produselor alimentare, cum ar fi uleiul vegetal, ar putea fi cu 50% mai mic in Europa in anul 2020 si cu 15% mai mic in restul lumii. Banca Mondiala, Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, Organizatia Mondiala a Comertului, Fondul Monetar International, Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura  si alte cinci agentii ale Natiunilor Unite au avertizat ca ”preturile sunt substantial mai mari decat ar fi in cazul in care nu s-ar produce biocombustibili”. Aceleasi institutii au solicitat sa se elimine subventiile si tintele pentru biocombustibili in baza impactului acestora asupra volativitatii preturilor la alimente.

Cei mai multi biocombustibili nici macar nu furnizeaza reducerile de emisii pentru care sunt subventionati. Pe de alta parte, cererea de terenuri agricole suplimentare necesare producerii biocombustibililor echivaleaza cu suprafata Irlandei (70.273 km²), pune o presiune uriasa asupra mediului, biodiversitatii si comunitatilor locale.

Cetatenii europeni care ne sprijina activitatea inteleg legatura dintre politica biocombustibililor si foamete, acapararea terenurilor si schimbarile climatice si faptul ca aceasta costa guvernele si contribuabilii miliarde de euro anual, provocand in acelasi timp cresterea preturilor la consumatori. Cu toate acestea, Consiliul are in vedere masuri mai slabe, care nu ar limita utilizarea biocombustibililor nocivi si nu ar reduce impactul lor asupra climei.

Facem apel la d-voastra sa interveniti si sa contribuiti la remedierea legislatiei UE prin sustinerea ferma si publica a opririi extinderii biocombustibililor ce concureaza alimentele pentru materie prima, prin sustinerea contabilizarii integrale a impactului asupra climei si eliminearea treptata a subventiilor. Va indemnam sa dati dovada de initiativa in cadrul negocierilor si sa sustineti propunerea Comisiei pentru o tinta de 5% sau mai mica pentru a opri cresterea ponderii de alimente folosite in producerea de carburanti.

food1

Sa vorbim despre biocarburanti de Ziua Mondiala a Hranei

by Articole
food1La nivel global, 842 de milioane de oameni sufera de foame in fiecare zi si unul din 4 copii sub 5 ani sunt malnutriti si nu vor atinge niciodata potentialul maxim de dezvoltare fizica si cognitiva. Aproape 2 miliarde de oameni nu au acces la alimente care sa le asigure necesarul de vitamine si minerale esentiale pentru sanatate, potrivit FAO.
In acelasi timp, Uniunea Europeana incurajeaza productia de biocombustibili din culturi alimentare drept una dintre solutiile pentru reducerea emisiilor din transport si, in speta, a combaterii schimbarilor climatice. Aceasta politica are insa efecte majore asupra pretului si accesului la hrana, condamnand mii de oameni la lipsuri si infometare.

Cresterea productiei agrocole este cruciala pentru ca problema foametei sa fie ameliorata la nivel global. Aceast lucru ar insemna o crestere cu 60% a productiei alimentelor de baza. Aceasta tinta pare imposibil de atins, in contextul in care culturile alimentare ajung, in cantitati tot mai mari, in rezervoarele masinilor.

Fuel vs. Food

fotoDisputa dintre biocarburanti si hrana are o istorie relativ recenta, de inceput de secol XXI, dar care a starnit controverse la nivel global. In momentul in care, la inceputul anilor 2000, Uniunea Europeana si Statele Unite au considerat benefic sa sustina prin politici publice utilizarea acestora drept una dintre solutiile de combatere a schimbarilor climatice, preturile globale la hrana au inceput sa creasca simtitor. Aceste scumpiri au culminat in 2007 si in 2008 cu o criza mondiala a hranei.

Un studiu al Bancii Mondiale[1] publicat in aceasta perioada atribuie cererii crescute pentru biocarburanti o mare parte din scumpirea de 35-40% a pretului hranei in perioada 2002-2008. Un alt studiu[2] al Bancii Mondiale din 2011, estima ca 44 de milioane de oameni au cazut sub limita saraciei intre lunile iunie si decembrie ale anului 2010, din cauza cresterii pretului hranei.

Impactul asupra mediului

Promovarea in forma actuala a biocarburantilor are consecinte nu numai asupra pretului alimentelor, ci si asupra mediului. Ca si microhidrocentralele, promovate ca sursa de energie verde dar care, in realitate, au efecte distrugatoare asupra biodiversitatii si ecosistemelor in care sunt amplasate, producerea de biocombustibili din culturi alimentare conduce la acapararea[3]  terenurilor, defrisari si pierderea biodiversitatii in tarile in curs de dezvoltare.

Mai mult, emisiile de pe urma convertirii terenurilor bogate in stocuri de carbon, precum padurile si turbariile, nu sunt considerate in calculul total al emisiilor ciclului de viata al biocarburantilor.

Ca sa intelegeti mai bine care e legatura dintre biocarburanti si alimente puteti urmari povestea lui Peter and Jane, 2 fermieri din Uniunea Europeana.

 Romania, pe locul 12 mondial la importul de alimente

In Romania nu s-a facut nicio analiza a impactului politicilor europene privind biocarburantii. Nu se stie, in momentul de fata, care sunt suprafetele pe care se planteaza culturi destinate productiei de biocarburanti. Se stie, totusi, ca plante folsite in productia de biocarburanti, precum rapita, floarea soarelui, porumbul, graul si soia, ocupa, conform MADR, primele locuri ca profit in Romania, in 2013[4]. Se mai stie si ca, in ultimii ani, a crescut productia de rapita. Putem astfel deduce ca, datorita industriei europene producatoare de biocarburanti, pretul de cumparare al materiei prime este ridicat, iar cererea constanta.

Este ingrijorator faptul ca statul roman a devenit un importator net de produse agroalimentare – ocupand locul 12 la nivel mondial[5]  – cand ar putea fi exportator de siguranta alimentara cu un potential de a hrani peste 80 de milioane de persoane, potrivit unui program de cercetare al Bancii Mondiale si al Bancii japoneze Nomura efectuat in 2012.

Acest lucru este inadmisibil in contextul in care Romania are posibilitatea de a-si asigura securitatea alimentara si, in acelasi timp, de a-si putea indeplini obligatiile europene cultivand, spre exemplu, plante energetice dedicate pe soluri degradate, care sa nu acapareze terenuri arabile cu valoare ridicata.

[divider scroll_text=”Page up”]

Referinte:

[1]  „A note on Rising Food Crisis” (pdf), Donald Mitchell (iulie 2008)
BIOFUEL1

Impactul politicilor europene privind biocombustibilii asupra agriculturii – Scenarii pentru 2020

by Articole

BIOFUEL1

Directiva pentru Energie Regenerabila (RED)[1] a Uniunii Europene stabileste o tinta generala de 20% pentru consumul energiei din resurse regenerabile pana in 2020. Cel putin 10% din aceasta este destinata consumului de combustibil obtinut din resurse regenerabile in sectorul de transporturi. In paralel, Directiva pentru Calitatea Combustibilului (FQD)[2] obliga distribuitorii de carburanti sa reduca intensitatea carbonului din carburantii destinati transportului terestru cu 6% pana in 2020.

Cu toate acestea, este nesigur cat la suta din aceasta tinta poate fi atinsa pana in 2020. Secetele din ultimii ani au afectat simtitor pretul mancarii, conducand catre o dezbatere la nivel mondial asupra securitatii in domeniul alimentar. S-a criticat folosirea culturilor alimentare pentru productia de biocombustibili in locul mancarii. Sustenabilitatea biodieselului, in mod special, a fost pusa sub semnul intrebarii. Cu toate acestea, se estimeaza o contributie scazuta a biocombustibililor de generatie a II-a, cel putin pana in 2020, pe baza faptului ca acestia necesita o tehnologie avansata, investitii mari si nu pot deveni competitivi pe piata din cauza pretului ridicat pentru consumatorul final. De asemenea, industria europeana producatoare de automobile da semne ca nu este pregatita sa foloseasca mixuri de combustibil care contin o cantitate ridicata de biodiesel sau bioetanol.

Pentru a reduce impactul Schimbarii Indirecte a Destinatiei Terenurilor (ILUC)[3], lucru care se poate intampla din cauza cererii pentru alimente, cuplata cu cererea de materie prima din culturi alimentare sau energetice pentru productia de biocombustibili, Comisia Europeana (CE) a solicitat modificarea RED. CE propune limitarea contributiei biocombustibililor de prima generatie[4] la 5% din tinta de 10% de energie regenerabila impusa sectorului de transporturi.

Un element foarte important in propunerea CE este contabilizarea emisiilor provenite din schimbarea indirecta a utilizarii terenurilor prin introducerea factorului ILUC in bilantul total de emisii al biocarburantilor din generatia intai, in RED si FQD. Acest lucru ar creste, in teorie, performanta acestora din punct de vedere al mediului, indicand industriei care dintre biocarburanti, in functie de provenienta, sunt cu adevarat sustenabili. In plus, CE propune ca tranzitia catre biocombustibilii avansati, ai caror emisii provenite din ILUC sunt mici sau inexistente, sa se faca prin favorizarea contributiei acestora la tinta finala, cu ajutorul unor stimuli, in principal financiari, de la UE.

Estimari privind scaderea preturilor la alimente

Joint Research Center (JRC), laboratorul de cercetare stiintifica si tehnica al Uniunii Europene, a publicat un raport care analizeaza impactul politicilor de biocarburanti asupra sectorului agricol. Una dintre cele mai importante estimari este urmatoarea: daca utilizarea biocombustibililor de generatia I nu ar mai fi sustinuta de politicile UE, atunci pretul la alimente precum uleiurile vegetale ar scadea in UE cu 50% pana in 2020, fata de valorile actuale, iar in restul lumii cu pana la 15%.

Aceasta scadere drastica ar avea loc datorita faptului ca pretul global pentru uleiuri vegetale este stabilit, cu precadere, de utilizarea acestora in scopuri alimentare. In momentul in care mai mult ulei de soia sau de palmier este utilizat pentru productia de biocarburanti, acestia sunt disponibili in cantitati mai mici pentru consumul alimentar, iar acesta insuficienta determina inflatia pretului mancarii.

Sub propunerea CE de limitare a combustibililor de generatia I, consumul uleiurilor vegetale ar scadea cu 28% in 2020, fata de estimarile pentru scenariul actual. Daca s-ar merge mai departe si s-ar inlatura orice politica europeana care sa promoveze biocombustibilii, consumul ar putea sa scada cu pana la 75%. Scaderea preturilor la alimente rezultata ar fi cu mult mai mare in Europa in comparatie cu restul lumii, datorita faptului ca, la nivel global, numai 17% din uleiurile vegetale sunt folosite pentru obtinerea de biocombustibili.

Conform studiului, daca s-ar adopta propunerile CE, rezultatul ar fi o scadere a pretului alimentelor de baza (grau, porumb, zahar, uleiuri vegetale etc.) in 2020 cu aproximativ 3,5%. Pe de alta parte, daca s-ar renunta complet la politicile de promovare a biocombustibililor, preturile la alimentele de baza ar scadea cu pana la 6%.

Importanta politicii ce priveste biocombustibilii poate fi masurata si prin faptul ca, daca aceasta nu ar exista, s-ar cultiva cu „aproximativ 6 milioane de hectare (0,7% din suprafata mondiala) mai putine cereale, seminte oleaginoase, plantatii de zahar si culturi de palmier in lume, in 2020. Acest lucru ar reduce cererea pentru terenuri arabile, ceea ce ar insemna mai putine defrisari si o rata mai redusa a stramutarii suprafetelor agricole pe terenuri care stocheaza carbon in cantitati mari, precum turbariile.

Studiul, care a folosit o platforma de modelare agro-economica, a fost pregatit de catre Institutul pentru Studii Tehnologice Prospective, afiliat JRC, pentru Directoratul General de Agricultura al Comisiei Europene.

Studiul este disponibil integrala la sectiunea Publicatii.

[1] Renewable Energy Directive (2009/28/EC) – pentru promovarea utilizarii energiei provenita din resurse regenerabile.
[2] 98/70/EC – Fuel Quality Directive
[3] Indirect Land-Use Change sau are loc atunci cand terenurile folosite initial pentru productia de hrana sunt convertite pentru productia de biocombustibili. In consecinta, datorita cererii cel putin constante de hrana, culturile destinate alimentatiei sunt ”mutate” pe terenuri non-agricole ce stochează dioxidul de carbon (paduri, zone umede), provocand astfel cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera.
[4] Biocombustibilii de generatia I sunt cei produsi din culturi terestre. Acestia sunt de 2 tipuri: biodieselul, obtinut prin procesarea semintelor plantelor oleaginoase (uleiuri vegetale industriale), dar  și din grasimi animale sau uleiuri arse utilizate pentru gatit; bioetanolul, obtinut  prin procesarea plantelor care contin zahar sau amidon.

biocombustibili

Romania poate contribui la o productie sustenabila de biocombustibili in UE

by Comunicate de presă

biocombustibiliFundatia TERRA Mileniul III a lansat astazi o scrisoare deschisa prin care isi exprima ingrijorarea fata de discutiile ce au loc la nivelul Consiliului UE pe tema biocarburantilor si emisiilor provenite din schimbarea indirecta a utilizarii terenurilor (ILUC).

Cele 70 de organizatii neguvernamentale membre ale CMR solicita ministrilor Energiei, Mediului, Agriculturii si Transporturilor sa adopte o pozitie care sa incurajeze o productie sustenabila de biocombustibili in cadrul negocierilor derulate sub egida presedintiei lituaniene a Consiliului UE.

Cititi integral scrisoarea deschisa adresata ministrului delegat pentru Energie, Constantin Nita. 

Cel mai recent text propus de Lituania recomanda cresterea productiei de biocarburanti proveniti din culturi alimentare la 7%, cu mult peste nivelul actual de consum si contrar propunerii Comisiei Europene de limitare la 5%. Lituania propune, de asemenea, ca emisiile provenite din schimbarea indirecta a utilizarii terenurilor (ILUC) sa nu se ia in calcul la contorizarea emisiilor provenite din productia si consumul biocarburantilor. In ceea ce priveste biocombustibilii avansati, presedintia lituaniana propune o tinta aditionala, fara a lua in considerare riscurile de mediu ale unora dintre aceste tehnologii.

Potrivit CMR, aceste abordari ar impiedica Uniunea Europeana sa isi atinga scopurile propuse in ceea ce priveste politicile climatice si ar pune in pericol siguranta hranei si mediul. Pentru a realiza o politica de transport care sa reduca emisiile de CO2, consumul de combustibil si poluarea aerului, CMR incurajeaza Guvernul Romaniei sa imbunatateasca propunerile facute de presedintia lituaniana, luand in considerare urmatoarele recomandari:

1. Includerea obligatorie a factorilor ILUC, pentru a ne asigura ca toate aspectele de impact asupra climei, provenite de pe urma biocarburantilor, sunt luate in considerare

Un numar insemnat de studii stiintifice si o serie de institutii reputate (printre care OECD, FAO, JRC, UNEP si Comisia Europeana) indica faptul ca consumul de biocarburanti din UE genereaza emisii importante provenite din schimbarea indirecta a destinatiei terenurilor (ILUC) si poate conduce, in unele cazuri, la depasirea emisiilor de gaze cu efect de sera ale combustibililor fosili.

Prin introducerea obligatorie a emisiilor provenite din ILUC, ne putem asigura ca resursele regenerabile promovate in Europa vor conduce sectorul transportului catre o dezvolare realmente sustenabila, cu emisii scazute.

Afirmatiile reprezentantilor industriei, care sustin ca investitii de miliarde de euro se vor pierde prin introducerea factorilor ILUC, nu au o baza solida de sustinere. O analiza a sectorului transporturilor ne arata ca, de fapt, aproape toate investitiile in infrastructura existenta in prezent vor fi recuperate pana in 2017[1].

2. Reducerea plafonului de biocarburanti care intra in concurenta directa cu productia de alimente pentru teren si culturi

Presedintia Consiliului UE propune cresterea plafonului pentru biocarburanti de prima generatie (obtinuti din culturi destinate hranei) la 7%, in comparatie cu propunerea de 5% a CE. Scaderea arealelor cultivate si a consumului de biocombustibili pe baza de culturi destinate hranei in Europa nu numai ca ar limita emisiile ILUC, dar ar economisi banii guvernelor si contribuabililor si ar despovara o parte din presiunea asupra pietei alimentelor la nivel global.

Nivelurile actuale de consum de biocarburanti costa conducatorii auto si contribuabilii aproximativ 10 miliarde de euro sub forma obligatiilor de consum si a scutirii de taxe[2]. Daca statele membre nu isi revizuiesc pozitia, alte 30 de miliarde de euro vor fi cheltuite pe tehnologii care nu contribuie efectiv la atenuarea efectelor schimbarilor climatice.

Banca Mondiala, OECD, WTO, IFPRI, FMI si alte cinci agentii ale ONU au recomandat guvernelor statelor din G20 sa renunte la impunerea cotelor obligatorii de biocarburanti, specificand ca ”pretul hranei este cu mult mai mare decat ar fi daca nu s-ar produce biocombustibili.”

3. Promovarea alternativelor cu adevarat sustenabile

Presedintia lituaniana propune crearea unei tinte suplimentare destinate numai biocombustibililor avansati si o contabilizare multipla pentru electricitate. Pe de-o parte, aceasta abordare va fi insuficienta pentru ca electricitatea provenita din resurse regenerabile sa atinga maximum de potential. Este nevoie de stimuli mai puternici pentru a inlesni electrificarea din surse de energie regenerabila in UE a transportului feroviar si a celui pe sosea.

Pe de alta parte, stimulii propusi pentru dezvoltarea biocombustibililor avansati produsi din deseuri si reziduuri ar trebui conditionati pentru a se conforma cu practicile managementului sustenabil al terenurilor, insemnand protejarea ecosistemelor agricole si a celor forestiere si respectarea principiului de folosire eficienta a resurselor si a ierarhiei deseurilor.

 

Foto: transportenvironment.org
biofuel

Alternative la biocarburantii poluanti promovati in UE

by ArticoleComunicate de presă

Bruxelles, Bucuresti 17 ianuarie 2012 – Europa poate inlocui in mod eficient carburantii fosili utilizati in transporturi cu carburanti din surse regenerabile, fara a recurge la biocombustibilii care afecteaza mediul, afirma un raport realizat de institutul olandez de cercetare CE Delft[1], la cererea unor organizatii de mediu. Raportul „Alternative sustenabile pentru biocarburantii utilizati in Uniunea Europeana, proveniti din plante cultivate” exploreaza scenarii care recomanda o schimbare majora a politicii UE, acordand prioritate eficientei energetice si accelerarii adoptarii energiei electrice din surse regenerabile si a biocarburantilor durabili, cum ar fi cei produsi din deseuri si reziduuri.

In conformitate cu obligatiile asumate la nivelul UE, pana in 2020, 10% din carburantii utilizati in sectorul european al transporturilor trebuie sa provina din surse regenerabile, in timp ce producatorii de carburanti sunt si ei obligati sa reduca cu 6% intensitatea de carbon a acestora. Guvernele tarilor membre ale UE intentioneaza sa atinga aceste obiective prin folosirea pe scara larga a biocarburantilor produsi din plante cultivate pe terenuri agricole sau forestiere, ignorand impactul semnificativ de mediu si social al acestora, inclusiv ocuparea de noi terenuri destinate culturilor agricole si emisiile de carbon rezultate. Conform unui studiu[2] al Comisiei Europene, majoritatea biocarburantilor comercializati in prezent in Europa au emisii de carbon egale sau doar cu putin mai mici decat cele ale carburantilor fosili conventionali, in cazul in care se iau in considerare si emisiile provenite de la Schimbarea Indirecta a Utilizarii Terenului (ILUC).

Raportul CE Delft, realizat la cererea organizatiilor europene Greenpeace, BirdLife Europa, European Environmental Bureau si Transport&Environment, arata ce inseamna o schimbare reala a politicii in acest domeniu, in comparatie cu compromisul complet nesatisfacator oferit de catre Comisie in octombrie 2012. Daca propunerea[3] Comisiei va fi adoptata in forma ei actuala, cel putin jumatate din tinta de 10% pentru biocarburantii utilizati in transporturi, pana in 2020, ar fi indeplinita cu ajutorul unor biocarburanti care afecteaza mediul, concomitent cu permisiunea cresterii consumului total a acestora.

Sebastien Risso, director pentru politici forestiere al Greenpeace Europe a afirmat: „Acest raport arata cat de gresita este actuala politica a UE in acest domeniu, dar si modul in care transportul poate deveni mai curat, fara utilizarea biocarburantilor cu impact de mediu si social negativ. Modul cel mai simplu si mai sigur de a reduce impactul transporturilor rutiere si feroviare asupra climei este acela de a reduce consumul de energie si de a accelera electrificarea sistemului european de transport”.

Pentru a indrepta politica UE in domeniul biocarburantilor destinati transporturilor, organizatiile de mediu mentionate indeamna Parlamentul European si guvernele UE sa se concentreze asupra solutiilor alternative oferite in scenariul din raport. Aceasta schimbare ar determina o reducere semnificativa a emisiilor de carbon, pana in 2020, contribuind, in acelasi timp, la dezvoltarea de noi tehnologii, care constituie o sursa importanta de noi locuri de munca. In acest fel, statele membre si-ar putea indeplini obligatiile care le revin in cadrul politicii existente fara a utiliza, sau folosind o cota  mai redusa de biocarburanti produsi din plante cultivate pe terenuri agricole sau forestiere.

Nusa Urbancic, manager de program pentru carburanti in cadrul organizatiei Transport&Environment a spus: „Acest scenariu nu va putea fi implementat imediat, el incepe cu modificarea actualei propuneri a Comisiei Europene. Contabilizarea corecta a amprentei totale de carbon a biocarburantilor, care include si emisiile provenite din ILUC, constituie primul pas catre carburanti alternativi mai sustenabili. Prin urmare, facem apel la Parlamentul European si la Consiliu sa includa factorii ILUC in politica UE privind biocarburantii”.

Propunerea Comisiei va fi discutata de catre ministrii UE la Consiliile de energie si de mediu din februarie si martie si, in urmatoarele luni, de catre Parlamentul European.

Persoane de contact:
Nusa Urbancic – Transport & Environment Fuels Program Manager
+32 (0)2 893 0846; +32 (0)488 574418 (mobile), nusa.urbancic @ transportenvironment.org  
Bettina Kampman – CE Delft Senior Researcher, Transport & Climate Policy
+31 (0)15-2150171, kampman @ ce.nl

Biocombustibili ILUC

Comisia Europeana a ratat ocazia de a ”indrepta” politica privind biocarburantii

by ArticoleComunicate de presăScrisori de poziție

Comisia Europeana a facut astazi publica propunerea de Directiva privind calitatea carburantilor, recunoscând impactul emisiilor provenite din schimbarea indirecta a destinatiei terenului (ILUC[1]) asupra mediului, dar fara a lua masuri pentru a le limita. Obligatia de a monitoriza emisiile rezultate in urma ILUC nu va rezolva principala problema de mediu oprind productia acelor biocombustibili a caror amprenta de carbon este mai mare decât cea a combustibililor fosili, potrivit Transport & Environment (T&E).

UE reglementeaza utilizarea biocombustibililor prin intermediul a doua legi, ce acopera perioada 2009-2020. Directiva pentru energie regenerabila stabileste un obiectiv de utilizare a biocombustibililor in proporţie de 10% in sectorul transporturi. Directiva privind calitatea carburantilor  impune o reducere cu 6% a amprentei de carbon a combustibililor folosiţi pentru transport. In practica, aceste doua obiective au condus, pentru a putea fi indeplinite, la subventionarea si reglementarea biocombustibililor in statele Uniunii Europene, cu conditia ca aceste masuri sa reduca emisiile, comparativ cu cele ale combustibililor fosili. Prin urmare, ambele legi includ norme de calcul al emisiilor directe ale biocombustibililor, care nu includ insa emisiile ILUC.

Daca acestea ar fi incluse, majoritatea combustibililor de tip biodiesel de pe piata ar fi considerati la fel de poluanti precum combustibilii fosili si nu ar putea fi luati in calcul pentru atingerea obiectivelor celor doua directive. In concluzie, propunerea de astazi a CE impune doar raportarea emisiilor ILUC, fara a le lua insa in calcul, permitând practic biocombustibililor cu amprenta mare de carbon sa fie luati in calcul la atingerea tintelor.

”Chiar daca stiinta a aratat ca includerea emisiilor indirecte poate face impactul biocombustibililor mai mare decât cel al combustibililor fosili, Comisia a decis sa rateze oportunitatea de a determina o productie de biocombustibili sustenabili. Ca sa parafrazez un citat celebru al economistului Keynes[2], Comisa a ales sa ia o decizie cu siguranta gresita, decât una aproape buna”, a declarat Nusa Urbancic, manager de program in cadrul T&E.

T & E saluta limita propusa de 5% in utilizarea de biocombustibili obtinuti din culturi agricole, care este importanta pentru atingerea obiectivului de 10% de energie din surse regenerabile in transporturi, deoarece previne expansiunea biocarburantilor nesustenabili. Cu toate acestea, documentul nu abordeaza problema fundamentala a emisiilor ILUC in vederea indeplinirii obiectivelor de reducere a amprentei de carbon.

”Desi propunerea CE limiteaza practicile rele de astazi, ea nu traseaza o directie de dezvoltare sustenabila a bioenergiei, pentru ca inca nu tine cont de emisiile ILUC. Acest lucru creeaza riscuri si incertitudini atât pentru mediul inconjurator, cât si pentru investitori,” a mentionat Urbancic.

Nota:

  • ILUC este procesul prin care terenul utilizat anterior pentru culturi de alimente este convertit pentru culturi destinate productiei de biocombustibil. Din aceasta cauza, alimentele vor fi cultivate in alta parte, de obicei pe terenuri noi (foste paduri, pasuni, etc) pentru ca cererea de alimente va ramâne cel putin constanta. Aceasta conversie a terenurilor neagricole in terenuri agricole determina o crestere globala a emisiilor de gaze cu efect de sera (GES), erodând beneficiile pe care politica UE in domeniul biocombustibililor ar trebui sa le ofere
  • Biocombustibilii nesustenabili includ biodieselul din ulei de palmier, soia, rapita si alte culturi oleaginoase, precum si etanolul produs din porumb, grâu, zahar si alte culturi de amidon.

 

Foto: http://thinkprogress.org

  1. [1] Indirect land-use change (en.)
  2. [2] John Maynard Keynes, economist britanic

Biocombustibilii – O solutie controversata privind accesul la energie [2012]

by with No Comment Publicații

Exista indicii fara echivoc ca schimbarile climatice o amenintare serioasa pentru planeta noastra. Cresterea emisiilor de bioxid de carbon cu aproape 80%, intre 1970 si 2004 este cauzata in primul rand de utilizarea combustibililor fosili si, intr-o mai mica masura, de schimbarea destinatiei terenurilor.

Pe termen scurt, culturile energetice reprezinta una dintre optiunile cele mai atragatoare de inlocuire a combustibililor fosili. Milioane de hectare de teren vor fi cultivate cu plante energetice in urmatoarele decenii in intreaga lume. Insa schimbarea destinatiei terenurilor agricole in terenuri pentru culturi energetice a starnit controverse aprinse, din doua motive importante. Primul este dilema permanenta intre asigurarea securitatii alimentare si a celei energetice. Al doilea este legat de culturile energetice. Desi există o literatură bogată despre acest subiect, unele aspecte – cum ar fi impactul de mediu, viabilitatea economică si adaptarea la conditiile specifice – sunt incă subiecte controversate si au nevoie de o mai mare aprofundare.

Publicatia „Biocombustibilii – O solutie controversata privind accesul la energie” prezinta principalele tipuri de culturi energetice cultivate in prezent sau promovate pentru obtinerea energiei. Documentul a fost realizat in cadrul proiectului „Energie in dezvoltare” [2009-2012].

Descarca publicatia „Biocombustibilii – o solutie controversata privind accesul la energie” in format pdf

biofuelul-provoaca-pierderea-biodiversitatii

Tinta UE pentru biocombustibili poate provoca pierderea biodiversitatii

by ArticoleEvenimente

biofuelul-provoaca-pierderea-biodiversitatiiRezultatele unor cercetari recente ridica noi semne de intrebare asupra beneficiilor biocombustibililor – vazuti de multa lume drept cea mai buna solutie pentru reducerea emisiilor din transporturile rutiere -, puse din ce in ce mai mai mult sub semnul indoielii.

Un raport recent al Centrului Comun de Cercetari (JRC) al Comisiei Europene sustine ca ritmul de pierdere a biodiversitatii in zonele transformate in terenuri agricole ar putea ajunge la peste 80%. “Acest rezultat arata ca utilizarea extensiva a culturilor bioenergetice va provoca o crestere a ratei de disparitie a biodiversitatii”, afirma raportul.

Unul dintre autorii studiului, Luisa Marelli, subliniaza faptul ca aceasta este doar o analiza preliminara si ca este nevoie de o continuare a cercetarilor pentru a cuantifica exact impactul politicilor Uniunii europene in domeniul biocombustbililor asupra biodiversitatii. „Este doar o estimare aproximativa, care aduce in atentie acest subiect si avertizeaza asupra faptului ca trebuie tratat cu seriozitate”, afirma Marelli intr-un interviu telefonic acordat agentiei Reuters.

Schimbarea destinatiei terenului

Raportul JRC pleaca de la concluziile unui alt studiu asupra impactului politicilor europene in domeniul biocombustibililor, realizat pentru Comisia Europeana de catre Institutul International de Cercetari pentru Politici Alimentare (IFPRI) de la Washington.

Expertii de la IFPRI au calculat ca atingerea tintei pe care UE si-a propus-o in domeniul biocombustibililor ar necesita o suprafata suplimentara de 17.000 Km2 de teren agricol – aproape cât jumatate din suprafata Olandei – in Brazilia, Africa sub-sahariana si in tarile fostei Uniuni Sovietice.

“Lumea se confrunta cu doua dezastre majore in domeniul mediului: schimbarile climatice si pierderea biodiversitatii. Biocombustibilii, despre care s-a crezut ca
reprezinta o solutie salvatoare, contribuie insa la agravarea ambelor probleme”, a afirmat Robbie Blake, activist in domeniul biocombustibililor al organizatiei Friends of the Earth.

Simularile pe calculator, realizate atât de IFPRI si de alte institute, sugereaza, de asemenea, ca impactele utilizarii terenurilor – atat directe, cat si indirecte – ar putea anula cea mai mare parte a reducerii emisiilor, realizate prin utilizarea biocombustibililor.

Asemenea modele sunt, prin insasi natura lor, incerte, iar producatorii de biocombustibili si alti critici au argumentat ca incertitudinile stiintifice sunt prea mari pentru a fi luate in considerare ca argumente in favoarea schimbarii politicilor Uniunii Europene in acest domeniu.

In prezent, in interiorul Comisiei Europene are loc o dezbatere referitoare la modul in care sa se cuantifice schimbarea destinatiei terenurilor in legislatia de mediu, care prevede ca, pâna in anul 2020, cota de biocombustibili folositi in transporturile rutiere din Uniunea Europeana sa ajunga la 10%.

Comisia Europeana nu a facut nici un comentariu la data publicarii acestor informatii.

17 noiembrie 2011
(sursa: Planet Ark )

pompa

Politica UE in domeniul biocombustibililor are nevoie de o ”reconsiderare fundamentală”

by ArticoleEvenimente

Raportorul special al Natiunilor Unite pentru dreptul la hrana a cerut o urgenta re-evaluare a politicii UE, inainte de a se face investitii majore in biocombustibili, a caror productie si utilizare sunt considerate nesustenabile. Apelul sau vine pe fondul aparitiei unor dovezi din ce in ce mai clare ca biocombustibilii nu ar constitui cea mai buna solutie pentru combaterea schimbarilor climatice.

In entuziasmul creat de descoperirea unei alternative la combustibilii fosili, au fost facute erori imense, a afirmat la Bruxelles, intr-o conferinta de presa sustinuta in luna noiembrie, raportorul Natiunilor Unite, Olivier de Schutter. Biocombustibilii ”nu sunt o solutie eficienta pentru reducerea volumului de gaze cu efect de sera”, a spus el, adaugind ca: ”Pe masura ce va produce mai mult biocombustibil, Uniunea Europeana va fi fortata sa importe din ce in ce mai mult ulei vegetal din intreaga lume”.

Pentru atingerea cotei de 6% de biocombustili, ce urmeaza a fi folosita in transporturile rutiere pana in anul 2020, au fost achizitionate suprafete importante de terenuri in Africa si Asia, pentru culturile necesare obtinerii biodieselului. De Schutter spune ca Uniunea Europeana trebuie sa-si ”reconsidere fundamental” politica in acest domeniu, deoarece va fi extrem de dificil sa se refaca terenurile care vor fi fost defrisate in vederea cultivarii.

Analiza ciclului de viata, o necesitate

Aceasta idee este sprijinita de un studiu al Centrului pentru Cercetari Silvice Internationale (CIFOR) care arata ca este nevoie de secole pentru compensarea emisiilor provocate de defrisarea terenurilor necesare culturilor destinate obtinerii biodieselului. Raportul ”Implicatiile pentru emisiile de CO2 ale schimbarii destinatiei terenurilor in scopul obtinerii de biodiesel” trage concluzia ca ”analiza intregului ciclu de viata”, care ia in considerare datoria de carbon a schimbarii destinatiei terenului, ar trebui sa devina o practica standard in calcularea beneficiilor productiei de biodiesel.

‘Beneficiile pentru schimbarile climatice sunt conditionate atât de modul in care se produce biodieselul, cat si terenul pe care sunt cultivate plantele bioenergetice’, a afirmat Louis Verchot, unul dintre co-autorii raportului, publicat in revista ‘Ecology and Society’.

Departamentul de Comert al Comisiei Europene a publicat un studiu-cheie asupra impactului indirect al schimbarii destinatiei terenului (indirect land-use change – ILUC) datorat producerii de biodiesel, studiu comandat Institutului de Cercetari pentru Politici in Alimentatie (Food Policy Research Institute – IFPRI). Raportul afirma ca ”emisiile legate de schimbarea destinatiei terenului, determinate de politicile in domeniul producerii de biodiesel, constituie o problema serioasa” si ca, in ceea ce priveste beneficiile de mediu, biocombustibilii ar putea sa nu fie una dintre cele mai bune metode pentru combaterea schimbarilor climatice. Studiul stabileste, de asemenea, valorile ILUC pentru diferitele culturi bioenergetice. In acest domeniu, performanta biodieselului obtinut din ulei vegetal este net inferioara celei a bioetanolului.

Cel mai detaliat studiu asupra marilor achizitii de terenuri in tarile in curs de dezvoltare, publicat la inceputul lunii decembrie a anului 2011 de catre International Land Coalition, indica faptul ca, din cele 71 milioane hectare de teren tranzactionate legal, aproape 60% vor fi destinate culturilor pentru biodiesel.

Mai multe informatii:

Studiu realizat de Centre for International Forestry Research (CIFOR)
Articol publicat de International Food Policy Research Institute (IFPRI)

Foto: teenbiotechchallenge.ucdavis.edu, transportenvironment.org

Biocombustibilii în Europa [2009]

by Publicații
 O analiza a noilor tinte ale UE si cerintele de sustenabiliate cu recomandari pentru viitoarea politica.

In spatele discutiei la nivel legislativ, biocombustibilii au ajuns in topul stirilor la nivel mondial anul trecut deoarece un numar de importante organizatii internationale au investigat sustenabilitatea producerii lor. Agentia Internationala de Energie, Organizatia pentru Hrana si Agricultura a Natiunilor Unite, Organizatia Europeana pentru Cooperare si Dezvoltare, Comitetul de Cercetare Comun al Comisiei Europene, Comitetul Economic si Social European si Comitetul de Stiinta al Agentiei Europene de Mediu au publicat cu totii rapoarte ridicând o varietate de preocupari. Chiar înainte ca subiectul biocombustibililor sa devina atât de important, liderii UE au insistat asupra faptului ca tintele trebuie sa faca „subiectul unei produceri sustenabile a biocombustibililor”

Descarca Analiza in format pdf