Centrala-Nucleara-Cernavoda

Centrala Nucleara de la Cernavoda va trece prin procedura de evaluare a impactului de mediu

by Comunicate de presă

Centrala-Nucleara-CernavodaUnitatea 1 a Centralei nucleare de la Cernavoda va trebui sa fie supusa evaluarii de impact asupra mediului pentru prelungirea duratei de viata, potrivit deciziei luate de Comitetul de Implementare a Conventiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier.

Masura  vizeaza toate centralele nucleare din Europa ce isi depasesc durata de viata si va fi aplicata inainte de reinnoirea licentelor. Decizia vine pe fondul extinderii duratei de viata a reactoarelor nucleare 1 si 2 ale centralei de la Rivne, Ucraina. Innoirea licentelor permite centralelor nucleare sa isi extinda durata de viata de 30 de ani cu inca 10 ani.

”Impactul asupra mediului este doar unul dintre aspectele care fac ca energia nucleara sa nu reprezinte o solutie energetica sustenabila. Pe de alta parte, costurile ascunse ale dezafectarii reactoarelor si ale depozitarii deseurilor sunt uriase. Inainte de a ne gândi la prelungirea duratei de viata a reactoarelor existente si la construirea unora noi, ar trebui luate in calcul solutii cu adevarat sustenabile, precum eficienta energetica si energia din surse regenerabile”, a spus  Lavinia Andrei, presedintele Fundatiei TERRA Mileniul III.

Unitatea 1 a Centralei nucleare de la Cernavoda a intrat in exploatare in anul 1996 si va mai functiona cu actuala licenta cel mult pâna in anul 2026. In contextul in care tot mai multe state europene intentioneaza sa renunte la centralele nucleare, România cauta investitori pentru unitatile 3 si 4 de la Cernavoda si pentru un nou depozit de deseuri radioactive, ce urmeaza sa fie construit la Saligny, cu o investitie totala de peste 400 de milioane de euro.

In urma deciziei Comitetului de implementare a Conventiei de la Espoo, 60 de reactoare nucleare ce si-au depasit durata de viata din Europa vor trebui sa fie supuse evaluarii de mediu, in urmatorii trei ani.

nuclear

28 ani de la Cernobil. Ce ramane in urma energie nucleare?

by Articole

Astazi se implinesc 28 de ani de la cel mai grav eveniment nuclear din istoria omenirii, accidentul de la Cernobil (Ucraina), ce a avut loc la 26 aprilie 1986. Accidentul a fost provocat de o defectiune la unul dintre reactoare, ce a provocat o explozie, urmata de contaminarea radioactiva a zonei.

caseta1Masurile luate la nivel international pentru constientizarea riscurilor centralelor nucleare s-au intensificat in ultimii ani, in special dupa tragedia de la Fukushima (Japonia), din martie 2011. In urma acesteia, multe state au decis sa opreasca constructia de noi reactoare nucleare si chiar sa renunte treptat la energia atomica.

Reactoarele nucleare emit radiatii toxice in aer si apa si continua sa genereze deseuri radioactive letale pentru care nu avem momentan nicio solutie de eliminare. Nu exista nicaieri in lume un depozit permanent pentru deseuri inalt radioactive, din cauza riscului seismic si al celui de eliberare a materialului radioactiv in panza freatica. In contextul politicilor europene ce promoveaza trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, obiectivul principal al politicilor energetice ar trebui sa fie reducerea emisiilor din acest sector prin modalitati cat mai sigure si mai sustenabile. Energia nucleara nu intra in aceasta categorie.

Depozit de deseuri nucleare la Saligny

Romania are in plan constructia unui nou depozit de deseuri nucleare la Saligny, in apropierea centralei nucleare de la Cernavoda. Depozitul final de deseuri radioactive va fi construit pe o suprafata de 40 de hectare si va necesita o investitie totala de 400 de milioane de euro, potrivit presedintelui Agentiei Nationale pentru Deseuri Radioactive, Florin Tatar.

Autoritatile sustin ca banii vor proveni in principal din taxa de 2 euro pe MWh pe care o plateste compania Nuclearelectrica pentru un fond special destinat depozitarii deseurilor radioactive, insa se doreste si atragerea investitorilor privati in acest proiect.

In prezent, combustibilul radioactiv este depozitat la Baita Bihor, unde se afla singurul depozit de acest tip din tara. Acest depozit, care este o veche mina de exploatare a uraniului, se va inchide in 2020 — 2025.

Oamenii uraniului

In afara de deseurile radioactive ce raman in urma producerii energiei nucleare pentru sute de milioane de ani, cele mai afectate sunt comunitatile din zonele de exploatare a uraniului.

Dupa inchiderea minelor, oamenii continua sa traiasca in zone contaminate, ocolite de investitori, lasati de izbeliste de autoritati si lipsiti de o informare minimala in legatura cu riscurile contaminarii.

Cum arata fostele mine de uraniu din Romania vedem in urmatoarele reportaje realizate de o echipa de studenti ai facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din Bucuresti, coordonata de Fundatia TERRA Mileniul III.

Metehnele uraniului – Ciudanovita

Ciudanovita este o comuna asezata la poalele muntilor Banatului. Mai exact, la poalele muntilor de steril ce inca mai contin minereu cu o concentratie scazuta de uraniu. In prima faza, prin anii ’50-’52, minereul de uraniu a fost exploatat de rusi, in contul datoriilor de razboi. In acea perioada s-a format o colonie pe valea Jitinului. Au construit blocuri, gradinite, case de cultura, un spital. Oameni din toate locurile tarii veneau sa munceasca aici, motivati de salariile mari. Din ’62-’63, minele au intrat in posesia Statului roman, dupa ce au fost stoarse de cel mai bun uraniu. Salariile au scazut apoi.

La tot pasul dai de tablite care te avertizeaza ca zona este iradiata si ca accesul este interzis persoanelor neautorizate. Localnicii sunt insa ”autorizati” sa traiasca in mediu radioactiv.


Metehnele uraniului – Baita

Reportaj realizat in Baita, judetul Bihor, locul din care s-a exploatat uraniu peste 25 de ani.

Mina de uraniu de la Baita Bihorului a fost prima din tara. Ce a ramas in urma dupa inchiderea ei? Un spatiu mort, inconjurat de secrete.


Crucea – ultimul bastion al uraniului

In prezent, singura mina activa este cea de la Crucea, in Carpatii Orientali (la sud de Vatra Dornei). Aici s-a lucrat, „in liniste”, in mai multe sectoare, in bazinul hidrologic al Bistritei. Zona fiind mai putin umblata decat cea a Apusenilor, efectele mineritului sunt mai greu de observat de catre necunoscatori. Se discuta in continuare despre darea in exploatare a sectorului Grinties, dar e discutabil daca o activitate ineficienta (si care trebuie subventionata) merita sa afecteze mediul si eventualele sanse de dezvoltare durabila ale zonei, de altfel una dintre cele mai frumoase de pe valea Bistritei.


Intre timp, autoritatile romane platesc datorii istorice pentru vizite stiintifice. In Programul de Cooperare Tehnica desfasurat de Romania cu sprijinul Agentiei Internationale pentru Energia Atomica (AIEA), tara noastra inca figureaza cu o datorie 51899 USD aferenta costurilor evaluate de program (APC – Assessed Programme Costs) ce reprezinta un procent de 8% din bugetele proiectelor nationale, precum si din valoarea burselor si vizitelor stiintifice acordate expertilor romani, in domeniul nuclear, in cadrul unor proiecte regionale. Datoriile sunt suportate integral din bugetul aprobat pe anul 2013 al Agentiei Nucleare si pentru Deseuri Radioactive, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei.

caseta2

li-keqiang

Scrisoare deschisa catre premierul chinez Li Keqiang

by Comunicate de presăScrisori de poziție
li-keqiang

Foto: cnn.com

 

 

November 25th, 2013

Dear Prime Minister Li Keqiang,

 

 

We would like to welcome you to Bucharest and wish you fruitful discussions with the leaders of Central and Eastern European countries. We’ve learnt last week that the Romanian Government has approved a number of Memorandums of Understanding to sign with the People’s Republic of China, some of which give rise to strong concerns. We’re referring to the documents regarding the construction of two reactors at the Cernavoda nuclear power plant, the Tarnita-Lapustesti hydro pumped storage plant, the Rovinari lignite fired power plant and investments at the Mintia-Deva coal fired power plant.

We argue that Romania must phase-out the extended use of fossil fuels and concentrate its resources on the transformation to an energy-efficient, low carbon, sustainable renewables[1]-based economy. The current context can only be helpful in this direction, as we currently have a net installed dispatchable capacity of 17,598 MW, while the system load is generally between 7 and 8,000 MW. Considering this opportunity, as well as what some may see a challenge – that of meeting stricter environmental standards (e.g. those set by the European Union’s Industrial Emissions Directive) – it is imperative to speed up efforts to increase energy efficiency, connect our electricity system with that of neighboring countries so as to exchange renewable energy, and design alternative development paths for our coal mining regions.

Nuclear power is not part of the solution to address climate change. It is an expensive technology that diverts much-needed funds from energy efficiency, sustainable renewable energy and a more decentralized energy system that are the key elements for a low carbon economy. While no proven solutions exist to deal with radioactive waste, the Fukushima disaster should also stand as a stark reminder that nuclear power is by no means cheap, safe and clean.

The construction of the 3rd and 4th reactors at the Cernavoda nuclear power plant was considered unfeasible by the majority of European investors that were initially involved in the project – GDF Suez, Iberdrola, CEZ and RWE – and later on abandoned it. Taking into account developments around the two reactors currently under construction in Europe, Olkiluoto (Finland) and Flamanville (France), where both construction time and costs have more than doubled, we’re of the opinion that the Romanian project, with years of delays already and an increase in cost from 4 to 6.4 billion euro, has no relevance with current economic realities. Civil society, concerned by the risks of nuclear power, constantly monitors developments in this sector, especially deviations from European Community law, whether it’s illegal state aid or lack of compliance with environmental obligations.

Our government is not yet prepared to follow some of the global and European actions, especially when it comes to addressing climate change. Still, an overwhelming body of evidence from the scientific community is unequivocal about the need to keep at least two-thirds of known fossil fuel reserves in the ground in order to limit rising global temperatures below the agreed goal of two degrees Celsius[2].

For instance, the Nordic states (Denmark, Finland, Iceland, Norway, and Sweden) have joined the United States in ending public financing for new coal-fired power plants overseas, except in rare circumstances[3].

The United States recently updated guidelines on its position towards coal projects in multilateral development banks.[4] Among the new features of the policy is an Emissions Performance Standard of 500 g CO2/kWh meaning that any coal plants outside of the poorest countries will be required to have operational Carbon Capture and Storage (CCS) as part of the project. Considering that CCS is not commercially available this is tantamount to a declaration of halting lending for new coal outside of the poorest countries.

In November this year, the United Kingdom has decided to apply its emissions performance standard to cut carbon emissions at old power plants as well, which will determine earlier shutdowns of the pollutant installations[5].

At the UNFCCC conference last week, the United Kingdom announced it joins the United States in agreeing to end support for public financing of new coal-fired power plants overseas, except in rare circumstances in which the poorest countries have no feasible alternative. The two governments will work together to secure the support of other countries and Multilateral Development Banks to adopt similar policies.

This year, the European Investment Bank introduced policies that practically prevent financing for the construction of coal power plants (an emissions performance standard of 550 gCO2/kWh) as well as instruments to assess projects that take into account climate change beyond what current market failures dictate (shadow carbon price).

The World Bank adopted a new energy strategy this year that limits the financing of coal-fired power plants to “rare circumstances,” as it seeks to address the impact of climate change.

To conclude, we would like to ask you to treat the Memorandums of Understanding proposed by the Romanian Government lightly and instead ensure that the Chinese business community uses its technology leadership to support cleaner initiatives instead of nuclear and coal projects in our country and region.

 

Notes:

[1]  We do not unreservedly advocate for the development of solar, wind and hydro projects in any conditions, as any industrial development can have negative social and environmental impacts. In our country (as well as in Bulgaria) a generous subsidy scheme for the development of renewable energy projects without adequate strategic planning has had its negative record, with cascades of small hydro plants destroying rivers, solar installations taking valuable agricultural land, wind turbines being built near or within natural protected areas. We believe there are ways for produce energy while limiting social and environmental impacts, while there is a large potential to decrease energy waste.

[2] More recently, at the UNFCCC Conference of the Parties last week, a group of 27 leading climate scientists indicated that there were 3.8 trillion tonnes (1 tonne = 1.102 tons) of carbon dioxide trapped in the world’s fossil reserves, about 60 percent of it in coal.
They said 1 trillion tonnes would suffice to push the post-industrial temperature rise past 2 degrees Celsius, set by governments as a ceiling to avoid rising sea levels as well as worsening heatwaves, droughts and floods.

[3] Joint Statement by Kingdom of Denmark, Republic of Finland, Republic of Iceland, Kingdom of Norway, Kingdom of Sweden, and the United States of America, September 2013: http://www.whitehouse.gov/the-press-office/2013/09/04/joint-statement-kingdom-denmark-republic-finland-republic-iceland-kingdo

[4] Guidance for U.S. Positions on MDBs Engaging with Developing Countries on Coal-Fired Power Generation, October 2013: http://www.treasury.gov/resource-center/international/development-banks/Documents/CoalGuidance_2013.pdf

[5] House of Lords votes to bring old coal power stations under new regulations, November 2013: http://www.businessgreen.com/bg/news/2304948/house-of-lords-votes-to-bring-old-coal-power-stations-under-new-regulations

stress tests

Analiza critica a testelor de stres in sud-estul Europei

by Publicații

stress testsDupa accidentul de la Fukushima, siguranta nucleara a castigat mai multa importanta in intreaga lume. Cercetarea de fata se concentreaza pe doua mari teme: testele de stres europene si extinderea duratei de viata a centralelor nucleare.

„Analiza critica a testelor de stres din UE si a extinderii duratei de viata a centralelor nucleare in Bulgaria, Cehia, Romania, Ungaria si Ucraina” a fost realizata in cadrul unui proiect in cooperare dintre organizatii non guvernamentale si institute de cercetare din Bulgaria, Romania, Cehia, Ungaria si Ucraina.

Studiul urmareste modul in care sunt abordate in fiecare stat aspecte de siguranta nucelara, precum extinderea duratei de viata a centralelor, riscurile legate de imbatranirea echipamentelor sau slabiciunile de design ale reactoarelor tip CANDU, folosite la Centrala Nucleara de la Cernavoda.

Consultati publicatia in format PDF.
cernavoda

Analiza critica a Testelor de Stres la centralele nucleare din Romania

by Publicații

cernavodaCat de sigura este centrala nucleara de la Cernavoda si cat de relevante sunt rezultatele testelor de stres realizate la cererea Comisiei Europene?

Raspunsurile la aceste intrebari sunt cuprinse intr-un raport realizat in cadrul proiectului „Monitorizarea domeniului nuclear in Romania”. Documentul reprezinta o analiza critica a Testelor de Stres la centralele nucleare din UE, unul dintre capitole fiind destinate centralei de la Cernavoda.

Potrivit analizei, testele de stres efectuate pentru centralele nucleare de pe intreg teritoriul Europei – in forma in care au fost ele definite de Grupul European la Nivel Inalt privind Securitatea Nucleara si Managementul Deşeurilor Radioactive – nu indeplinesc cerintele Consiliului UE, nici asteptarile publicului european pentru o evaluare reala a sigurantei globale. Ele nu ofera o metoda pentru a compara marjele de siguranta ale diferitelor centrale (si tipuri de reactor), si nici nu raspund la intrebarea „Cat de sigure sunt aceste centrale nucleare, in realitate?”

Descarcati analiza in format PDF

Proiect: Monitorizarea dezvoltarii domeniului nuclear in Romania [2012-2013]

atentie-radiatii

27 de ani de la accidentul de la Cernobil. Reprezinta energia nucleara o oportunitate?

by Comunicate de presă

atentie-radiatiiAstazi se implinesc 27 de ani de la cel mai grav eveniment nuclear din istoria omenirii, accidentul de la Cernobil (Ucraina), ce a avut loc la 26 aprilie 1986, cand o defectiune la unul dintre reactoare a provocat o explozie, urmata de contaminarea radioactiva a zonei.

Masurile luate la nivel international pentru constientizarea riscurilor centralelor nucleare s-au intensificat dupa tragedia de la Fukushima (Japonia), din martie 2011, iar unele state, printre care Germania, au decis sa renunte treptat la energia nucleara.

Dezbaterea privind aspetele negative si riscurile energiei nucleare este deseori inlocuita de afirmatii unilaterale cu privire la avantajele acesteia din perspectiva securitatii energetice si prognozei preturilor energiei electrice, care nu reflecta costurile economice ascunse si subventiile.

Organizatiile de mediu  atrag atentia ca centralele nucleare nu sunt niciodata 100% sigure. Indiferent de numarul sistemelor de siguranta, centralele nucleare sunt manevrate de oameni, iar eroarea umana nu poate fi eliminata.

Industria nucleara se bazeaza pe memoria scurta a populatiei si pe mirajul etern al <<energiei ieftine>> care s-a nascut din lipsa informarii corecte. Iata ca, din pacate, avem cel putin 2 ocazii anual (comemorarea dezastrelor de la Cernobil si Fukushima) in care le reamintim oamenilor ca energia nucleara nu a adus niciunui stat din lume independenta energetica mult-visata, nu este nici ieftina – a se vedea imprumuturile gigantice solicitate Euratom anual – cat despre siguranta…nu am mai vorbi astazi daca acum 27 de ani nu ar fi murit peste 1 milion de oameni – Ioana Ciuta, director executiv al Fundatiei TERRA Mileniul III.

Accidentul de la Cernobil în cifre  [1]:

1 milion de oameni au murit în urma accidentului nuclear[2]
3,5 milioane de persoane au fost iradiate
Aproximativ 170.000 de ucrainieni au fost evacuați
89,85% dintre persoanele evacuate s-au îmbolnăvit
84,7% dintre oamenii ce trăiesc în zone contaminate sunt bolnavi

Punctele slabe ale CNE Cernavoda

Masurile luate la nivel international pentru constientizarea si combaterea riscurilor centralelor nucleare s-au intensificat dupa tragedia de la Fukushima (Japonia), din martie 2011, una dintre principalele masuri fiind efectuarea testelor de stres nationale si evaluarea centralelor atomice europene de catre o comisie de experti la nivel UE.

Testele de stres s-au facut insa in pripa, fara o metodologie clara, aplicabila cel putin la nivelul statelor membre UE, iar recomandarile Comisiei Europene in urma unui an de analize nu au nicio putere legala.

Romania este una dintre tarile cele mai active seismic din Europa. Cu toate acestea, au fost inregistrate cateva deficiente majore privind cutremurele. Calculul pentru cutremurul baza de proiect s-a bazat doar pe o estimare determinista si a fost luata in considerare o probabilitate de aparitie a seismelor mai scazuta decat cea folosita in prezent in Europa, respectiv o valoarea de 1/1.000 pe an, in loc de 1/10.000 pe an. De asemenea, exista insuficiente informatii despre comportamentul centralei in cazul unui cutremur mai mare decat cel de referinta.

Centrala de la Cernavoda prezinta deficiente si in privinta inundatiilor. Raportul specialistilor europeni implicati in revizuirea testelor de stres a aratat ca o serie de echipamente de protectie impotriva inundatiilor trebuie imbunatatite, criticand totodata lipsa inspectiilor de rutina a celor existente.

Unitatatile 1 si 2 de la CNE Cernavoda au functionat pentru perioade relativ scurte (din 1996, respectiv 2007), dar reactoarele au fost proiectate in anii 1970 si sunt, prin urmare, depasite. O serie de puncte slabe sunt cauzate de proiectarea instalatiei si nu au facut obiectul testelor de stres in contextul in care nu pot fi remediate (ex. Grosimea redusa a peretelui reactorului si amplasamentul bazinului de combustibil ars).

In acest context, decizia Guvernului de a continua investitiile in unitatile 3 si 4 de la Cernavoda este nejustificata si nu va face decat sa sporeasca riscurile de sanatate ale populatiei si datoriile Romaniei, avand in vedere ca Unitatea 2 a fost finalizata cu sprijin financiar strain (imprumut canadian de 146 milioane de dolari si imprumut de 324 milioane de dolari de la Euratom).

unitati3_4

Testele de stres pentru centralele nucleare – praf in ochii europenilor

by ArticoleComunicate de presăEvenimente

In contextul in care Comisia Europeana a facut  astazi publice rezultatele testelor de stres efectuate la toate centralele nucleare din UE, TERRA Mileniul III readuce in discutie o serie de argumente care arata ca derularea acestor teste n-a fost altceva decat constaterea starii de fapt. Testele s-a facut in pripa, fara o metodologie clara, aplicabila cel putin la nivelul statelor membre UE, iar recomandarile Comisiei Europene (CE) in urma unui an de analize nu au nicio putere legala.

Testele de stres efectuate pentru centralele nucleare de pe intreg teritoriul Europei – in forma in care au fost ele definite de ENSREG[1] – nu indeplinesc cerintele Consiliului UE, nici asteptarile publicului european pentru o evaluare reala a sigurantei globale. Ele nu ofera o metoda pentru a compara marjele de siguranta ale diferitelor centrale (si tipuri de reactor), si nici nu raspund la intrebarea „Cat de sigure sunt aceste centrale nucleare, in realitate?”

Intregul proces de evaluare lasa loc abuzurilor, doar pentru a demonstra publicului cat de sigure sunt centralele nucleare.

Scenariile care au stat la baza testelor de stres sunt incomplete. Scenariile privind functionarea interna in cazuri precum incendiile, scurgeri ale conductelor, defectiuni ale valvelor, erori umane si combinatii ale acestora nu sunt luate in calcul in realizarea testelor. Scenariile unor evenimente externe, precum prabusirile de avioane sunt, de asemenea, excluse din raport.

Calitatea sistemelor de siguranta si ale componentelor centralei, cum ar fi materialul instalatiilor,  al bazinului reactorului al valvelor si pompelor, al echipamentelor de control si de manevrare nu a fost supusa investigatiilor.

Efectele uzurii, in principal cea a echipamentelor si cele ale imbatranirii centralei nu sunt luate in considerare.

Specificatiile testelor nu definesc criteriile de evaluare pentru verificarea caracteristicilor unei centrale din punct de vedere al sigurantei acesteia. Nu sunt definite criterii pentru a determina asa-numita ”robustete” a centralei. Rezultatul final al testelor de stres depinde practic de ”increderea” in rapoartele operatorilor centralei.

Expertii implicati in realizarea ”testelor de stres” sunt aceiasi care au fost responsabili de siguranta nucleara si in trecut. Comisia Europeana nu este in masura sa depaseasca problema lipsei de independenta, pentru ca nu are expertiza tehnica.

Prevenirea accidentelor nucleare – care ar trebui sa stea in centrul prevederilor referitoare la siguranta nucleara – este practic exclusa din aceste teste de stres.

Răspunsuri evazive la întrebările CE 

„Apreciem raspunsurile oferite de CNCAN Comisiei Europene, in urma raportului de evaluare al expertilor, insa consideram ca ele au fost selective, facand referire la notiuni vagi si greu de inteles de publicul larg. In acest timp, raman neabordate o serie de probleme pe care CE le-a semnalat in acelasi document”, a declarat Ioana Ciuta, director executiv TERRA Mileniul III. Ea a subliniat principalele deficiente in raspunsul CNCAN oferit Comisiei Europene:

–  Scenariul de accidente severe nu sta la baza emiterii licentei de operare a centralelor nucleare care opereaza in Romania, iar CNCAN a formulat recent (decembrie 2010) o solicitare de reglementare a acestui aspect. Aceasta evaluare este totusi o componenta a procesului de analiza periodica a sigurantei (PSR).

–   Marjele pentru conditii meteo extreme nu sunt cuantificate in raport.

–   Romaniei i-a luat ceva mai mult timp decat fusese stabilit initial in WENRA[2] (2010) pentru a introduce in cerintele de reglementare toate nivelurile de referinta (inclusiv cele relevante pentru managementul acidentelor). Realizarea acestora este prevazuta acum pentru sfarsitul anului 2012.

In pofida limitarilor testelor de stres prezentate si tinand cont de deficientele metodelor de analiza, rezultatele acestora ar putea fi totusi utile pentru furnizarea unor informatii suplimentare si pentru o estimare initiala a capacitatii centralelor individuale de a rezista in fata catorva importante evenimente externe (in principal cutremure si inundatii).

Foto: nuclearelectrica.ro

[1] Grupul European la Nivel Inalt privind Securitatea Nucleara si Managementul Deşeurilor Radioactive

[2] Grupul Organismelor de Reglementare în domeniul nuclear din Europa de Vest

unitati3_4

Acordul de mediu pentru Cernavoda 3 si 4 este nejustificat

by ArticoleComunicate de presăEvenimente

Fundatia TERRA Mileniul III considera decizia Ministrului Mediului si Padurilor din Romania de a emite acordul de mediu pentru “Continuarea lucrarilor de construire si finalizare a Unitatilor 3 si 4 ale CNE Cernavoda nu numai nejustificata din punct de vedere economic si financiar, cat mai ales nefondata din punct de vedere al raportului de evaluare a impactului asupra mediului, care a stat la baza deciziei.

Inca din 2007 –  cand raportul la studiul de impact pentru proiectul Cernavoda 3 si 4 a fost lansat spre consultare publica – Fundatia TERRA Mileniul III a aratat ca documentul este incomplet deoarece nu prezenta o analiza corespunzatoare a alternativelor, date privind impactul functionarii – pana la acel moment – a centralei nucleare asupra sanatatii populatiei (inclusiv cu privire la impactul concentratiilor ridicate de tritiu asupra populatiei din zona), o analiza a riscului de atac terorist asupra centralei si consecintele sale (inclusiv asupra bazinului de combustibil uzat, neprotejat de anvelopa reactorului).

In plus, si direct legat de analiza alternativelor, raportul la studiul de impact nu trateaza in mod corespunzator problema costurilor, riscurilor si impactului legat de lucrarile hidrotehnice necesare pentru asigurarea apei de racire, dezafectarea reactoarelor si gestionarea deseurilor radioactive.

Raspunsurile la doar o mica parte dintre aceste comentarii ne-au fost transmise dupa 4 ani[1]! Ele se refera strict la monitorizarea starii de sanatate a poulatiei din judetul Constanta, ignorand pur si simplu oricare alte aspecte. Pentru lipsa raspusurilor la comentariile publicului interesat, procedura de evaluare a impactului de mediu NU poate fi considerata incheiata, si o decizie finala nu poate fi luata.

In timp ce Ministerul Mediului analiza raportul EIM, tragedia de la Fukushima a demonstrat ca centralele nucleare nu sunt niciodata 100% sigure. Indiferent de numarul sistemelor de siguranta cu care a fost proiectat un reactor, de rezultatele satisfacatoare in urma testelor, centralele nucleare sunt manevrate de oameni, iar Fukushima ne-a demonstrat ca sunt vulnerabile si in fata naturii.

Centrala de la Cernavoda si-a aratat la randul ei vulerabilitatea in fata efectelor schimbarilor climatice. Seceta prelungita din 2003 a dus la oprirea „accidentala” a reactorului 1 din lipsa asigurarii apei de racire. In 2012 nivelul Dunarii a atins din nou cote alarmant de scazute, riscul opririi celor 2 reactoare fiind unul real.

Nesiguranta crescuta, in contextul schimbarilor climatice 

Alimentarea cu apa de racire este esentiala in functionarea unei centrale nucleare. In conditiile in care specialistii climatologi vorbesc despre veri tot mai secetoase, cu temperaturi din ce in ce mai ridicate, e greu de imaginat ca alimentarea cu apa de racire a celor 4 unitati nucleare poate fi asigurata in conditii de siguranta. Primul reactor de la Fukushima a explodat dupa ce nu s-a reusit racirea sa. Cel de al doilea reactor de acolo, a luat foc si a  explodat, iar peretii exteriori au fost distrusi tocmai pentru ca partea lui activa sa poata fi racita cu apa din ocean, deoarece niciunul dintre sistemele sale de racire nu mai functiona.

Din perspectiva economico-financiara, o paralela intre cazul Cernavoda 3 si 4 si proiectul Centralei nulceare de la Belene este indreptatita. Bulgaria a renuntat in martie 2012 la planurile pentru centrala nucleara de la Belene, cu o capacitate de 2.000 de MW, pentru ca acest proiect nu a reusit sa atraga suficient interes din partea investitorilor privati in ultimii trei ani, dupa ce grupul german RWE s-a retras in 2009 din cauza temerilor legate de finantare.

EnergoNuclear, compania creata pentru constructia celor 2 reactoare de la Cernavoda este controlata in proportie de 84,65% de stat, prin Nuclearelectrica. In actionariat se mai gasesc Enel Investment Holding, cu 9,15%, si ArcelorMittal Galati cu 6,2%. Investitori straini importanti, precum CEZ, GDF SUEZ, RWE si Iberdrola s-au retras din acest proiect, acuzand „incertitudini economice si de piata  legate in cea mai mare parte de actuala criza financiara” .

Costul estimat pentru cele doua reactoare este de 4 miliarde de euro, iar fiecare unitate va avea o putere instalata de 720 MW. Durata de viata a unei unitati este de 30 de ani.

In  contextul in care tot mai multi oameni din intreaga lume solicita inchiderea centralelor atomice, iar guverne precum cel al Germaniei, Japoniei si chiar al Frantei anunta masuri de renuntare la producerea energiei nucleare, Fundatia TERRA Mileniul III solicita Ministerului Mediului si Padurilor respingerea cererii pentru acordul de mediu in cazul proiectului Cernavoda 3 si 4.

Foto: nuclearelectrica.ro

[1] Comentariile TERRA Mileniul III înregistrate la MMP sub nr. 16456/SS/04.07.2008 şi răspuns MMP nr. 144091/ 06.07.2012

Reactoarele 3 si 4 Cernavoda – dezvoltare iresponsabila [14.03.2007]

by ArticoleComunicate de presă

Ministerul Economiei si Comertului promoveaza o hotarare de guvern prin care sa atraga investitii pentru construirea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda in lipsa unei strategii energetice nationale [1], stabilind astfel directia de dezvoltare a sectorului si eliminand optiunile de dezvoltare durabila in acest sens. Se face apel la investitori care sa construiasca cele doua noi reactoare impreuna cu compania romaneasca Nuclearelectrica. Investitorii nu vor avea nici o responsabilitate cu privire la raspunderea in caz de accident, dezafectarea centralei nucleare si managementul deseurilor radioactive [2].

Desi exista un consens in privinta faptului ca este logic sa investesti in reducerea consumului de energie decat in noi unitati de productie, s-a luat totusi decizia finalizarii reactorului 2 de la Cernavoda si se promoveaza constructia reactoarelor 3 si 4. Este logic sa imbunatatesti eficienta unei unitati energetice, reducand astfel costurile precum si impactul asupra mediului si sanatatii. Nu are sens insa continuarea unui program energetic prin investitii in noi reactoare nucleare in Romania. Eficienta energetica la consumator poate furniza aceeasi „capacitate” la costuri mai mici [3], in acelasi timp ducand la o crestere a standardului de viata si a competitivitatii companiilor.

Conform unei Hotarari [4] a Guvernului Romaniei in domeniul eficientei energetice, „economia de energie reprezinta cea mai ieftina sursa de energie, fiind nepoluanta si usor de obtinut, in comparatie cu combustibilii fosili sau sursele de energie regenerabile. La nivel national, potentialul mediu al economiei de energie […] este in prezent evaluat la aproximativ 30-40%. Dezvoltarea economica nu poate avea loc intr-un mod durabil fara a creste eficienta energetica. Astfel va fi asigurata decuplarea cresterii consumului de resurse energetice de cresterea economica.”

O eventuala decizie de continuare a programului nuclear romanesc nu ia in considerare urmatoarele aspecte:
– inexistenta unui fond pentru dezafectarea centralei nucleare de la Cernavoda
– inexistenta unui fond pentru gestionarea deseurilor radioactive, desi se estimeaza ca pretul initial al unui depozit pentru combustibilul nuclear uzat, inalt radioactiv si cu durata foarte mare de viata, este echivalent sau mai mare cu pretul de constructie al unei centrale nucleare;
– centralele nucleare au emisii radioactive controlate zilnice in mediu, si nu exista o doza „sigura” de radiatii;
– inexistenta unui fond pentru ecologizarea minelor de uraniu;
– in cazul unui accident grav la o centrala nucleara, costurile sunt de ordinul zecilor de miliarde de euro.
Pretul energiei electrice livrate de centrala nucleara nu include costurile de mai sus, astfel incat energia nucleara este promovata ca o sursa ieftina de energie. Aceste costuri insa vor fi suportate de bugetul de stat, eventual si pentru profitul unor investitori in programul nuclear romanesc.

Ionut Apostol, director executiv al fundatiei TERRA Mileniul III, a declarat: “Actuala guvernare a preluat miturile energiei nucleare (energie ieftina, sigura, curata) si poate impiedica accesul la surse curate de energie. Ministerul Economiei considera de neatins un obiectiv real in domeniul surselor regenerabile de energie, si blocheaza in schimb dezvoltarea durabila a sectorului energetic romanesc prin continuarea programului nuclear.”

 

 

[1] Comentarii asupra proiectului de politica energetica a Romaniei – TERRA Mileniul III.

[2] Comentarii cu privire la proiectul de hotarare de guvern pentru promovarea strategiei de investitii in reactoarele 3 si 4 – TERRA Mileniul III.

[3] De exemplu, prognozele pot arata o anumita crestere a necesarului de energie electrica in Romania intr-un anumit interval de timp. Strategia energetica nationala poate stabili daca aceasta situatie este rezolvata prin construirea unei capacitati de productie care sa acopere acest necesar, sau prin reducerea consumului electric in aceeasi masura prin proiecte de eficienta energetica (cu costuri mai reduse decat in cazul contruirii unor noi unitati de productie).

[4] Hotararea de Guvern 163/ 2004 care aproba Strategia Nationala in Domeniul Eficientei Energetice.

 

Miturile energie nucleare in Romania [2005]

by Publicații

Majoritatea romanilor au ajuns in timp sa creada ca energia nucleara este ieftina, curata si sigura. Reactorul de la Cernavoda este de model canadian, ceea ce ar reprezenta o garantie de siguranta. Un documentar despre dezastrul zonelor miniere uranifere nu ne poate schimba aceasta mentalitate, fiind vorba de poluare istorica, cum este cazul si in alte sectoare. Accidentul de la Cernobil a fost cauzat de eroarea umana, fapt ce nu se poate repeta in prezent.

”Energia nucleara este solutia pentru combaterea schimbarilor climatice”. ”Numai energia nucleara ne poate acoperi consumul in viitor.” Nu este adevarat. Si situatia e mult mai grava, aceste lucruri nu sunt doar false, ci impiedica dezvoltarea durabila a sectorului energetic romanesc.

Descarca publicatia in format pdf