Transport emissions

Transportul ar putea deveni cea mai mare sursa de emisii de CO2

by ArticoleComunicate de presă

Transport emissionsBruxelles, Bucuresti 14.04.2014 – Transportul poate deveni cea mai mare sursa de emisii de CO2 daca politicienii nu iau masuri ambitioase si nu actioneaza in mod decisiv – avertizeaza expertii din cadrul Comitetului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC – Intergovernmental Panel of Climate Change).

Cel mai recent raport al IPCC ce va fi disponibil maine pe site-ul organizatiei avertizeaza liderii globali cu privire la amenintarea crescanda a emisiilor necontrolate din transporturi. Cercetatorii IPCC spun ca sectorul de transporturi va deveni cea mai mare sursa de emisii de CO2 la nivel global in cazul in care factorii de decizie nu vor lua masuri urgente.”Fara politici sustenabile si de impact pentru a reduce emisiile de CO2 ale masinilor si camioanelor, emisiile din transport ar putea creste cu o rata mai mare decat in oricare alt sector”, se mentioneaza in raport.

”Multumita reglementarilor UE, emisiile provenite de la masinile noi sunt in scadere, dar este imperios necesar sa fie luate masuri si in privinta autocamioanelor si dubelor. Raportul IPCC insista asupra necesitatii unor masuri urgente care sa reduca emisiile vehiculelor, dar Comisia Europeana a amanat in mod repetat strategiile promise de reglementare a emisiilor de la autoutilitare dupa anul 2020”, a declarat Greg Archer, manager de proiect pentru autovehicule curate al Federatiei Transport& Environment (T&E).

Raportul IPCC confirma faptul ca reglementari precum cele europene privind standardele de CO2 pentru autovehicule sunt foarte efciciente in reducerea emisiilor cu impact asupra schimbarilor climatice. O analiza realizata de T&E arata ca introducerea limitelor de CO2 pentru masinile din Europa a triplat castigurile asociate eficientei carburantilor*. T&E avertizeaza insa ca autovehiculele de pe drum ating aproximativ jumatate din eficienta masurata la testele auto. Comisia Europeana planuieste sa introduca in 2017 un nou test care sa elimine ambiguitatile legislative din sistemul actual, dar masura intampina o opozitie ferma din partea constructorilor.

Reglementarile ambitioase sunt cel mai eficient mod de a determina tranzitia pietei la e-mobilitate (masini electrice si pe hidrogen). Alimentate cu electricitate din surse regenerabile, acestea ofera posibilitatea de a reduce simultan emisiile de CO2, zgomotul si poluarea aerului, care distrug sanatatea si scurteaza vietile a milioane de europeni.

”Politicile UE actuale care incurajeaza aparitia masinilor electrice pe sosele sunt ineficiente si neclare. Noua Comisie va trebui sa vina cu o noua strategie pentru a reduce emisiile tuturor autovehiculelor dupa 2020 si sa o integreze in formele sustenabile de mobilitate urbana. In final, aceste politici vor pune sectorul de business european in fruntea tranzitiei globale catre vehicule nepoluante”, a mai spus Greg Archer.

Nota pentru editori:

* In urma reglementarii din perioada 2000-2007, emisiile de CO2 din UE au scazut cu doar 1,3% pe an. Din 2008 pana in 2013, rata medie anuala de imbunatatire a afost de 3,5%. Detalii aici.

world_you_like

Lumea pe care o vrei: A inceput votarea pentru cel mai bun proiect de reducere a emisiilor

by ArticoleComunicate de presă

 world you likeBruxelles, Bucuresti, 2 iulie 2013 – Prima etapa in cautarea celei mai bune solutii europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera a ajuns la final.

Concursul „Lumea pe care o vrei” a invitat cele mai creative minti din intreaga Uniune Europeana sa isi testeze inovatiile in materie de reducere a emisiilor de dioxid de carbon. Vor fi recompensate cele mai practice, rentabile si eficiente solutii climatice care vor putea fi aplicate si in alte tari europene. Acum este momentul pentru a vota proiectul castigator.

Romania este prezenta in competitie cu 4 proiecte privind utilizarea biomasei pentru incalzirea locuintelor, constructiile sustenabile, agricultura ecologica, reciclarea si transportul ecologic.

Pentru sectorul energetic, solutia de reducere a emisiilor de CO2 este propusa prin intermediul proiectului „Utilizarea sustenabila a biomasei in scopuri energetice”, implementat de Fundatia TERRA Mileniul III in comuna Vlad Tepes din judetul Calarasi. Proiectul se adreseaza comunitatilor rurale care pot folosi deseurile agricole pentru producerea de brichete, cu care isi pot incalzi locuintele, dezvoltand totodata un model de afacere locala. Proiectul poate fi votat aici.

Comisarul UE pentru politici climatice, Connie Hedegaard, a declarat: „A fost extrem de incurajator sa vedem ca exista atatea proiecte inovatoare – de la solutii de transport cu emisii reduse de CO2 si instrumente digitale pentru a facilita o viata sustenabila pana la companii, scoli si locuinte care isi produc propria energie din surse regenerabile. Acum ca procesul de votare este pe cale sa inceapa, care considerati DUMNEAVOASTRA ca sunt cele mai bune solutii pentru a crea lumea pe care o vrem? Astept cu nerabdare sa premiez cele mai bune proiecte in cadrul ceremoniei de decernare a premiilor de la Copenhaga, de anul acesta.”

Incepand din 19 iunie, publicul are ocazia sa decida care zece proiecte europene se vor califica pentru urmatoarea etapa, prin intermediul votului online. Acestea vor fi apoi evaluate de un juriu prezidat de comisarul Connie Hedegaard, care va selecta cele trei proiecte finaliste ce vor fi laureate in cadrul ceremoniei de decernare a premiilor Sustainia de la Copenhaga din toamna aceasta.

Unul dintre proiectele finaliste va fi recompensat cu marele premiu: pachetul european de media. Castigatorul va avea ocazia de a produce un material video profesionist pe baza proiectului prezentat si va primi un sprijin media substantial pentru a-si promova proiectul caştigator in intreaga Europa.

Dat fiind ca aceasta campanie acorda o atentie speciala unor tari precum Bulgaria, Italia, Lituania, Polonia si Portugalia, in toate aceste cinci tari va fi selectat cate un castigator national. Proiectele castigatoare vor fi incluse intr-o campanie nationala de afise ce va avea loc in fiecare dintre capitale in toamna anului 2013.

Ce urmeaza?

  • Votul publicului pe site-ul www.world-you-like.europa.eu intre 19 iunie si 19 august;
  • Anuntarea castigatorilor nationali din Bulgaria, Italia, Lituania, Polonia si Portugalia pana la mijlocului lunii septembrie;
  • Anuntarea celor trei proiecte finaliste si a castigatorului final in cadrul ceremoniei de decernare a premiilor Sustainia – „Lumea pe care o vrei” de la Copenhaga din 7 noiembrie 2013.

 

Context:

Concursul face parte din campania paneuropeana a Comisiei Europene de sensibilizare publica „Lumea pe care o vrei. Cu clima care iti place”, menita sa promoveze solutii practice, inovatoare si rentabile pentru combaterea schimbarilor climatice.

De la lansarea acesteia in octombrie 2012, campania a atras peste 30 000 de adepti in retelele de socializare si peste 160 de organizatii partenere in intreaga Uniune Europeana, beneficiind de sprijinul mai multor nume de marca de pe scena internationala, printre care Secretarul General al ONU Ban Ki-moon si actorii premiati Colin Firth si Sergio Peris-Mencheta.

Partenerul campaniei, Sustainia, reprezinta o initiativa internationala de promovare a sustenabilitatii – avandu-l ca presedinte onorific pe Arnold Schwarzenegger – care isi propune sa identifice si sa mareasca numarul solutiilor imediat realizabile.

Alaturati-va dezbaterii si aflati mai multe:
www.world-you-like.europa.eu/ro
Facebook: EUClimateAction
Twitter: #worldulike
Mai multe informatii despre premiile Sustainia: www.sustainia.me.

cars_report

Producatorii europeni de autoturisme depasesc constructorii asiatici in „cursa verde” – raport

by ArticoleComunicate de presăEvenimente
 Date recente indica faptul ca progresele in domeniul eficientei carburantilor provin mai degraba din manipularea rezultatelor testelor decat din tehnologii care ar putea aduce economii utilizatorilor.

Producatorii europeni de automobile sunt mai bine plasati decat majoritatea celor asiatici[1] in cursa pentru atingerea tintei de emisii de CO2, de 95 gr./km, in 2020, conform raportului despre producatorii de automobile, pe anul 2012, al organizatiei Transport&Environment. Raportul monitorizeaza progresele anuale realizate de constructorii europeni in domeniul reducerii consumului de carburant si al emisiilor de CO2 ale noilor modele[2]. In cursa pentru atingerea tintei din 2020 – de 95 gr.CO2/km – toti producatorii europeni (cu exceptia Daimler) se situeaza pe primele noua locuri, in timp ce cinci din ultimele sase locuri sunt ocupate de producatorii asiatici.

Incepand cu anul 2006, raportul „Cat de <<curate>> sunt automobilele Europei” evalueaza eforturile individuale ale producatorilor de a reduce emisiile de CO2, concentrandu-si atentia pe modul in care fiecare constructor este pozitionat pentru a respecta standardele obligatorii de emisii fixate de catre Comisia Europeana pentru anul 2015. In acest an raportul analizeaza – pentru prima oara – cat de bine sunt plasati producatorii si pentru atingerea tintei de 95 gr.CO2/km, propusa de CE pentru anul 2020[3], ajungand la concluzia ca acest standard va fi atins mult mai usor decat au pretins constructorii de autovehicule.

Conform raportului, in anul 2011, pe ansamblu, industria constructoare de automobile a redus emisiile de CO2 si consumul de carburant cu 3.3%. Acest lucru inseamna ca tinta pentru 2015 – de 130 gr.CO2/km – este, in medie, la o distanta de numai 4%. Fiat, Toyota si Peugeot-Citroën s-au incadrat in limita de emisii pentru 2015 cu patru ani mai devreme.

Progresul general anual de reducere a emisiilor a fost, in ultimii patru ani, de 4%. Luand in considerare imbunatatirile recente si pozitiile actuale, raportul estimeaza ca, pentru a atinge tinta de 95 gr.CO2/km, pana in 2020, producatorii europeni vor avea nevoie de o rata anuala de imbunatatire a eficientei consumului de carburant de numai 3,8%.

Jos Dings, directorul T&E, a afirmat: „Stiam deja ca producatorii europeni sunt pe cale sa depaseasca cu o marja mare tinta pentru 2015. Acum stim ca cei mai multi dintre ei sunt pe cale sa o indeplineasca si pe cea din 2020, fiind in general mult mai bine plasati decat concurentii lor din Asia. Din acest motiv trebuie sa actionam acum pentru fixarea unui standard de 60 gr.CO2/km pentru anul 2025. In joc nu este doar viitorul planetei, ci si economiile conducatorilor auto, realizate pe seama consumului mai mic de carburant al autovehiculelor cu emisii reduse.”

Raportul citeaza, de asemenea, dovezi ingrijoratoare despre faptul ca producatorii micsoreaza cifrele oficiale de reducere a consumului de carburant si a emisiilor nu numai prin imbunatatirile tehnologice aduse automobilelor, ci si prin „optimizarea” modului de testare a acestora. Drept urmare, decalajul intre consumul oficial si cel din lumea reala al autovehiculelor este din ce in ce mai mare.

Greg Archer, manager de proiect pentru autovehicule curate al T&E, afirma ca „este evident ca progresele unor producatori nu vin din imbunatatiri tehnologice ale eficientei consumului, ci din manipularea modului in care sunt testate automobilele. Aceasta practica ar trebui interzisa; 95 gr.CO2/km la teste ar trebui sa insemne 95 gr.CO2/km si pe sosea. In caz contrar, limitele emisiilor ar trebui diminuate in mod corespunzator, in asa fel incat sa compenseze eficienta mai redusa a consumului de carburant.”

Intr-un clasament al mediei emisiilor autoturismelor noi inregistrate in UE in anul 2011, Romania se situeaza pe locul 14. In anul respectiv, in tara noastra au fost inregistrate 81.600 de autoturisme noi, cu o medie a emisiilor de 140,8 gr.CO2/km. Comparativ cu anul 2010, s-a inregistrat o reducere a emisiilor de 5,2%, care a plasat tara noastra pe locul 7 in ceea ce priveste progresul inregistrat fata de anul anterior.

 

[1] Toyota constituie o exceptie notabila

[2] Automobilele constituie cea mai mare sursa unică de emisii din transport, reprezentand aproape jumatate din total. Conform Agentiei Europene de Mediu, automobilele sunt responsabile de 13% din totalul emisiilor de CO2 ale UE.

[3] Propunerea Comisiei Europene de stabilire a metodelor de atingere a tintei de emisii, pentru 2020, pentru autovehiculele noi de pasageri.
green-jobs

Autovehiculele cu emisii scazute de CO2 pot crea noi locuri de munca

by Articole

In Europa ar putea fi create peste 100.000 de noi locuri de munca in industria de automobile, prin investitii in dezvoltarea de tehnologii de fabricatie a autovehiculelor eficiente din punct de vedere al carburantului, afirma un raport[1] realizat de firma olandeza de consultanta CE Delft pentru organizatia Transport&Environment. Raportul contrazice afirmatiile industriei de automobile conform carora reducerea emisiilor va avea un impact negativ asupra locurilor de munca si al competitivitatii producatorilor europeni. Documentul subliniaza, de asemenea, faptul ca sumele economisite de catre proprietarii autoturimelor cu consum mai mic de carburant pot crea locuri de munca suplimentare in economia europeana.

In anul 2009 a fost adoptata o legislatie care impune un nivel mediu de emisii de 130 gr. CO2/km, pana in 2015, si de 95 gr.CO2/km, pana in 2020, pentru toate autoturismele comercializate in Europa. In iulie 2012, Comisia Europeana a propus confirmarea tintei de 95 gr. pentru anul 2020, stabilind si modul in care aceasta va fi atinsa.[2]

Analizand studiile realizate deja in acest domeniu, CE Delft a ajuns la concluzia ca autovehiculele cu emisii scazute de carbon sunt mai degraba favorabile creearii de noi locuri de munca. De exemplu, un studiu[3] recent arata ca implementarea in Europa a programelor de reducere a emisiilor la autovehicule poate crea peste 100.000 de locuri de munca de inalta calificare.

Autovehiculele cu emisii scazute de carbon aduc economii care pot contribui la cresterea economica a Uniunii Europene. Estimarile Comisiei Europene[4] arata ca noua reglementare va contribui anual la cresterea economica cu 12 miliarde de Euro (in medie), in perioada 2020 – 2030, datorita consumului mai mic rezultat in urma standardelor mai stricte de emisii. Conform acelorasi estimari, si cheltuielile anuale cu forta de munca vor creste cu 9 miliarde de Euro. Acest lucru se datoreaza faptului ca fabricarea autovehiculelor necesita multa forta de munca, in timp ce carburantii sunt obtinuti din petrol importat si creeaza mai putine locuri de munca. Raportul CE Delft confirma aceste concluzii.

Pentru fiecare posesor de autoturism, o tinta de 95 gr.CO2/km va aduce economii anuale de peste 500 Euro. Aceste economii vor fi mai mari decat costurile suplimentare ale achizitionarii unui autoturism mai eficient, costuri care, prin economia realizata cu carburantul, pot fi recuperate in 1,5 – 2,5 ani. Mai mult decat atat, daca Uniunea Europeana ar adopta o tinta mai ambitioasa (de 80 gr.CO2/km, pana in 2020) economiile posesorilor de autoturime ar fi de peste 750 Euro/an, iar costurile suplimentare ale unei masini noi s-ar amortiza in cel mult trei ani. Odata cu scaderea importurilor de petrol, UE va face fata mult mai usor socurilor cresterii pretului acestuia, imbunatatindu-si, in acelasi timp, balanta comerciala.

Recent, SUA au anuntat ca intentioneaza sa-si dubleze economiile de carburanti, pana in anul 2025. In Europa, economia va fi doar in jur de 32%; este un lucru bun, dar nu este suficient. Daca nu-si propun obiective mai stricte de reducere a emisiilor de CO2, producatorii europeni de autovehicule risca sa-si piarda competitivitatea pe pietele lumii.

”Ne dorim o tinta de 80 gr.CO2/km, pana in 2020, si de 60 gr.CO2/km[5], pana in 2025. Acest lucru ar stimula aparitia si implementarea de tehnologii avansate si ar asigura Uniunii Europene pozitia de lider in acest domeniu”, a afirmat Greg Archer, membru al organizatiei Transport&Environment, cu sediul la Bruxelles.

Flexibilitatile cuprinse in propunerea actuala vor reduce beneficiile

Actuala propunere a Comisiei Europene extinde perioada de supra-recompensare a vanzarilor de autovehicule electrice – cunoscute sub termenul de “super-credite” – pana in 2023, fapt care conduce la diminuarea efectului tintei de reducere. “Super-creditele ii recompenseaza pe producatori pentru vanzarea unor autovehicule imaginare si creaza iluzia imbunatatirii economiei de carburant, in realitate permitandu-le producatorilor sa vanda autoturisme cu consum foarte mare, care nu se iau in considerare la respectarea tintei de emisii. Aceasta este o nebunie!”, afirma Greg Archer.

Ar fi mult mai eficient sa se ceara producatorilor ca cel putin 2,5% din totalul autovehiculelor vandute pana in 2020 sa fie autovehicule cu emisii ultra-reduse. Acesti producatori ar trebui recompensati printr-o relaxare a tintei totale de emisii. In acelasi timp, celor care nu indeplinesc aceasta cerinta sa li se pretinda mai multe eforturi pentru imbunatatirea eficientei autovehiculelor pe care le comercializeaza. Uniunea Europeana ar trebui sa faca mult mai multe eforturi pentru stimularea tranzitiei catre autovehiculele electrice si cele cu hidrogen, prin investitii in statii de reincarcare rapida si de alimentare cu hidrogen, de-alungul principalelor retele de autostrazi.

Parlamentul si Consiliul European au ocazia sa imbunatateasca propunerea Comisiei prin fixarea unor tinte mai ambitioase si prin eliminarea ‘portitelor’. Autovehiculele cu emisii scazute de carbon constituie una dintre solutiile problemelor economice ale Europei: o solutie buna pentru crearea de locuri de munca si pentru economie, avantajoasa pentru detinatorii de autovehicule si benefica pentru mediu.

Foto: goinsurancerates.com

[1] Raport CE Delft
 [2] Propunere CE
[3] McKinsey & Company (2011), Boost! Transforming the power train value chain – a portfoliu challenge
[4] EUR-Lex
[5] Echivalent cu un consum de 2,5 l carburant la 100 km

illustrations_carsandco2

Autovehicule cu emisii scazute de carbon

by Articole
Avantajoase pentru detinatori
Avantajoase pentru economie
Avantajoase pentru mediu

 

 

In anul 2009, Uniunea Europeana a stabilit limite obligatorii de emisii pentru autoturismele noi, de 130 grame CO2 pe kilometru (grCO2/km), pana in 2015 si de 95 grCO2/km, pana in 2020 [1]. Comisia Europeana a propus recent o revizuire a modului de atingere a acestei tinte [2]. Documentul a confirmat limita de 95 grC2/km, dar a inclus prevederi inutile care slabesc/diminueaza tinta propusa. Acest document de pozitie indica modul in care poate fi imbunatatita propunerea Comisiei si beneficiile care ar rezulta din aceasta.

Consolidarea regulamentului de reducere a emisiilor de CO2 ale autoturismelor determina cresterea numarului locurilor de munca si a beneficiilor pentru economie, pentru utilizatori si pentru mediu.

Propunerea Comisiei Europene aduce deja beneficii considerabile[3]:

  • Cheltuieli mai mici cu carburantul – Economii de 3.000-4.000 Euro pe durata de viata a autoturismului pentru soferii europeni[4]
  • Un impuls pentru cresterea economica si a numarului locurilor de munca – valoarea economiei de carburant se va ridica la 36 miliarde Euro/an (2025-2030), contribuind la cresterea Produsului Intern Brut cu aproximativ 12 miliarde de Euro4
  • Locuri de munca in industria de inalta tehnologie – Pana in 2030, in UE vor fi create peste 110.000 de locuri de munca suplimentare in domeniile cercetarii, dezvoltarii si fabricatiei de autovehicule cu consum eficient de carburant [5]
  • Reducerea importurilor de petrol – Economii de 100 miliarde Euro/an la importurile de petrol, care ar produce un beneficiu in securitate energetica in valoare de 20 miliarde Euro 4
  • Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera – autoturismele emit 12% din totalul de emisii al Uniunii Europene.

 

Imbunatatirea propunerii Comisiei Europene ar avea un impact pozitiv suplimentar asupra pretului de cumparare si asupra economiilor de carburant, asa cum este indicat in tabelul de mai jos:

Estimarile costurilor suplimentare ale introducerii noilor tehnologii in productia de autoturisme sunt conservatoare; experientele anterioare indica faptul ca aceste costuri sunt, probabil, de doua ori mai mici.

Plecand de la premize mai optimiste[7], durata de amortizare a diferentei de pret pentru tinta de 95 grCO2/km poagte ajunge mai mica de un an si jumatate, in timp ce valoarea mai mare de revanzare ar mari economiile realizate. Cronologic, pretul autoturismelor noi a scazut, in timp ce eficienta consumului de carburant a acestora a crescut. Presupunerea ca pretul autoturismele noi va deveni ’prohibitiv’ s-a dovedit a fi nefondata.

Pretul de vanzare si emisiile de CO2 ale autoturismelor noi[8]

Imbunatatirea propunerii CE este posibila si ar aduce avantaje

Masurile care pot fi propuse de parlamentarii europeni:

  1. Introducerea unei tinte de 80 grCO2/km, pana in 2020, in scopul maximizarii beneficiilor autoturismelor eficiente din punct de vedere al consumului de carburant
  2. Stabilirea unei tinte de 60 grCO2/km, pana in 2025, cu scopul de a da un semnal clar pentru politica in domeniul industriei de autovehicule si pentru impulsionarea constructiei de vehicule electrice
  3. Renuntarea la ’portitele’ care permit evitarea reducerii efective a emisiilor si asigurarea ca reglementarile existente vor fi respectate cu strictete, pina in 2020, si ca Europa isi va mentine pozitia de lider in acest domeniu
  4. Reducerea suplimentara a tintei cu 10 grCO2/km, in scopul compensarii manipularii actualelor proceduri de testare, pana la schimbarea acestora
  5. Inlocuirea super-creditelor care submineaza tintele actuale, cu un procentaj flexibil de compensare de pana la 2,5% pentru vehiculele cu emisii ultra-scazute de carbon
  6. Posibilitatea constructorului de a alege intre amprenta de carbon sau masa vehiculului
  7. Introducerea unui pachet de masuri pentru stimularea cererii de autovehicule cu emisii ultra-scazute de carbon, prin sprijinirea infrastructurii si a achizitionarii de autovehicule prin  stimulente fiscale
  8. Limitarea contributei eco-inovarii la reducerea emsiilor la 5 grCO2/km/vehicul si pastrarea sistemului actual de evaluare
  9. Revizuirea sistemului de derogari pentru micii producatori, in scopul imbunatatirii transparentei si a reducerii distorsiunilor de piata
  10. Finalizarea si adoptarea de catre Comisie a unor noi proceduri pentru testul-ciclu si pentru aprobarea tipului si a certificatului de conformitate.

Aceste propuneri ar contribui la fabricarea unor autoturisme mai bine adaptate pentru viitor, cu consum mai mic de carburant, care vor stimula crearea de locuri de munca si  vor creste competitivitatea industriei europene de automobile.


[1] Regulamentul EC no. 443/2009 al Parlamentului European si al Consiliului, din 23 aprilie, 2009

[2] European Commission Climate Action 2012, COM/2012/393. Propunere de reglementare pentru definirea modalităţilor de îndeplinire a ţintei de reducere a emisiilor de CO2 ale autoturismelor noi, până în 2020

[3] În comparaţie cu limita de 130 grCO2/km, pana in 2015

[4] Evaluarea de Impact de Mediu care justifică Propunerea Comisiei Europene de amendare a Regulamentului 443/2009 şi 510/2011

[5] „Boost! Transforming the powertrain value chain – a portfolio challenge”- McKinsey & Company, 2011

[6] Pret suplimentar de fabricaţie: 95g/km – €1000; 80g/km – €1800; 60g/km (2025)- €3000

[7] T&E 2012, “Low carbon cars – good for drivers, good for economy, good for the environment” – raport integral

[8] T&E, 2011: How clean areEurope’s cars

Biocombustibili ILUC

Comisia Europeana a ratat ocazia de a ”indrepta” politica privind biocarburantii

by ArticoleComunicate de presăScrisori de poziție

Comisia Europeana a facut astazi publica propunerea de Directiva privind calitatea carburantilor, recunoscând impactul emisiilor provenite din schimbarea indirecta a destinatiei terenului (ILUC[1]) asupra mediului, dar fara a lua masuri pentru a le limita. Obligatia de a monitoriza emisiile rezultate in urma ILUC nu va rezolva principala problema de mediu oprind productia acelor biocombustibili a caror amprenta de carbon este mai mare decât cea a combustibililor fosili, potrivit Transport & Environment (T&E).

UE reglementeaza utilizarea biocombustibililor prin intermediul a doua legi, ce acopera perioada 2009-2020. Directiva pentru energie regenerabila stabileste un obiectiv de utilizare a biocombustibililor in proporţie de 10% in sectorul transporturi. Directiva privind calitatea carburantilor  impune o reducere cu 6% a amprentei de carbon a combustibililor folosiţi pentru transport. In practica, aceste doua obiective au condus, pentru a putea fi indeplinite, la subventionarea si reglementarea biocombustibililor in statele Uniunii Europene, cu conditia ca aceste masuri sa reduca emisiile, comparativ cu cele ale combustibililor fosili. Prin urmare, ambele legi includ norme de calcul al emisiilor directe ale biocombustibililor, care nu includ insa emisiile ILUC.

Daca acestea ar fi incluse, majoritatea combustibililor de tip biodiesel de pe piata ar fi considerati la fel de poluanti precum combustibilii fosili si nu ar putea fi luati in calcul pentru atingerea obiectivelor celor doua directive. In concluzie, propunerea de astazi a CE impune doar raportarea emisiilor ILUC, fara a le lua insa in calcul, permitând practic biocombustibililor cu amprenta mare de carbon sa fie luati in calcul la atingerea tintelor.

”Chiar daca stiinta a aratat ca includerea emisiilor indirecte poate face impactul biocombustibililor mai mare decât cel al combustibililor fosili, Comisia a decis sa rateze oportunitatea de a determina o productie de biocombustibili sustenabili. Ca sa parafrazez un citat celebru al economistului Keynes[2], Comisa a ales sa ia o decizie cu siguranta gresita, decât una aproape buna”, a declarat Nusa Urbancic, manager de program in cadrul T&E.

T & E saluta limita propusa de 5% in utilizarea de biocombustibili obtinuti din culturi agricole, care este importanta pentru atingerea obiectivului de 10% de energie din surse regenerabile in transporturi, deoarece previne expansiunea biocarburantilor nesustenabili. Cu toate acestea, documentul nu abordeaza problema fundamentala a emisiilor ILUC in vederea indeplinirii obiectivelor de reducere a amprentei de carbon.

”Desi propunerea CE limiteaza practicile rele de astazi, ea nu traseaza o directie de dezvoltare sustenabila a bioenergiei, pentru ca inca nu tine cont de emisiile ILUC. Acest lucru creeaza riscuri si incertitudini atât pentru mediul inconjurator, cât si pentru investitori,” a mentionat Urbancic.

Nota:

  • ILUC este procesul prin care terenul utilizat anterior pentru culturi de alimente este convertit pentru culturi destinate productiei de biocombustibil. Din aceasta cauza, alimentele vor fi cultivate in alta parte, de obicei pe terenuri noi (foste paduri, pasuni, etc) pentru ca cererea de alimente va ramâne cel putin constanta. Aceasta conversie a terenurilor neagricole in terenuri agricole determina o crestere globala a emisiilor de gaze cu efect de sera (GES), erodând beneficiile pe care politica UE in domeniul biocombustibililor ar trebui sa le ofere
  • Biocombustibilii nesustenabili includ biodieselul din ulei de palmier, soia, rapita si alte culturi oleaginoase, precum si etanolul produs din porumb, grâu, zahar si alte culturi de amidon.

 

Foto: http://thinkprogress.org

  1. [1] Indirect land-use change (en.)
  2. [2] John Maynard Keynes, economist britanic
cars

CE impune noi limite pentru emisiile de CO2 ale autoturismelor

by ArticoleComunicate de presăEvenimente

Comisia Europeana a anuntat ieri propunerea ce confirma standardele de eficienta pentru autoturismele si autoutilitarele usoare noi, propunere ce ar urma sa intre in vigoare din anul 2020.

Noile standarde de eficienta pentru carburanti sunt benefice pentru detinatorii de autoturisme, binevenite pentru economia europeana si crearea de noi locuri de munca si foarte bune pentru mediu. Propunerea facuta de CE este una solida, dar beneficiile ar fi fost si mai mari daca aceasta ar fi fost mai ambitioasa.

Conform propunerii inaintate de CE, niciun autoturism care va fi vandut incepand cu anul 2020 nu va putea emite, in medie, mai mult de 95g CO2/km (fata de 135,7g CO2/km in 2011 si 130g CO2/km, limita obligatorie, in 2015). In caz de neconformare, se va aplica o penalizare pentru fiecare gram de CO2 emis in plus, ce va fi calculata pentru toate autoturismele vandute.

Astfel producatorii risca urmatoarele penalitati: pana in 2015, 5 EUR pentru primul gram, 15 EUR pentru al doilea, 25 EUR pentru al treilea si 95 EUR pentru al patrulea si pentru fiecare din urmatoarele. Din 2019, penalizarea va fi de 95 EUR pentru fiecare gram de CO2 emis in plus.

Economii de 500 Euro/an

Daca propunerea CE va fi adoptata, o masina care ar emite in medie 95g CO2/km (obiectivul UE pentru 2020), ar aduce proprietarului o economie medie de 500 EUR/an (calculata la un pret mediu al benzinei de 1,4 EUR/l si la o distanta medie parcursa de 10.000 km), comparativ cu vehiculele actuale. Aceasta, deoarece emisiile de dioxid de carbon (CO2) sunt direct legate de eficienta utilizarii carburantului.

In acest fel, eventualul pret mai mare al autovehiculului (determinat de implementarea unor noi tehnologii) va fi recuperat intr-un an, iar costurile detinerii acestuia (economie de carburant, asigurare, valoare reziduala mai mare) vor fi mai mici, chiar si pentru cele second-hand.

Potrivit organizatiei Transport&Environment (T&E), propunerea ar fi trebuit sa fie mai ambitioasa: o tinta de 80g CO2/km, pina in 2020, este fezabila si la indemana producatorilor de autovehicule si ar fi adus detinatorului o economie medie de 650 EUR/an.

Organizatia Transport&Environment, care se activeaza in sectorul transporturilor, avertizeaza ca „portitele” din actuala legislatie pot afecta in viitor atat pe detinatorii de autoturisme, cat si mediul. Una dintre aceste ’portite’ este includerea asa-numitelor „super-credite”, care ofera fabricantilor de autoturisme cu emisii foarte reduse (mai mici de 50gCO2/km) credite de eficienta pentru mai multe autoturisme decat cele vandute in realitate.

In aceeasi situtie se afla si un alt procedeu de calcul care ia in considerare masa autoturismului (in loc sa se tina cont de amprenta de carbon) si care favorizeaza constructorii de autoturisme mai grele, in detrimentul celor care mizeaza si pe masa mai redusa a acestora. Din acest motiv, Comisia Europeana a ratat ocazia de a-i stimula pe constructorii care fac automobile mai usoare – element-cheie in imbunatatirea eficientei consumului.

Gasiti mai multe informatii in comunicatul oficial al Comisiei Europene.

Foto: inautonews.com

air-pollution-cars-1

Scrisoare catre ministrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb

by Comunicate de presăEvenimenteScrisori de poziție

Subventionarea programului „Rabla” este nejustificata

Stimata d-na ministru Rovana Plumb,

Luand cunostinta de hotararea Ministerului Mediului si Padurilor de a suplimenta fondurile pentru Programul ”Rabla”, cele 17 semnatare ale acestui document considera ca subventionarea in continuare a Programul de stimulare a innoirii parcului auto national din fondurile destinate protectiei mediului este nejustificata si nepotrivita.

Sumele considerabile investite pana in prezent in acest program nu se justifica, atat timp cat nu se cunoaste eficienta sa din punct de vedere al impactului de mediu. MMP anunta la bilantul din 2011 ca prin Programul „Rabla”, s-au scos din uz peste 300.000 de autoturisme vechi, fara a fi mentionat vreodata care este eficienta acestuia din punct de vedere al mediului (emisii reduse, tone de materiale reciclate etc). Mai mult, daca 300.000 de autovehicule – dintre care multe nu mai circulau – au fost inlocuite cu o suta de mii de masini noi, care vor fi in circulatie cel putin zece ani, exista posibilitatea ca  acest program sa fi contribuit, de fapt, la cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera. La acest lucru am putea adauga si aparitia unei piete speculative a tichetelor de casare, tinand cont ca majoritatea producatorilor de autovehicule solicita trei asemenea tichete, in cadrul promotiilor de vanzari.

MMP nu a indicat niciodata volumul de gaze cu efect de sera care a fost redus datorita acestui program si nici care a fost, de exemplu, costul unei tone de CO2, care nu a mai ajuns in atmosfera. In acest fel s-ar fi putut face o comparatie cu pretul unei tone de CO2, tranzactionata pe bursa de carbon.

Din acest motiv, va intrebam daca MMP si AFM au facut vreodata o analiza cost-benficiu a acestui program care sa tina seama si de costurile de mediu, iar daca raspunsul este afirmativ, care sunt rezultatele acestei analize?

Consideram ca acest program, care stimuleaza mai mult productia si vanzarea de autovehicule decat protectia mediului (fara ca macar sa se impuna o limita maxima de gCO2/km a emisiilor autovehiculelor achizitionate prin intermediul sau), ar trebui, mai degraba, sa cada in sarcina Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, a Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri si a producatorilor si importatorilor de autovehicule. MMP si-ar putea manifesta, in acest mod, preocuparea reala pentru mediu si pentru promovarea economiei verzi.

MMP nu trebuie sa cheltuiasca banii contribuabililor pentru a sprijini industria auto care, oricum, inregistreaza o supraproductie si contribuie in mod considerabil la accentuarea fenomenului schimbarilor climatice. Numarul autovehiculelor produse in Romania si comercializate prin programul Rabla este prea mic pentru a crede ca in acest fel se salveaza locuri de munca, asa cum ati afirmat cu ocazia anuntarii suplimentarii fondurilor destinate acestui program.

Consideram ca, intr-un moment in care Romania se confrunta cu grave probleme in domeniul silvic, al biodiversitatii in general, in aplicarea politicii in domeniul energiei din surse regenerabile, si exemplele ar putea continua, cheltuirea  fondurile destinate mediului pentru stimularea industriei auto constituie o deturnare a acestora de la adevarata lor destinatie.

Este paradoxal si de neinteles ca MMP sa sprijine industria auto, cu atat mai mult cu cat acest fapt este in contradictie cu strategia si cu politicile Uniunii Europene in domeniul schimbarilor climatice.

Organizatiile semnatare:

  1. Ioana Ciuta, Fundatia TERRA Mileniul III
  2. Ciprian Stanciu, Asociatia Floarea Reginei
  3. Maria Magdalena Payer, Asociatia Heidenroslein
  4. Csonta László, Asociatia Tinutul Secuiesc Verde
  5. Felicia Ienculescu-Popovici, Asociatia Greenitiative
  6. Costel Popa, Asociatia Ecopolis
  7. János Márk-Nagy, Societatea Carpatina Ardeleana
  8. Ionut Georgescu, Centrul pentru Strategia de Dezvoltare Durabila
  9. Hans Hedrich, Asociatia Sighisoara Durabila
  10. Doru Mitrana, Asociatia MaiMultVerde
  11. Kovacs Zoltan Csongor, Asociatia Transilvania Verde
  12. Codruta Nedelcu, Asociatia ARIN
  13. Radu Mititean, Asociatia turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE CICLOTURISM „NAPOCA”
  14. Paul Fulea, Asociatia 34Life
  15. Adrian Badila, Asociatia ALMA-RO
  16. Nadia Potoceanu, Fundatia ACTIVITY
  17. Cristian Grecu, Actiunea Civica Directa

 

climate_change_encyclopaedia

Romania bate pasul pe loc in lupta cu schimbarile climatice

by Articole

Romania ocupa locul 28 din 61 in topul statelor cu cele mai mari performante in ceea ce priveste masurile impotriva schimbarilor climatice. Indexul de Performanta in SchimbariClimatice 2012 (CCPI 2012) a fost lansat astazi, 6 decembrie, de Germanwatch si Reteaua Europeana de Actiune pentru Clima (CAN Europe) in cadrul Conferintei ONU privind schimbarile climatice de la Durban (Africa de Sud).

Potrivit CCPI 2012, tara noastra nu a inregistrat niciun progres, situandu-se pe aceeasi pozitie ocupata la evaluarea precedenta. Dintre cei 13 indicatori evaluati, cel mai bun scor a fost obtinut la capitolul ”Evolutia emisiilor de CO2/cap de locuitor” din sectorul ”Tendinta evolutiei nivelului de emisii”, unde s-a clasat pe locul 12.

Cel mai slab punctaj a fost obtinut la capitolul ”Politici nationale privind clima”, unde Romania ocupa locul 55 (din 58), cazand in clasament cu 20 de pozitii fata de Indexul anterior.

CPI 2012 a evaluat si ordonat intr-un clasament cele mai poluatoare 58 de state din punct de verdere al emisiilor de CO2, analizand nivelul de emisii si politicile nationale. La analizaau participat peste 200 de experti din toate cele 58 de state. Ca si la Indexul precedent, nicio tara nu a realizat progrese suficiente in prevenirea schimbarilor climatice pentru a ocupa primele 3 locuri din clasament. Pe urmatoarele 3 locuri (de la 3 la 6) s-au clasat trei state europene (Suedia, Marea Britanie si Germania). La polul opus al clasamentului, cu cele mai slabe punctaje, se situeaza Arabia Saudita, Iran si Kazakhstan.

Paradoxul Chinei

Suedia se situeaza in fruntea topului, pe locul 4, in special datorita nivelului scazut de emisii si tendintei de reducere a emisiilor in anumite sectoare, mai ales cel al cladirilor rezidentiale. Totusi, expertii suedezi critica masurile insuficiente luate de autoritati in ceea ce priveste limitarea cresterii temperaturii medii globale cu 2 grade Celsius.

Performantele climatice ale Chinei sunt pline de contardictii, releva raportul. In timp ce China ramane cel mai mare emitent de CO2 la nivel mondial, cu o tendinta dramatica de crestere, accentul pus pe politica nationala de reducere a emisiilor se intensifica prin impunerea de tinte nationale privind reducerea consumului de energie si cresterea procentului de energie din surse regenerabile. Considerata pana recent insignifianta in aceasta privinta, China instaleaza in prezent aproape jumatate din capacitatatile de energie regenerabila la nivel mondial. Pozitia Chinei in index se va imbunatati semnificativ cand masurile luate in ultima perioada vor incepe sa se reflecte in trendul emisiilor, sustin autorii CCPI 2012.

Cele mai importante evolutii la capitolul energie din surse regenrabile au fost inregistrate de China SUA si Germania.

Paradoxal, trei dintre statele aflate in topul marilor poluatori la nivel mondial – China,Republica Coreea si India – sunt si tarile cu cele mai bune politici nationale privind clima. La acest capitol va inregistra curand progrese si Germania, in urma deciziei de a renunta la energia nucleara si la cea din combustibili fosili.

Din cauza preturilor ridicate ale petrolului si gazelor naturale, carbunii au capatat avantaj. Cresterea utilizarii acestora este cea mai importanta cauza a cresterii nivelului de emisii la nivel mondial. Daca trendul se va mentine, din cauza constructiei permanente de noi centrale pe baza de carbuni, limitarea cresterii temperaturii medii globale la 2 grade Celsius nu va putea fi realizata, avertizeaza autorii Indexului. Cresterea eficientei energetice si investitiile tot mai mari in energie ”verde” nu sunt inca suficiente pentru a produce un trend descrescator din punct de vedere al emisiilor de CO2, se arata in document.

Despre Indexul de Performanta in Schimbari Climatice

Indexul de Performanta in Schimbari Climatice este un instrument de imbunatatire a transparentei eforturilor nationale si internationale de combatere a efectelor schimbarilor climatice. CCPI arata ce masuri ia fiecare stat si care sunt punctele tari si cele slabe ale tarilor in anumite sectoare.

Documentul acopera numai emisiile de CO2 generate de utilizarea combustibililor fosili, fara a le include pe cele din despaduriri, agricultura si deseuri.

CCPI 2012 a evaluat si comparat performantele in protectia climei a 58 de state care,impreuna, sunt responsabile pentru peste 90% din emisiile globale de CO2 provenite din sectorul energetic. 80% din evaluare s-a bazat pe indicatori obiectivi ai trendului emisiilor (50%) si ai nivelului de emisii (30%). Peste 200 de experti din organizatii nonguvernamentale au contribuit la realizarea Indexului, iar pentru Romania raspunsurile au fost furnizate si de experti ai Fundatiei TERRA Mileniul III.