TeodoroviciEugenOrlando

Scrisoare deschisa – Acordul de parteneriat dintre Guvern si Comisia Europeana

by ArticoleScrisori de poziție

TeodoroviciEugenOrlandoScrisoare deschisa cu privire la elaborarea Acordului de Parteneriat dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana in vederea stabilirii cadrului de implementare al fondurilor europene structurale pentru Romania 2014 – 2020.

In atentia D-lui Eugen Teodorovici, Ministrul Afacerilor Europene:

Organizatiile membre ale Coalitiei pentru Mediu din Romania (CMR) si ale Coalitiei pentru Fonduri Structurale va aduc la cunostinta o serie de probleme legate de elaborarea si continutul documentului de consultare ce va sta la baza Acordului de Parteneriat pentru Romania, pentru perioada 2014 – 2020.

Va atragem atentia ca documentul contine o serie de carente care denota lipsa unei consultari corespunzatoare cu toti factorii interesati. Acest lucru este reflecat si de faptul ca, desi ni se solicita puncte de vedere asupra documentului, acesta a fost trimis totusi Comisiei Europene inca de pe data de 6 iunie a.c.

Pornind cu speranta ca inca se mai pot face comentarii pe documentatia trimisa la Bruxelles, va semnalam mai jos o serie de probleme care se cer a fi abordate si rezolvate intr-un cadru care sa reprezinte interesele tuturor factorilor interesati. Totodata, speram ca autoritatile romane vor depasi momentul dificil din primavara acestui an si vor reusi in cele din urma sa propuna partenerilor europeni un plan comprehensibil si valabil de cheltuire a fondurilor europene pentru perioada 2014 – 2020.

Iata, pe scurt, lucrurile care trebuie imbunatatite, in conceptia semnatarilor:

Documentul a fost transmis Comisiei Europene fara consultarea prealabila a partilor interesate, incalcandu-se astfel inca de la bun inceput Principiul Parteneriatului si nelasand loc unui Cod de Conduita adecvat, asa cum o cer documentele programatice. Intr-o maniera bine cunoscuta deja in Romania, acesta a fost transmis membrilor din Comitetele Consultative spre informare dupa transmiterea catre Bruxelles. Lungimea documentului si modul in care a fost structurat il face dificil de citit si inteles. Acesta pare a fi dezvoltat de mai multe entitati lipsindu-i aspectul unitar. Propunerile de interventii apar atat in sectiunea de evaluare a situatiei, precum si in capitolul de evaluare ex-ante, in unele situatii propunerile fiind diferite si necorelate. De asemenea indicatorii propusi in Tabelul 2 (pag. 89) nu sunt corelati cu masurile de interventie si sunt foarte limitativi.

Chiar daca subiecte precum ”protectia mediului” si ”schimbarile climatice” au crescut in importanta la nivelul politicilor europene, impartirea Programelor Operationale (PO) in Romania – conform Tabelului 5 (pag. 102) – arata ca, la nivel guvernamental, aceste subiecte nu sunt atat de importante. Componenta de mediu este subordonata Programului Operational Infrastructura Mare la sectiunea ”etc.”, situatie grava care minimizeaza din start importanta acestui domeniu. Desi Comisia Europeana a subliniat inca de la aparitia Strategiei Europa 2020 importanta pilonului ”Protectia resurselor naturale” si a sugerat ca acesta este un domeniu prioritar de finantare pentru  Romania[1], remarcam cu ingrijorare ascunderea domeniului sub umbrela gigantica a proiectelor de infrastructura.

Documentul nu ofera o sinergie intre obiectivele tematice, fiecare dintre ele fiind tratat intr-un mod independent. Mai vizibila este lipsa de corelare intre obiectivele tematice legate de dezvoltarea IMM-urilor, economia cu emisii scazute de carbon, educatie si cercetare, unde legaturile sinergice lipsesc. Astfel, lipsa obiectivelor de cercetare si educare in domenii care sa conduca spre o economie cu emisii reduse de carbon (ex. schimbari climatice, energie, transport, agricultura etc.) nu va putea contribui la imbunatatirea situatiei IMM-urilor de a se adapta unor noi conditii tehnologice, ci dimpotriva, le va face pe acestea si mai vulnerabile la transformarile care au loc atat la nivel european cat si global.

Aceeasi situatie este prezenta si in relatia dintre utilizarea eficienta a resurselor, emisiile reduse de carbon, adaptarea la schimbarile climatice, unde masurile propuse in Acordul de Parteneriat tind sa urmareasca acelasi tipar al primei perioade de programare in care infrastructura mare cu emisii ridicate de carbon predomina. Un exemplu in acest sens il reprezinta construirea la nivel regional a 7 rezervoare de apa ca masura de adaptare. Ori acest tip de constructii din punctul nostru de vedere nu va rezolva problema, ci dimpotriva va face populatia si mai vulnerabila la lipsa apei si va creste pretul apei catre consumatorul final.

Nu putem sa ignoram lipsa Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii dintre prioritatile de mediu ale viitorului Parteneriat Romania – Comisia Europeana. Mai mult decat atat, am remarcat cu aceeasi ingrijorare supralicitarea potentialului economic si social al Fluviului Dunarea si ignorarea totala a potentialului natural al fluviului, iremediabil legat de primele. Consideram ca potentialul natural trebuie tratat in mod egal, impreuna cu ceilalti doi piloni amintiti, si ca proiectele de infrastructura care se pregatesc pentru Fluviul Dunarea (Coridorul IV de exemplu) trebuie sa tina cont in mod covarsitor de valoarea naturala deosebita pe care, inca, fluviul o mai are.

Acordul de Parteneriat nu mentioneaza modul in care cei 20% din angajamentul de cheltuieli pentru urmatoarea perioada de finantare, dedicatii reducerilor de emisii de gaze cu efect de sera si adaptarii la schimbarile climatice, vor fi cheltuiti. Lucrul acesta ar putea genera un sprijin inadecvat pentru asa zisele “obiective verzi” si ar putea conduce spre o infrastructura traditionala, facandu-se apel (din nou) la necesitatea cheltuirii banilor cu orice pret si uneori chiar in detrimentul mediului.

Actualul Acord de Parteneriat repeta greselile facute in perioada de programare 2007 – 2013, in care au fost avute in vedere prioritati care urmau sa fie implementate in special de catre autoritati (centrale si locale), iar investitiile sa vizeze in principal infrastructura mare. S-a dovedit insa ca din cauza crizei financiare, autoritatile nu au reusit sa implementeze aceste programe si sa absoarba fondurile alocate.

Prioritatile actuale sunt de asemenea concentrate tot pe infastructura mare (rezervoare de apa, autostrazi, retele de energie si gaze etc.), dificultatile din perioada 2007 – 2013 riscand sa se repete. Mai mult decat atat, teme pentru care in actuala perioada au existat fonduri disponibile, dar nu au fost cheltuite, sunt reluate. Un exemplu in acest sens il constituie masurile propuse (pag. 19) in retelele de transport si distributie a energiei.

Abordarea situatiei de referinta in multe cazuri este prea putin fundamentata sau se pleaca de la premise false. Spre exemplu, daca din documentele strategice se evidentiaza faptul ca cel mai mare potential pentru eficienta energetica in Romania il reprezinta sectorul rezidential, urmat de sectorul transporturi (pag. 19), ne intrebam cum poate sa rezulte „obiectivul major” de a investi in retelele de transport si distributie energie electrica si termica. Cam greu de inteles este si logica prin care investitiile in drumuri ar putea contribui la reduceri de emisii de gaze cu efect de sera.

Avand in vedere cele semnalate mai sus si tinand cont de importanta acestui document, va solicitam reluarea si organizarea buna a consultarilor cu toti factorii interesati.

Organizatiile neguvernamentale, parte a coalitiilor semnatare, isi exprima increderea ca Romania poate trimite partenerilor europeni un document care sa exprime clar, concis si corect realitatea actuala, precum si planurile necesare in vederea imbunatatirii acesteia din punct de vedere economic, social, dar si de mediu. Totodata, ne exprimam deschiderea catre colaborare si dialog si va solicitam organizarea in cel mai scurt timp unei intalniri in care sa abordam problematica descrisa mai sus.

Semnatari:
Coalitia pentru Mediu din Romania
Coalitia pentru Fonduri Structurale

concurs

Comisia Europeana lanseaza concursul „Lumea pe care o vrei”

by ArticoleComunicate de presă

Directoratul General de Actiune pentru Clima din cadrul Comisiei Europeane a lansat concursul european pentru reducerea emisiilor de carbon ”World You Like Challenge”. Pot fi inscrise cele mai inovatoare si mai creative proiecte „verzi” din Europa care contribuie in mod real la prevenirea schimbarilor climatice. Concursul incurajeaza mintile creative si inovatoare din UE sa informeze despre initiativele lor care contribuie la crearea unui viitor durabil, cu nivel redus al emisiilor de carbon. „Concursul reprezinta o foarte buna ocazie de a depasi simplele discutii despre schimbarile climatice. Trimitandu-ne proiectele dumneavoastra, ne ajutati sa demonstram că este posibil atat din punct de vedere practic, cat si financiar, sa cream lumea pe care o vrem, cu clima pe care o vrem, fara ca viata noastra sa devina astfel plicticoasa si cenusie”, a declarat Connie Hedegaard, comisarul UE pentru actiuni climatice.

Cine poate participa?

Poate fi inscris orice proiect, mare sau mic, care contribuie la reducerea sau evitarea emisiilor de CO2 si la ameliorarea calitatii vietii cetatenilor. Pot participa persoane fizice, intreprinzatori, companii, organizatii publice si private, de fapt, oricine are o idee buna. Aceasta poate fi o bicicleta electrica folosita pentru transportul unor produse, un proces de productie inovator care reduce emisiile de CO2 si factura la energie, cladiri sustenabile sau solutii de incalzire. Toate acestea contribuie la protejarea climei si la cresterea calitaii vietii.

Care sunt criteriile de selectie?

Sunt asteptate prezentari de proiecte originale si inovatoare, care au un rezultat concret si tangibil. Ceea ce conteaza este ca proiectul sa contribuie la evitarea, reducerea sau tratarea emisiilor de carbon – la nivel tehnic sau comportamental. Proiectul trebuie sa ilustreze o buna practica si sa ofere un model pentru alte persoane sau organizatii. Daca are impact asupra vietii cotidiene a cetatenilor, cu atat mai bine! Proiectul trebuie sa se inscrie in una dintre cele 5 categorii:

• Constructii si locuinte
• Cumparaturi si alimentatie
• Reutilizare si reciclare
• Calatorii si transport
• Productie si inovare

Mai presus de toate, sunt asteptate proiecte inspirationale, care sa arate si altora cum putem crea lumea pe care o vrem, cu clima care ne place, si care pot motiva cetatenii sa adopte un stil de viata cu emisii reduse de carbon.

Unde si cand poate fi prezentat proiectul?

Concursul este deschis pentru participare timp de 3 luni. Va puteti prezenta proiectul prin intermediul unui formular online si puteti incarca texte, fotografii sau clipuri pe site-ul campaniei „Lumea pe care o vrei cu clima care iti place„. Dupa o scurta perioada de validare, proiectul va fi postat online si va deveni parte a lumii virtuale pe site-ul campaniei. La publicarea proiectului, veti primi automat un e-mail de confirmare. O harta online va indica locul fiecarui proiect prezentat. Mai mult, fiecare proiect va fi expus pe o pagina separata pentru a fi prezentat publicului.

Jurizare si premii

Dupa finalizarea perioadei de 3 luni de prezentare a proiectelor, vizitatorii site-ului campaniei vor putea vota cea mai creativa si inspirata initiativa. Un juriu va selecta 3 castigatori dintre cele mai apreciate 10 proiecte. Acestia vor fi invitati la ceremonia de premiere ce va avea loc in octombrie 2013 si va fi gazduita de un partener al campaniei noastre, Sustania, o initiativa internationala in domeniul sustenabilitatii condusa de Arnold Schwarzenegger, a carei activitate consta in identificarea si promovarea unor solutii usor disponibile.

Despre ”Lumea pe care o vrei”

Concursul face parte din campania ”Lumea pe care o vrei, cu clima care ii place”, lansata in octombrie 2012. Scopul acesteia este prezentarea unor solutii rentabile care ar putea contribui la indeplinirea obiectivului UE de reducere cu 80-95% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in anul 2050.

Pana in anul 2020, UE intentioneaza sa reduca cu 20% emisiile de gaze cu efect de sera, sa ridice cu 20% eficienta energetica si sa creasca pana la 20% ponderea energiilor regenerabile in matricea energetica. In prezent, emisiile in UE sunt cu aproape 18% sub nivelul anului 1990.

Mai multe informatii:
• www.world-you-like.europa.eu
• www.facebook.com/EUClimateAction
• www.sustainia.me
• www.twitter.com/EUClimateAction (#worldulike)

ce

CE se aliaza cu intreprinderi, ONG-uri si universitati pentru a promova solutii la problemele climatice

by ArticoleComunicate de presăEvenimente

Connie Hedegaard, comisarul european pentru politici climatice, a lansat la inceputul lunii octombrie o campanie paneuropeana de comunicare, in colaborare cu mai mult de 70 de organizatii din intreaga Europa. Avand sloganul „Lumea pe care o vrei. Cu clima care iti place”, campania vizeaza aducerea solutiilor practice in centrul dezbaterilor pe tema schimbarilor climatice si demonstrarea faptului ca actiunile in domeniul climatic pot sa creasca bunastarea si sa aduca beneficii economice cetatenilor europeni.

In Europa exista numeroase exemple de solutii climatice inteligente si inovatoare care reduc poluarea cu CO2 si imbunatatesc, totodata, calitatea vietii oamenilor. De exemplu, in gara centrala din Stockholm se converteste caldura corporala a navetistilor in energie termica pentru o cladire de birouri din apropiere, reducandu-se atat emisiile, cat si factura la energie cu 20-25%. In Danemarca, datorita energiei solare, scoala Gedved din Horsens economiseste 30 000 EUR pe an la factura de energie. Banii economisiti se cheltuiesc pentru imbunatatirea educatiei.

Astfel de solutii fara perdanti, ce imbina economiile banesti, economia de timp si reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, stau la baza campaniei de comunicare lansate de comisarul Hedegaard la sediul primariei Londrei.

„Avem de ales intre a actiona pornind de la cunostintele pe care le detinem despre schimbarile climatice si a sta deoparte asistand la inrautatirea situatiei. Ambele optiuni costa. De ce sa nu cream lumea pe care o vrem, cu clima care ne place – pana nu este prea tarziu? Prin intermediul acestei campanii urmarim sa focalizam dezbaterea asupra solutiilor potentiale si sa aflam ce anume ne impiedica sa le aplicam”, a afirmat Connie Hedegaard.

Platforma online pentru dialog 

Axata pe un site care va fi disponibil in curand in toate cele 23 de limbi oficiale ale UE, campania este conceputa ca o platforma de participare unde persoanele, intreprinderile si gruparile locale vor putea sa incarce, sa promoveze si sa dezbata solutii pentru reducerea emisiilor de carbon si sa participe la un concurs paneuropean al carui scop este identificarea celei mai bune si originale solutii.

Parteneriatele cu organizatii similare reprezinta o parte centrala a campaniei. Mai mult de 70 de organizatii, printre care se numara asociatii de intreprinderi, universitati, organizatii neguvernamentale si institutii guvernamentale, sunt deja parteneri de campanie confirmati. Se are in vedere inscrierea mai multor parteneri pe masura ce campania evolueaza.

La evenimentul de lansare „Viziuni pentru o lume care va place”, partenerii de campanie si cetatenii s-au alaturat comisarului Hedegaard, secretarului de stat pentru energie si schimbari climatice din Regatul Unit, ED Davey, si altor vorbitori pentru a da semnalul de incepere a dezbaterii. Discutiile au fost transmise in direct pe pagina de Facebook a campaniei. Contributiile au putut fi adaugate si pe Twitter. In perioada 2012-2013 se pregatesc si alte evenimente in mai multe state membre, inclusiv in Bulgaria, Italia, Polonia si Portugalia.

Soluții de reducere a emisiilor de CO2

Campania se va desfasura pana la sfarsitul anului 2013 si urmareste valorificarea solutiilor rentabile existente pentru atingerea obiectivului UE de reducere cu 80-95% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2050. Aceasta reprezinta o continuare a comunicarii Comisiei din martie 2011, intitulata „Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie cu emisii scazute de carbon”, care stabileste modalitatile de realizare a unor reduceri drastice, dar rentabile ale emisiilor in principalele sectoare economice.

Din foaia de parcurs reiese ca realizarea unei economii cu emisii reduse de carbon va spori investitiile in tehnologii si in infrastructuri ecologice precum retelele electrice inteligente si va determina reducerea substantiala a pretului importurilor de petrol si gaz. Pe termen mediu, pana in 2020, UE vizeaza reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20%, imbunatatirea eficientei energetice cu 20% si cresterea la 20% a ponderii energiei din surse regenerabile in mixul energetic. In prezent, emisiile UE sunt mai mari cu 17% fata de cele din 1990.

Informatii suplimentare 

Evenimentul de lansare din 8 octombrie s-a transmis in direct pe pagina de Facebook. S-a putut participa la discutii pe Twitter la #worldulike. Informatiile de presa si fotografiile sunt disponibile pe site-ul campaniei, iar aici este disponibila lista proiectelor europene de succes.

Pentru mai multe informatii cu privire la foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitiva cu emisii reduse de carbon pana in 2050, vizitati site-ul Directiei Generale de Politici Climatice.

Foto: www.world-you-like.europa.eu

Biocombustibili ILUC

Comisia Europeana a ratat ocazia de a ”indrepta” politica privind biocarburantii

by ArticoleComunicate de presăScrisori de poziție

Comisia Europeana a facut astazi publica propunerea de Directiva privind calitatea carburantilor, recunoscând impactul emisiilor provenite din schimbarea indirecta a destinatiei terenului (ILUC[1]) asupra mediului, dar fara a lua masuri pentru a le limita. Obligatia de a monitoriza emisiile rezultate in urma ILUC nu va rezolva principala problema de mediu oprind productia acelor biocombustibili a caror amprenta de carbon este mai mare decât cea a combustibililor fosili, potrivit Transport & Environment (T&E).

UE reglementeaza utilizarea biocombustibililor prin intermediul a doua legi, ce acopera perioada 2009-2020. Directiva pentru energie regenerabila stabileste un obiectiv de utilizare a biocombustibililor in proporţie de 10% in sectorul transporturi. Directiva privind calitatea carburantilor  impune o reducere cu 6% a amprentei de carbon a combustibililor folosiţi pentru transport. In practica, aceste doua obiective au condus, pentru a putea fi indeplinite, la subventionarea si reglementarea biocombustibililor in statele Uniunii Europene, cu conditia ca aceste masuri sa reduca emisiile, comparativ cu cele ale combustibililor fosili. Prin urmare, ambele legi includ norme de calcul al emisiilor directe ale biocombustibililor, care nu includ insa emisiile ILUC.

Daca acestea ar fi incluse, majoritatea combustibililor de tip biodiesel de pe piata ar fi considerati la fel de poluanti precum combustibilii fosili si nu ar putea fi luati in calcul pentru atingerea obiectivelor celor doua directive. In concluzie, propunerea de astazi a CE impune doar raportarea emisiilor ILUC, fara a le lua insa in calcul, permitând practic biocombustibililor cu amprenta mare de carbon sa fie luati in calcul la atingerea tintelor.

”Chiar daca stiinta a aratat ca includerea emisiilor indirecte poate face impactul biocombustibililor mai mare decât cel al combustibililor fosili, Comisia a decis sa rateze oportunitatea de a determina o productie de biocombustibili sustenabili. Ca sa parafrazez un citat celebru al economistului Keynes[2], Comisa a ales sa ia o decizie cu siguranta gresita, decât una aproape buna”, a declarat Nusa Urbancic, manager de program in cadrul T&E.

T & E saluta limita propusa de 5% in utilizarea de biocombustibili obtinuti din culturi agricole, care este importanta pentru atingerea obiectivului de 10% de energie din surse regenerabile in transporturi, deoarece previne expansiunea biocarburantilor nesustenabili. Cu toate acestea, documentul nu abordeaza problema fundamentala a emisiilor ILUC in vederea indeplinirii obiectivelor de reducere a amprentei de carbon.

”Desi propunerea CE limiteaza practicile rele de astazi, ea nu traseaza o directie de dezvoltare sustenabila a bioenergiei, pentru ca inca nu tine cont de emisiile ILUC. Acest lucru creeaza riscuri si incertitudini atât pentru mediul inconjurator, cât si pentru investitori,” a mentionat Urbancic.

Nota:

  • ILUC este procesul prin care terenul utilizat anterior pentru culturi de alimente este convertit pentru culturi destinate productiei de biocombustibil. Din aceasta cauza, alimentele vor fi cultivate in alta parte, de obicei pe terenuri noi (foste paduri, pasuni, etc) pentru ca cererea de alimente va ramâne cel putin constanta. Aceasta conversie a terenurilor neagricole in terenuri agricole determina o crestere globala a emisiilor de gaze cu efect de sera (GES), erodând beneficiile pe care politica UE in domeniul biocombustibililor ar trebui sa le ofere
  • Biocombustibilii nesustenabili includ biodieselul din ulei de palmier, soia, rapita si alte culturi oleaginoase, precum si etanolul produs din porumb, grâu, zahar si alte culturi de amidon.

 

Foto: http://thinkprogress.org

  1. [1] Indirect land-use change (en.)
  2. [2] John Maynard Keynes, economist britanic
unitati3_4

Testele de stres pentru centralele nucleare – praf in ochii europenilor

by ArticoleComunicate de presăEvenimente

In contextul in care Comisia Europeana a facut  astazi publice rezultatele testelor de stres efectuate la toate centralele nucleare din UE, TERRA Mileniul III readuce in discutie o serie de argumente care arata ca derularea acestor teste n-a fost altceva decat constaterea starii de fapt. Testele s-a facut in pripa, fara o metodologie clara, aplicabila cel putin la nivelul statelor membre UE, iar recomandarile Comisiei Europene (CE) in urma unui an de analize nu au nicio putere legala.

Testele de stres efectuate pentru centralele nucleare de pe intreg teritoriul Europei – in forma in care au fost ele definite de ENSREG[1] – nu indeplinesc cerintele Consiliului UE, nici asteptarile publicului european pentru o evaluare reala a sigurantei globale. Ele nu ofera o metoda pentru a compara marjele de siguranta ale diferitelor centrale (si tipuri de reactor), si nici nu raspund la intrebarea „Cat de sigure sunt aceste centrale nucleare, in realitate?”

Intregul proces de evaluare lasa loc abuzurilor, doar pentru a demonstra publicului cat de sigure sunt centralele nucleare.

Scenariile care au stat la baza testelor de stres sunt incomplete. Scenariile privind functionarea interna in cazuri precum incendiile, scurgeri ale conductelor, defectiuni ale valvelor, erori umane si combinatii ale acestora nu sunt luate in calcul in realizarea testelor. Scenariile unor evenimente externe, precum prabusirile de avioane sunt, de asemenea, excluse din raport.

Calitatea sistemelor de siguranta si ale componentelor centralei, cum ar fi materialul instalatiilor,  al bazinului reactorului al valvelor si pompelor, al echipamentelor de control si de manevrare nu a fost supusa investigatiilor.

Efectele uzurii, in principal cea a echipamentelor si cele ale imbatranirii centralei nu sunt luate in considerare.

Specificatiile testelor nu definesc criteriile de evaluare pentru verificarea caracteristicilor unei centrale din punct de vedere al sigurantei acesteia. Nu sunt definite criterii pentru a determina asa-numita ”robustete” a centralei. Rezultatul final al testelor de stres depinde practic de ”increderea” in rapoartele operatorilor centralei.

Expertii implicati in realizarea ”testelor de stres” sunt aceiasi care au fost responsabili de siguranta nucleara si in trecut. Comisia Europeana nu este in masura sa depaseasca problema lipsei de independenta, pentru ca nu are expertiza tehnica.

Prevenirea accidentelor nucleare – care ar trebui sa stea in centrul prevederilor referitoare la siguranta nucleara – este practic exclusa din aceste teste de stres.

Răspunsuri evazive la întrebările CE 

„Apreciem raspunsurile oferite de CNCAN Comisiei Europene, in urma raportului de evaluare al expertilor, insa consideram ca ele au fost selective, facand referire la notiuni vagi si greu de inteles de publicul larg. In acest timp, raman neabordate o serie de probleme pe care CE le-a semnalat in acelasi document”, a declarat Ioana Ciuta, director executiv TERRA Mileniul III. Ea a subliniat principalele deficiente in raspunsul CNCAN oferit Comisiei Europene:

–  Scenariul de accidente severe nu sta la baza emiterii licentei de operare a centralelor nucleare care opereaza in Romania, iar CNCAN a formulat recent (decembrie 2010) o solicitare de reglementare a acestui aspect. Aceasta evaluare este totusi o componenta a procesului de analiza periodica a sigurantei (PSR).

–   Marjele pentru conditii meteo extreme nu sunt cuantificate in raport.

–   Romaniei i-a luat ceva mai mult timp decat fusese stabilit initial in WENRA[2] (2010) pentru a introduce in cerintele de reglementare toate nivelurile de referinta (inclusiv cele relevante pentru managementul acidentelor). Realizarea acestora este prevazuta acum pentru sfarsitul anului 2012.

In pofida limitarilor testelor de stres prezentate si tinand cont de deficientele metodelor de analiza, rezultatele acestora ar putea fi totusi utile pentru furnizarea unor informatii suplimentare si pentru o estimare initiala a capacitatii centralelor individuale de a rezista in fata catorva importante evenimente externe (in principal cutremure si inundatii).

Foto: nuclearelectrica.ro

[1] Grupul European la Nivel Inalt privind Securitatea Nucleara si Managementul Deşeurilor Radioactive

[2] Grupul Organismelor de Reglementare în domeniul nuclear din Europa de Vest

vans-lg

Transportatorii europeni, privati de economii la carburanti si la reducerea emisiilor

by ArticoleComunicate de presăEvenimente

Limitele mai mici de CO2 protejează economia şi mediul

 

Bruxelles/Bucureşti, 5 octombrie, 2012

 

Firmele europene de transport ar putea economisi anual carburant în valoare de până la 825 Euro pentru fiecare autoutilitară pe care o deţin, dacă Uniunea Europeană ar adopta, din 2020, limite mai stricte pentru emisiile de CO2 pentru autovehiculele utilitare uşoare. Aceasta este concluzia unui nou raport[1], realizat de Institutul de cercetare TNO, la cererea organizaţiei T&E – Transport & Environment.

Autoutilitarele constituie una dintre sursele de emisii de gaze cu efect de seră cu cea mai rapidă rată de creştere, cu 26%, între anii 1995-2010. În prezent, emisiile de la autoutilitare reprezintă 8% din totalul emisiilor din transportul rutier, cu tendinţe de creştere. Studiul indică faptul că o limită de 118 gr.CO2/km (în loc de 147gr.CO2/km, așa cum prevede actuala propunere a CE) ar reduce de două ori volumul anual de emisii de CO2 care ar ajunge în atmosferă (adică o reducere de CO2 cu 2,7 mil.t mai mare). Deoarece emisiile de CO2 sunt direct legate de consumul de carburant, costurile implementării tehnologiilor de reducere a emisiilor ar fi compensate în trei ani, prin economia de combustibil.

În iulie 2012, Comisia Europeană a adoptat două propuneri pentru limitele emisiilor de CO2, până în 2020, pentru automobile şi vehicule utilitare uşoare. Pentru autoutilitare a fost confirmată limita de 147 gr.CO2/km, o limită mult mai puţin restrictivă decât cea de 95 gr.CO2/km propusă pentru autoturisme, deoarece s-a ţinut cont că autoutilitarele sunt mai grele şi mai voluminoase.

Costul mediu anual al motorinei pentru o autoutilitară este de 2.400 Euro, ceea ce reprezintă cam o treime din costul total anual de utilizare. Raportul TNO arată că, dacă s-ar fi adoptat o limită de 118 gr.CO2/km (echivalentă ca reducere cu cea de 95 gr.CO2/km de la autoturisme), acest lucru i-ar fi adus proprietarului autoutilitarei o economie de aproape 825 Euro/an, ceea ce ar fi scăzut în mod semnificativ costurile de utilizare.

Raportul mai arată că estimările iniţiale ale emisiilor autoutilitarelor au fost mai mari şi, din acest motiv, limita de 147 gr.CO2/km este mult mai uşor de atins decât s-a crezut atunci. De asemenea, costurile tehologiilor de reducere a emisiilor au fost supraestimate, de 4 până la 17 ori.

Greg  Archer, de la organizaţia Transport&Environment, afirmă că ”propunerea Comisiei pentru o limită de 147 gr.CO2/km îi privează pe operatorii europeni din transporturi de

autoutilitare mai eficiente din punct de vedere al consumului de carburant şi ignoră noile dovezi ale beneficiilor economice şi de mediu[2] pe care le-ar aduce un standard mai strict. Autoutilitarele ar deveni un ”cimitir” al tehnologiilor, iar soluţiile deja aplicate pentru autoturisme vor rămâne îngropate în dosare.”

“Nu există niciun motiv pentru ca limitele de emisii pentru autoutiliare să fie mai <<blânde>> decât cele pentru autoturisme. Asta înseamnă o limită de 118 gr.CO2/km şi nu una de 147 gr.CO2/km”, a mai afirmat Greg Archer.

Fundaţia Terra Mileniul III – care promovează transportul sustenabil – susține că limita de emisii pentru autoutilitare, de 118 gr.CO2/km, până în 2020, este o ţintă realizabilă, care ar conduce la o reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră. Mai mult, adoptarea acestei limite de către Comisia Europeană ar fi binevenită pentru România, în contextul creşterii continue a preţului carburanţilor, al unei infrastructuri rutiere precare, al unei economii afectate de criză şi, nu în ultimul rând, al impactului schimbărilor climatice asupra mediului, sănătăţii umane şi economiei.

Persoane de contact:

Dan Stoica, Coordonator de proiect

0723 349 625

dan.stoica@terramileniultrei.ro

www.terramileniultrei.ro

Dudley Curtis, Communications Manager T&E
+32 (0)2 893 0845

+32 (0)485 379945

dudley.curtis@t-e.nu

www.transportenvironment.org

[1] Raportul TNO (în engleză, în original) este disponibil aici. TNO este un institut de cercetare independent din Olanda, ale cărui studii ştiinţifice sprijină creşterea competitivităţii companiilor şi elaborarea de politici sectoriale guvernamentale.

 

[2] Documentul de poziţie referitor la  Autoutilitare (în engleză, în original) al organizaţiei Transport&Environment este disponibil aici.

cars

CE impune noi limite pentru emisiile de CO2 ale autoturismelor

by ArticoleComunicate de presăEvenimente

Comisia Europeana a anuntat ieri propunerea ce confirma standardele de eficienta pentru autoturismele si autoutilitarele usoare noi, propunere ce ar urma sa intre in vigoare din anul 2020.

Noile standarde de eficienta pentru carburanti sunt benefice pentru detinatorii de autoturisme, binevenite pentru economia europeana si crearea de noi locuri de munca si foarte bune pentru mediu. Propunerea facuta de CE este una solida, dar beneficiile ar fi fost si mai mari daca aceasta ar fi fost mai ambitioasa.

Conform propunerii inaintate de CE, niciun autoturism care va fi vandut incepand cu anul 2020 nu va putea emite, in medie, mai mult de 95g CO2/km (fata de 135,7g CO2/km in 2011 si 130g CO2/km, limita obligatorie, in 2015). In caz de neconformare, se va aplica o penalizare pentru fiecare gram de CO2 emis in plus, ce va fi calculata pentru toate autoturismele vandute.

Astfel producatorii risca urmatoarele penalitati: pana in 2015, 5 EUR pentru primul gram, 15 EUR pentru al doilea, 25 EUR pentru al treilea si 95 EUR pentru al patrulea si pentru fiecare din urmatoarele. Din 2019, penalizarea va fi de 95 EUR pentru fiecare gram de CO2 emis in plus.

Economii de 500 Euro/an

Daca propunerea CE va fi adoptata, o masina care ar emite in medie 95g CO2/km (obiectivul UE pentru 2020), ar aduce proprietarului o economie medie de 500 EUR/an (calculata la un pret mediu al benzinei de 1,4 EUR/l si la o distanta medie parcursa de 10.000 km), comparativ cu vehiculele actuale. Aceasta, deoarece emisiile de dioxid de carbon (CO2) sunt direct legate de eficienta utilizarii carburantului.

In acest fel, eventualul pret mai mare al autovehiculului (determinat de implementarea unor noi tehnologii) va fi recuperat intr-un an, iar costurile detinerii acestuia (economie de carburant, asigurare, valoare reziduala mai mare) vor fi mai mici, chiar si pentru cele second-hand.

Potrivit organizatiei Transport&Environment (T&E), propunerea ar fi trebuit sa fie mai ambitioasa: o tinta de 80g CO2/km, pina in 2020, este fezabila si la indemana producatorilor de autovehicule si ar fi adus detinatorului o economie medie de 650 EUR/an.

Organizatia Transport&Environment, care se activeaza in sectorul transporturilor, avertizeaza ca „portitele” din actuala legislatie pot afecta in viitor atat pe detinatorii de autoturisme, cat si mediul. Una dintre aceste ’portite’ este includerea asa-numitelor „super-credite”, care ofera fabricantilor de autoturisme cu emisii foarte reduse (mai mici de 50gCO2/km) credite de eficienta pentru mai multe autoturisme decat cele vandute in realitate.

In aceeasi situtie se afla si un alt procedeu de calcul care ia in considerare masa autoturismului (in loc sa se tina cont de amprenta de carbon) si care favorizeaza constructorii de autoturisme mai grele, in detrimentul celor care mizeaza si pe masa mai redusa a acestora. Din acest motiv, Comisia Europeana a ratat ocazia de a-i stimula pe constructorii care fac automobile mai usoare – element-cheie in imbunatatirea eficientei consumului.

Gasiti mai multe informatii in comunicatul oficial al Comisiei Europene.

Foto: inautonews.com

zgomot

Limitele de zgomot pentru autovehicule – 20 de ani de asteptare pentru o propunere dezamagitoare

by ArticoleComunicate de presăEvenimente

Comisia Europeană a publicat, în decembrie 2011, lung-aşteptatele propuneri pentru reducerea zgomotului produs de autoturisme, utilitare, autobuze si camioane, într-un moment în care marea majoritate a autoturismelor îndeplineau deja cerinţele mai stricte ale primei etape propuse şi, aproape un sfert dintre ele, şi pe cele ale celei de-a doua etape. Organizaţia Transport&Environment afirmă că limitele pentru zgomot ar fi putut fi reduse mai mult şi într-o perioada mai scurtă şi a solicitat ca în calendarul reducerilor să fie inclusă şi o a treia etapă, pentru a se crea un stimulent pentru autovehicule mai puţin zgomotoase.

Limitele de zgomot pentru autovehicule au fost stabilite, pentru prima dată, în 1970 şi revizuite în 1992, dar reducerile au fost neglijabile, deoarece s-au adoptat standarde pe care majoritatea autovehiculelor deja le îndeplineau. Conform propunerilor Comisiei, limitele de zgomot pentru autoturisme vor fi reduse de la 74db, în prezent, până la 70db în următorii doi ani de la intrarea in vigoare a noilor reglementări, urmate de o nouă reducere până la 68db, într-un interval de cinci ani. Limita pentru autocamioane va fi coborâtă la 80db, după doi ani şi la 78db, după cinci ani.

Zgomotul autovehiculelor provoaca anual  50.000 de victime

Directorul executiv al T&E, Nina Renshaw, spune că „în timp ce propunerile CE reprezintă un pas binevenit în direcţia cea bună, acestea ar fi putut fi mai şi mai joase. Este evident că noile limite nu sunt destul de dure, ele ar trebui să forţeze industria constructoare de autovehicule, şi nu să propună limite pe care aceasta le-a atins deja. Zgomotul produs de autovehicule provoacă anual, în Europa, 50.000 de victime, din cauza bolilor cardiace, un motiv serios pentru adoptarea unor limite mai drastice. Este mult mai puţin costisitor să se aplice tehnologiile deja existente de reducere a zgomotului, decât să se cheltuiască milioane de euro din banii publici ai consiliilor locale, pentru construirea de bariere impotriva zgomotului, de-alungul drumurilor. Raportul beneficiu-cost este, în acest caz, de 20/1.”

Peste 200 milioane de cetăţeni europeni sunt expuşi, pe termen lung, la zgomotul produs de autovehicule, zgomot care le pune sănătatea în pericol. După poluarea aerului, zgomotul autovehiculelor este cea de-a doua mare cauză a problemelor de sănătate legate de mediu, în Europa. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, expunerea la niveluri ridicate de zgomot provoacă boli cardiace, tulburări ale somnului, probleme de auz şi reduc abilităţile de învăţare ale copiilor.

Pentru a fi adoptate, propunerile Comisiei Europene pentru reducerea zgomotului produs de autovehicule au nevoie de aprobarea Parlamentului şi a reprezentanţilor statelor membre. Aceste propuneri nu includ însă şi o limită minimă a zgomotului, care a fost sugerată din motive de siguranţă, deoarece unele autovehicule sunt atât de silenţioase încât constituie un risc pentru pietonii care nu le pot auzi apropiindu-se.

Gasiti aici multe informaţii despre propunerea Comisiei Europene.