nuclear

28 ani de la Cernobil. Ce ramane in urma energie nucleare?

Astazi se implinesc 28 de ani de la cel mai grav eveniment nuclear din istoria omenirii, accidentul de la Cernobil (Ucraina), ce a avut loc la 26 aprilie 1986. Accidentul a fost provocat de o defectiune la unul dintre reactoare, ce a provocat o explozie, urmata de contaminarea radioactiva a zonei.

caseta1Masurile luate la nivel international pentru constientizarea riscurilor centralelor nucleare s-au intensificat in ultimii ani, in special dupa tragedia de la Fukushima (Japonia), din martie 2011. In urma acesteia, multe state au decis sa opreasca constructia de noi reactoare nucleare si chiar sa renunte treptat la energia atomica.

Reactoarele nucleare emit radiatii toxice in aer si apa si continua sa genereze deseuri radioactive letale pentru care nu avem momentan nicio solutie de eliminare. Nu exista nicaieri in lume un depozit permanent pentru deseuri inalt radioactive, din cauza riscului seismic si al celui de eliberare a materialului radioactiv in panza freatica. In contextul politicilor europene ce promoveaza trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, obiectivul principal al politicilor energetice ar trebui sa fie reducerea emisiilor din acest sector prin modalitati cat mai sigure si mai sustenabile. Energia nucleara nu intra in aceasta categorie.

Depozit de deseuri nucleare la Saligny

Romania are in plan constructia unui nou depozit de deseuri nucleare la Saligny, in apropierea centralei nucleare de la Cernavoda. Depozitul final de deseuri radioactive va fi construit pe o suprafata de 40 de hectare si va necesita o investitie totala de 400 de milioane de euro, potrivit presedintelui Agentiei Nationale pentru Deseuri Radioactive, Florin Tatar.

Autoritatile sustin ca banii vor proveni in principal din taxa de 2 euro pe MWh pe care o plateste compania Nuclearelectrica pentru un fond special destinat depozitarii deseurilor radioactive, insa se doreste si atragerea investitorilor privati in acest proiect.

In prezent, combustibilul radioactiv este depozitat la Baita Bihor, unde se afla singurul depozit de acest tip din tara. Acest depozit, care este o veche mina de exploatare a uraniului, se va inchide in 2020 — 2025.

Oamenii uraniului

In afara de deseurile radioactive ce raman in urma producerii energiei nucleare pentru sute de milioane de ani, cele mai afectate sunt comunitatile din zonele de exploatare a uraniului.

Dupa inchiderea minelor, oamenii continua sa traiasca in zone contaminate, ocolite de investitori, lasati de izbeliste de autoritati si lipsiti de o informare minimala in legatura cu riscurile contaminarii.

Cum arata fostele mine de uraniu din Romania vedem in urmatoarele reportaje realizate de o echipa de studenti ai facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din Bucuresti, coordonata de Fundatia TERRA Mileniul III.

Metehnele uraniului – Ciudanovita

Ciudanovita este o comuna asezata la poalele muntilor Banatului. Mai exact, la poalele muntilor de steril ce inca mai contin minereu cu o concentratie scazuta de uraniu. In prima faza, prin anii ’50-’52, minereul de uraniu a fost exploatat de rusi, in contul datoriilor de razboi. In acea perioada s-a format o colonie pe valea Jitinului. Au construit blocuri, gradinite, case de cultura, un spital. Oameni din toate locurile tarii veneau sa munceasca aici, motivati de salariile mari. Din ’62-’63, minele au intrat in posesia Statului roman, dupa ce au fost stoarse de cel mai bun uraniu. Salariile au scazut apoi.

La tot pasul dai de tablite care te avertizeaza ca zona este iradiata si ca accesul este interzis persoanelor neautorizate. Localnicii sunt insa ”autorizati” sa traiasca in mediu radioactiv.


Metehnele uraniului – Baita

Reportaj realizat in Baita, judetul Bihor, locul din care s-a exploatat uraniu peste 25 de ani.

Mina de uraniu de la Baita Bihorului a fost prima din tara. Ce a ramas in urma dupa inchiderea ei? Un spatiu mort, inconjurat de secrete.


Crucea – ultimul bastion al uraniului

In prezent, singura mina activa este cea de la Crucea, in Carpatii Orientali (la sud de Vatra Dornei). Aici s-a lucrat, „in liniste”, in mai multe sectoare, in bazinul hidrologic al Bistritei. Zona fiind mai putin umblata decat cea a Apusenilor, efectele mineritului sunt mai greu de observat de catre necunoscatori. Se discuta in continuare despre darea in exploatare a sectorului Grinties, dar e discutabil daca o activitate ineficienta (si care trebuie subventionata) merita sa afecteze mediul si eventualele sanse de dezvoltare durabila ale zonei, de altfel una dintre cele mai frumoase de pe valea Bistritei.


Intre timp, autoritatile romane platesc datorii istorice pentru vizite stiintifice. In Programul de Cooperare Tehnica desfasurat de Romania cu sprijinul Agentiei Internationale pentru Energia Atomica (AIEA), tara noastra inca figureaza cu o datorie 51899 USD aferenta costurilor evaluate de program (APC – Assessed Programme Costs) ce reprezinta un procent de 8% din bugetele proiectelor nationale, precum si din valoarea burselor si vizitelor stiintifice acordate expertilor romani, in domeniul nuclear, in cadrul unor proiecte regionale. Datoriile sunt suportate integral din bugetul aprobat pe anul 2013 al Agentiei Nucleare si pentru Deseuri Radioactive, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei.

caseta2

waste

Deseurile si reziduurile pot deveni o resursa cheie pentru transportul european

waste

Foto: greendiary.com

Europa detine un potential insemnat dar neexploatat de resurse pentru convertirea deseurilor si reziduurilor din agricultura si din exploatari forestiere in biocarburanti avansati, se arata intr-un studiu lansat ieri la Bruxelles. Acest lucru poate deveni cu adevarat viabil numai daca UE stabileste un cadru sustenabil si tinte de decarbonizare ambitioase pentru carburantii din transporturi pentru 2030 si chiar o revizuire a politicilor privind biocarburantii pentru 2020.

Studiul elaborat de o coalitie formata din companii inovatoare in domeniul biotehnologiei si ONG-uri de mediu arata ca, daca se folosesc sustenabil toate reziduurile si deseurile provenite din agricultura, paduri, industrie si gospodarii, Europa ar putea inlocui pana la 37 de milioane de tone de petrol anual cu biocarburanti avansati, pana in 2030. Asta inseamna aproximativ 16% din cererea de carburanti estimata pentru 2030 in transporturi.

Pentru a pune lucrurile in context, in 2012 consumul de carburanti al Romaniei din toate sectoarele a atins o cota de 5,8 milioane de tone, acestia fiind obtinuti din aproximativ 9,4 milioane de tone de petrol.

”Chiar daca luam in considerare potentialele emisii indirecte, carburantii proveniti din deseuri si reziduuri pot oferi economii reale si substantiale de emisii de carbon. Resursele sunt disponibile, iar tehnologia exista – provocarea pentru Europa fiind elaborarea un cadru de politici publice care sa permita investitii rapide” a declarat Chris Malins din partea International Council on Clean Transportation, una dintre organizatiile care au contribuit la realizarea cercetarii.

300.000 de locuri de munca verzi

Promovarea acestei industrii la potentialul sau maxim ar putea crea pana la 300.000 de locuri de munca directe, de acum pana in 2030 pe intreg teritoriul european, pentru constructie, rafinare si colectare a deseurilor. Biocarburantii din deseuri si reziduuri pot oferi o alternativa la micsorarea rezervelor europene de combustibili fosili si pot contribui la reducerea semnificativa a emisiilor provenite din sectorul de transporturi, acesta fiind sectorul cu cel mai mare aport de emisii de dioxid de carbon pana in 2030.

Cu toate acestea, nesiguranta la nivelul politicilor europene, in special din jurul decarbonizarii carburantilor din transporturi, blocheaza dezvoltarea la scara larga a acestor tehnologii inovatoare.

Romania anunta la Bruxelles in decembrie, in cadrul Consiliului pentru Energie, ca daca se reduce procentul utilizarii biocarburantilor de prima generatie sub 7%, se va afla in pozitia in care sa nu isi poata indeplini obligatiile de reducere a emisiilor din transporturi.

Conform studiului, pana in anul 2020 biocarburantii din reziduuri si deseuri ar putea inlocui in proportie de cel putin 2% controversatii biocarburanti de prima generatie, care sunt mai putin performanti din punct de vedere al emisiilor si care utilizeaza materie prima cultivata pe suprafete arabile de buna calitate.

”Romania ar putea profita de pe urma dezvoltarii unei industrii pentru acest tip de carburanti, avand in vedere costurile scazute si potentialul ridicat de biomasa al tarii noastre. Va trebui, totusi, sa ne asiguram ca biomasa sa nu fie folosita, spre exemplu, in detrimentul ecosistemelor forestiere. De aceea, avem nevoie ca Bruxelles-ul sa puna la punct un cadru sustenabil de utilizare a acestor resurse”, sustine Mihai Stoica, responsabilul de proiecte privind transportul durabil, in cadrul Fundatiei TERRA Mileniul III.

Note:

Educatie pentru mediu in contextul schimbarilor climatice – Manual de aplicatii [2008]

Acest material, complementar ghidului, va ajuta profesorii sa puna in practica informatia teoretica. Aplicatiile practice care vor fi structurate pe cele 5 mari teme: agricultura, deseuri, transport, paduri si energie, vor fi adaptate pentru toate categoriile de varstă (primar, gimnazial, liceal). In acelasi timp va exista posibilitatea ca fiecare aplicatie sa poata fi adaptata in functie de nivelul clasei corespunzătoare.

Implicarea activa a copiilor pentru atingerea obiectivelor propuse in cadrul fiecarei aplicatii in parte va contribui la cresterea gradului de constientizare a acestora referitor la fenomenul schimbărilor climatice si la importanta contributiei lor la diminuarea efectelor acestora.

Coordonator: Eliza Teodorescu
Autori: Ildiko Bajko (Amoeba Eco Center), Carmen Bucovala (Mare Nostrum), Cristina Butnariu (TERRA Mileniul III), Laszlo Szakacs (Rhododendron), Ion Zamfir (Prietenii Pământului)
Editor: Asociaţia ALMA-RO şi TERRA Mileniul III
Data editării: ianuarie 2008
Dimensiunea documentului: 302 KB

Descarca manualul de aplicatii in format pdf

Educatie pentru mediu in contextul schimbarilor climatice. Ghidul profesorului [2008]

Ghidul cuprinde o prezentare a fenomenului schimbarilor climatice din perspectiva a cinci domenii de activitate: energie, transporturi, agricultura, deseuri, agricultura si paduri. Ghidul este destinat profesorilor din invatamantul preuniversitar si isi propune sa ofere informatii practice si clare legate de fenomentul schimbarlor climatice, pe care profesorii sa le poata utiliza in planificarea activitatii scolare privind protectia mediului.

Coordonator: Eliza Teodorescu
Autori: Ildiko Bajko (Amoeba Eco Center), Carmen Bucovala (Mare Nostrum), Cristina Butnariu (TERRA Mileniul III), Laszlo Szakacs (Rhododendron), Ion Zamfir (Prietenii Pământului)
Editor: Asociaţia ALMA-RO si TERRA Mileniul III
Data editării: ianuarie 2008
Dimensiunea documentului: 1 Mb

Descarca ghidul pentru profesori in format pdf

Caiet de exercitii Deseurile si schimbarile climatice [aprilie 2006]

Exercitiul 1 – Gaseste intelesul cuvantului in lumea reciclarii

Exercitiul 2 – Un lucru e sigur despre resurse: daca au fost epuizate, raman epuizate!
Exercitiul 3 – De ce deja reducem consumul, refolosim anumite produse si reciclam?
Exercitiul 4 – Deseurile si clima
Exercitiul 5 – Noi motive pentru a reduce, refolosi si recicla
Descarca caietul de exercitii in format pdf