UN-CLIMATE-FINLAND-THAILAND-ASIA-CLIMATE-WARMING-UN-UNFCCC

Scrisoare deschisa: Romania este restanta in domeniul politicilor de reducere a emisiilor

by ArticoleScrisori de poziție

Bucuresti, 25.06.2014

 

Catre: Guvernul Romaniei
In atentia domnului Victor Ponta, Prim-Ministru

Catre: Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice
In atentia domnului Attila Korodi, Ministu

Catre: Comisia pentru mediu si echilibru ecologic din cadrul Camerei Deputatilor
In atentia doamnei Carmen Moldovan, presedintele comisiei

Catre: Comisia pentru industrii si servicii din cadrul Camerei Deputatilor
In atentia domnului Iulian Iancu, presedintele comisiei

 

Noul cadru al Uniunii Europene in privinta energiei si a schimbarilor climatice pentru perioada 2020 – 2030 va fi dezbatut la cel mai inalt nivel in Consiliul European din 26-27 iunie[1].

Obiectivele asumate prin strategia „Energie si Schimbari Climatice 2030” tin de reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 40% sub nivelul anului 1990, o crestere de cel putin 27% la nivelul UE a utilizarii energiei regenerabile, un nou sistem de guvernanta si un set de noi indicatori care sa garanteze un sistem energetic competitiv si sigur.

In pofida tintelor ambitioase fixate de Uniunea Europeana (UE), Romania nu a inclus in politicile nationale masuri care sa contribuie la atingerea obiectivelor europene de reducere a emisiilor. Astfel, tara noastra ignora directia de dezvoltare promovata de UE si intarzie tranzitia catre o economie verde, cu emisii scazute de carbon.

Din analiza legislatiei nationale in domeniile energie, transport si mediu, efectuata in perioada septembrie 2013 – martie 2014  au reiesit urmatoarele concluzii:

 

  • Schimbarile climatice nu sunt percepute ca o prioritate decat la nivel declarativ. Prin urmare, autoritatile nu sunt constiente de necesitatea formularii de politici si strategii care sa includa cerintele specifice reducerii emisiilor de CO2.
  • Lipsa studiilor de impact in promovarea legislatiei conduce la modificari ale acesteia cu consecinte nefavorabile, atat asupra mediului de afaceri, cat si a cetateanului. (a se vedea legislatia privind certificatele verzi)
  • Deseori se constata o neconcordanta intre obiectivele si/sau masurile adoptate si efectele produse de acestea. (a se vedea programul „Rabla”)
  • Politicile din domeniul schimbarilor climatice nu contribuie la crearea cadrului propice pentru o actiune comuna si coordonata intre sectoare si institutii care pot influenta reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

 

Analiza[2] a fost realizata in cadrul proiectului ”Spre o Economie Verde cu Emisii Reduse de CO2”, implementat de Fundatia TERRA Mileniul III in parteneriat cu Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative (SNSPA).

Fundatia Terra Mileniul III cere reprezentantilor Guvernului si Parlamentului sa priveasca cu mai multa seriozitate politicile din domeniul energiei si schimbarilor climatice, avand in vedere noile obiective europene, precum si conditiile de utilizare a fondurilor structurale si de coeziune in perioada 2014 – 2020.

Sprijinirea inovatiei si a cercetarii aplicate, atat pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, cat si pentru adaptarea la schimbarile climatice, trebuie incurajate pentru a ne indeplini cat mai bine obligatiile asumate impreuna cu comunitatea europeana.

La nivel economic este necesara o gandire care sa conduca la schimbarea paradigmei de dezvoltare prin decuplarea cresterii economice (PIB) de emisiile de carbon.

In consecinta, solicitam Legislativului si Executivului sa dezvolte politici publice coerente, care sa urmaresca liniile adoptate in cadrul Strategiei Europa 2020, precum si viitoarele obligatii pe care ni le vom asuma in curand, din perspectiva Pachetului ”Energie – Schimbari climatice” pentru anul 2030.

 

[1] http://register.consilium.europa.eu/doc/srv?l=EN&f=ST%208280%202014%20INIT
[2] http://zeroemisii.ro/2014/05/12/raport-de-monitoizare-a-legislatiei/

noxe-emisii

T&E: Producatorii de automobile dezinformeaza in privinta emisiilor de CO2

by ArticoleComunicate de presă

noxe-emisiiEmisiile de CO2 ale masinilor vandute in Europa au scazut cu aproape 4% in 2013, ajungand la la 127g/km, potrivit datelor publicate recent de Agentia Europeana de Mediu (EEA), care a anuntat ca tinta de reducere a emisiilor a fost atinsa cu doi ani mai devreme. Federatia europeana Transport & Environment (T&E) recunoaste progresele realizate de producatorii de automobile in reducerea emisiilor responsabile pentru schimbarile climatice. Cu toate acestea, datele privind eficienta combustibilului si nivelul emisiilor arata ca cifrele oficiale nu se potrivesc.

Consumul de combusibili realizat de conducatorii auto in trafic este cu 25% mai mare decat in rapoartele prezentate de constructorii auto, sustin reprezentantii Federatiei Europene Transport & Environment (T&E).

Aceasta inseamna ca in timp ce masinile noi au consumat in medie 5 l/km la testele realizate in 2013, pe sosele consumul lor a fost de 6.25l/km, ridicand costurile cu combustibilul cu 350€ pe an pentru un conducator auto obisnuit.

Diferenta semnificativa dintre emisiile de CO2 ale automobilelor de pe sosele si cele raportate in urma testelor este data de faptul ca producatorii de automobile manipuleaza procedurile de testare exploatand lacunele legislative si flexibilitatea testelor invechite pentru a evidentia calitatile ecologice ale masinilor. Furnizorii din industrie au pregatit testele pentru vehicule folosind o serie de trucuri pentru a micsora rezultatele, de exemplu: izolarea fisurilor din jurul usilor si a grilajelor, supra-umflarea pneurilor, ajustarea rotilor si a franelor, folosirea unor lubrifianti speciali, minimizarea greutatii autovehiculului, testarea pe temparaturi nerealist de ridicate pe piste super-netede.

Testele efectuate pentru T&E arata ca in conditii normale de circulatie, in absenta acestor trucuri, emisiile de CO2 sunt, in medie, mai mari cu 25%.

”Standardele de eficienta a combustibilului reprezinta singura politica eficienta a Europei pentru reducerea emisiilor de CO2, dar sunt subminata de testele invechite. Procedurile de testare sunt pline de lacune, pe care constructorii de automobile le exploateaza pentru a exagera progresul in problema emisiilor si a economiei de combustibil”, a declarat Greg Archer, manager de proiect pentru autovehicule curate al T&E.

Sistem de testare depasit

Actualul sistem european de testare a eficientei combustibilior si a emisiilor de CO2 nu isi atinge scopul. A fost dezvoltat acum mai bine de 40 de ani si in prezent mai pastreaza prea putina legatura cu conditiile de condus si tehnologiile actuale. Din acest motiv, aproape jumatate din ”progresele” inregistrate in reducerea emisiilor in intervalul 2007-2011 nu corespund realitatii de pe sosele.

Comisia Europeana intentioneaza sa introduca un nou sistem de testare in 2017 – ”World Light Duty Test Procedure (WLTP). Aceasta masura a fost puternic sustinuta anul trecut de membrii Parlamentului European. Cu toate acestea, noul sistem se confrunta cu opozitia acerba a constructorilor de automobile care doresc sa amane introducerea acestuia pana dupa 2021.

”Statele membre ale UE trebuie sa sprijine Comisia Europeana prin introducerea rapida de noi teste pentru a opri producatorii de automobile sa-si induca in eroare clientii si sa ocoleasca reglementarile”, a mai spus Greg Archer.

Reglementarile UE cu privire la emisiile de CO2 solicita producatorilor de automobile sa limiteze emisiile la un nivel maxim de 130 de grame CO2 pe kilometru pana in 2015 si  la 95 grame pana in 2021. Manipularea testelor a contribuit la atingerea obiectivului cu 2 ani mai devreme. Intentia este de a trece la noul ciclu WLTP, folosind un factor de conversie care sa ajusteze obiectivul pentru anul 2021, asa incat sa reflecte strictetea obiectivul initial fara sa necesite insa niciun efort suplimentar din partea producatorilor de automobile.

Transport emissions

Transportul ar putea deveni cea mai mare sursa de emisii de CO2

by ArticoleComunicate de presă

Transport emissionsBruxelles, Bucuresti 14.04.2014 – Transportul poate deveni cea mai mare sursa de emisii de CO2 daca politicienii nu iau masuri ambitioase si nu actioneaza in mod decisiv – avertizeaza expertii din cadrul Comitetului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC – Intergovernmental Panel of Climate Change).

Cel mai recent raport al IPCC ce va fi disponibil maine pe site-ul organizatiei avertizeaza liderii globali cu privire la amenintarea crescanda a emisiilor necontrolate din transporturi. Cercetatorii IPCC spun ca sectorul de transporturi va deveni cea mai mare sursa de emisii de CO2 la nivel global in cazul in care factorii de decizie nu vor lua masuri urgente.”Fara politici sustenabile si de impact pentru a reduce emisiile de CO2 ale masinilor si camioanelor, emisiile din transport ar putea creste cu o rata mai mare decat in oricare alt sector”, se mentioneaza in raport.

”Multumita reglementarilor UE, emisiile provenite de la masinile noi sunt in scadere, dar este imperios necesar sa fie luate masuri si in privinta autocamioanelor si dubelor. Raportul IPCC insista asupra necesitatii unor masuri urgente care sa reduca emisiile vehiculelor, dar Comisia Europeana a amanat in mod repetat strategiile promise de reglementare a emisiilor de la autoutilitare dupa anul 2020”, a declarat Greg Archer, manager de proiect pentru autovehicule curate al Federatiei Transport& Environment (T&E).

Raportul IPCC confirma faptul ca reglementari precum cele europene privind standardele de CO2 pentru autovehicule sunt foarte efciciente in reducerea emisiilor cu impact asupra schimbarilor climatice. O analiza realizata de T&E arata ca introducerea limitelor de CO2 pentru masinile din Europa a triplat castigurile asociate eficientei carburantilor*. T&E avertizeaza insa ca autovehiculele de pe drum ating aproximativ jumatate din eficienta masurata la testele auto. Comisia Europeana planuieste sa introduca in 2017 un nou test care sa elimine ambiguitatile legislative din sistemul actual, dar masura intampina o opozitie ferma din partea constructorilor.

Reglementarile ambitioase sunt cel mai eficient mod de a determina tranzitia pietei la e-mobilitate (masini electrice si pe hidrogen). Alimentate cu electricitate din surse regenerabile, acestea ofera posibilitatea de a reduce simultan emisiile de CO2, zgomotul si poluarea aerului, care distrug sanatatea si scurteaza vietile a milioane de europeni.

”Politicile UE actuale care incurajeaza aparitia masinilor electrice pe sosele sunt ineficiente si neclare. Noua Comisie va trebui sa vina cu o noua strategie pentru a reduce emisiile tuturor autovehiculelor dupa 2020 si sa o integreze in formele sustenabile de mobilitate urbana. In final, aceste politici vor pune sectorul de business european in fruntea tranzitiei globale catre vehicule nepoluante”, a mai spus Greg Archer.

Nota pentru editori:

* In urma reglementarii din perioada 2000-2007, emisiile de CO2 din UE au scazut cu doar 1,3% pe an. Din 2008 pana in 2013, rata medie anuala de imbunatatire a afost de 3,5%. Detalii aici.

MAN Concept S (Foto: inhabitat.com)

Parlamentul European a votat pentru autocamioane mai sigure si mai putin poluante

by ArticoleComunicate de presă
MAN Concept S (Foto: inhabitat.com)

MAN Concept S
(Foto: inhabitat.com)

19.03.2014, Bruxelles, Bucuresti – Comitetul de transport al Parlamentului European a votat pentru schimbarea reglementarilor ce privesc cabinele autocamioanelor, masuri ce ar putea salva sute de vieti si ar reduce consumul de carburanti si, concomitent, al emisiilor. Votul le da mai mult spatiu de manevra producatorilor pentru a proiecta autocamioane cu o forma mai aerodinamica atat a cabinei, cat si a remorcii. Acest lucru ar putea insemna incheierea unei noi ere pentru Europa, aceea a autocamioanelor in forma lor clasica, dreptunghiulara.

Parlamentul a decis ca o parte din spatiul suplimentar al cabinelor sa fie folosit pentru a elimina periculoasele unghiuri moarte, sa includa o zona care sa se plieze, reducand socul la impact si sa garanteze ca pietonii si ciclistii nu sunt aruncati sub roti in cazul unei coliziuni. In plus, parlamentul vrea ca aceste schimbari menite sa salveze vieti sa devina obligatorii pentru toate autocamioanele de pe drumurile europene pana in 2022.

Flexibiliatatea la proiectare, ingaduita de noile reglementari, le va permite producatorilor de autocamioane sa eficientizeze consumul de carburant. Rezultatul va fi o scadere a costurilor de operare a acestora, cat si o reducere a emisiilor generatoare de schimbari climatice.

Mentiune:In ceea ce priveste mega-camioanele[1], europarlamentarii au respins propunerea Comisiei Europene, care ar fi permis operarea transfrontaliera a acestora. In schimb, membrii PE au cerut Comisiei sa evalueze corespunzator impactul utilizarii mega-camioanelor mai late si sa raporteze rezultatele Parlamentului in 2016.

William Todts, ofiterul pentru autovehicule curate al Federatiei Transport & Environment (T&E) a declarat ca ”astazi e o zi buna pentru pietoni, biciclisti, soferi, transportatori si pentru mediu. Acest vot ne da incredere ca sfarsitul acestor camioane cu o forma asemanatoare unei caramizi este aproape. Aceasta este o decizie cheie care va reduce decesele rutiere si va reporni procesul de reducere a emisiilor de CO2 ale autocamioanelor, dupa 20 de ani de stagnare.”

Decizia finala va fi luata de Parlament in luna aprilie

Legea europeana in vigoare ce priveste dimensiunile autocamioanelor forteaza proiectarea cabinelor la forma actuala care este atat periculoasa, cat si ineficienta. Acest lucru impiedica progresul si limiteaza siguranta si eficienta consumului de carburant al autocamioanelor. O aerodinamica mai buna ar putea imbunatati economia de carburant cu pana la 7-10%, ceea ce ar insemna, considerand preturile actuale ale motorinei, o economie de pana la 3 000 de euro pe an pentru un astfel de vehicul[2].

Spre deosebire de masini si furgonete, performantele de mediu ale autocamioanelor aproape au stagnat in ultimii 20 de ani. Desi autocamioanele insumeaza numai 3% din vehiculele prezente pe drumurile europene, acestea sunt responsabile pentru un sfert din emisiile din sectorul de transporturi. Aceasta pondere este preconizat sa se maresca odata cu cresterea traficului la nivel european. In plus, autocamioanele inregistreaza performante slabe in ceea ce priveste siguranta: in 15% din accidentele fatale din UE din 2011 – soldate cu 4.254 de morti – au fost implicate autocamioane.

Votul dat de Comitetul pentru Transporturi va trebui sa fie confirmat in plenul Parlamentului European in aprilie, inainte ca proiectul de lege sa poata fi luat in considerare de catre statele membre UE. Decizia Parlamentului va trebui sa fie aprobata de cele 28 de state membre ale Uniunii Europene inainte ca aceasta sa devina lege. Acestea sunt sub o presiune foarte mare a industriei pentru a bloca noile modificari menite sa salveze vieti. Producatorii de autocamioane fac lobby pentru a obtine interzicerea pana in 2025 a implementarii reglementarilor ce prevad re-proiectarea.

Cu sase saptamani in urma, o coalitie de 130 de orase, sindicate, organizatii ale biciclistilor, asociatii de transportatori, detailisti, membrii ai organizatiilor de mediu si organizatii care se ocupa cu siguranta rutiera le-au cerut europarlamentarilor sa profite de aceasta oportunitate ce apare o data la o generatie si sa sustina prin votul lor re-proiectarea autocamioanelor, pentru ca acestea sa fie mai sigure si mai economice in ceea ce priveste consumul de carburant.

Cititi si:
PE propune autoutilitare mai sigure si mai putin poluante
Un nou design pentru autocamioane va salva vieti si va reduce emisiile

[1] ”Mega-camioanele” sunt asemanatoare trenurilor rutiere si au o lungime similara cu a unor avioane de dimensiuni medii. Reglementarile actuale ale UE privind transportul rutier international specifica faptul ca niciun autocamion nu poate fi mai lung de 18,75 metri sau sa aiba o greutate încarcat mai mare de 40 de tone.

[2] Pentru un autocamion care face trasee anuale de circa 100.000 de km.

waste

Deseurile si reziduurile pot deveni o resursa cheie pentru transportul european

by ArticoleComunicate de presă
waste

Foto: greendiary.com

Europa detine un potential insemnat dar neexploatat de resurse pentru convertirea deseurilor si reziduurilor din agricultura si din exploatari forestiere in biocarburanti avansati, se arata intr-un studiu lansat ieri la Bruxelles. Acest lucru poate deveni cu adevarat viabil numai daca UE stabileste un cadru sustenabil si tinte de decarbonizare ambitioase pentru carburantii din transporturi pentru 2030 si chiar o revizuire a politicilor privind biocarburantii pentru 2020.

Studiul elaborat de o coalitie formata din companii inovatoare in domeniul biotehnologiei si ONG-uri de mediu arata ca, daca se folosesc sustenabil toate reziduurile si deseurile provenite din agricultura, paduri, industrie si gospodarii, Europa ar putea inlocui pana la 37 de milioane de tone de petrol anual cu biocarburanti avansati, pana in 2030. Asta inseamna aproximativ 16% din cererea de carburanti estimata pentru 2030 in transporturi.

Pentru a pune lucrurile in context, in 2012 consumul de carburanti al Romaniei din toate sectoarele a atins o cota de 5,8 milioane de tone, acestia fiind obtinuti din aproximativ 9,4 milioane de tone de petrol.

”Chiar daca luam in considerare potentialele emisii indirecte, carburantii proveniti din deseuri si reziduuri pot oferi economii reale si substantiale de emisii de carbon. Resursele sunt disponibile, iar tehnologia exista – provocarea pentru Europa fiind elaborarea un cadru de politici publice care sa permita investitii rapide” a declarat Chris Malins din partea International Council on Clean Transportation, una dintre organizatiile care au contribuit la realizarea cercetarii.

300.000 de locuri de munca verzi

Promovarea acestei industrii la potentialul sau maxim ar putea crea pana la 300.000 de locuri de munca directe, de acum pana in 2030 pe intreg teritoriul european, pentru constructie, rafinare si colectare a deseurilor. Biocarburantii din deseuri si reziduuri pot oferi o alternativa la micsorarea rezervelor europene de combustibili fosili si pot contribui la reducerea semnificativa a emisiilor provenite din sectorul de transporturi, acesta fiind sectorul cu cel mai mare aport de emisii de dioxid de carbon pana in 2030.

Cu toate acestea, nesiguranta la nivelul politicilor europene, in special din jurul decarbonizarii carburantilor din transporturi, blocheaza dezvoltarea la scara larga a acestor tehnologii inovatoare.

Romania anunta la Bruxelles in decembrie, in cadrul Consiliului pentru Energie, ca daca se reduce procentul utilizarii biocarburantilor de prima generatie sub 7%, se va afla in pozitia in care sa nu isi poata indeplini obligatiile de reducere a emisiilor din transporturi.

Conform studiului, pana in anul 2020 biocarburantii din reziduuri si deseuri ar putea inlocui in proportie de cel putin 2% controversatii biocarburanti de prima generatie, care sunt mai putin performanti din punct de vedere al emisiilor si care utilizeaza materie prima cultivata pe suprafete arabile de buna calitate.

”Romania ar putea profita de pe urma dezvoltarii unei industrii pentru acest tip de carburanti, avand in vedere costurile scazute si potentialul ridicat de biomasa al tarii noastre. Va trebui, totusi, sa ne asiguram ca biomasa sa nu fie folosita, spre exemplu, in detrimentul ecosistemelor forestiere. De aceea, avem nevoie ca Bruxelles-ul sa puna la punct un cadru sustenabil de utilizare a acestor resurse”, sustine Mihai Stoica, responsabilul de proiecte privind transportul durabil, in cadrul Fundatiei TERRA Mileniul III.

Note:
tar sands

Titeiul canadian din nisipuri bituminoase ameninta tintele UE de reducere a emisiilor

by ArticoleComunicate de presă

tar sandsDintr‐o analiza a organizatiei americane Natural Resources Defence Council (NRDC) – bazata pe evenimente recente de pe pietele petroliere nord‐americane – reiese ca, daca Europa nu ia masuri, aproximativ 5,3% pana la 6,7% din titeiul si carburantii folositi in transporturi vor proveni, pana in 2020, din exploatarile de titei din nisipuri bituminoase din Canada.

Acest tip de combustibil fosil neconventional este unul dintre cei mai poluanti din lume. Cresterea de emisii rezultata ar echivala cu punerea in circulatie a 6 milioane de masini pe drumurile europene.

Conform studiului NRDC, cresterea ponderii productiei titeiului de sist[1] in SUA, in combinatie cu scaderea cererii de petrol datorata standardelor de eficienta pentru masini si restrictiile de export ce vizeaza titeiul au condus la o saturatie a pietei americane.

Prin urmare, industria extractiva de titei din nisipuri bituminoase din Canada, care a exportat pana in momentul de fata doar catre Statele Unite, trebuie sa gaseasca noi piete de desfacere. UE este o piata foarte atractiva, deoarece este apropiata geografic, este dependenta de importuri si are nevoie de cantitati insemnate de motorina.

EuropePipelineMap_FINAL_RO

Accesul pe noi piete este deosebit de important pentru industria de nisipuri bituminoase din Canada, pentru ca aceasta planuieste sa isi sporeasca productia, de la 1,4 de milioane barili pe zi in 2012, la 5,8 milioane pana in 2030. In momentul de fata, abilitatea industriei de a se extinde este limitata de capacitatea de transport a conductelor existente. Astfel, aceasta are in plan constructia mai multor conducte care sa transporte titeiul catre porturi de pe coasta de est a Canadei si catre rafinariile de pe coasta Golfului Mexic din SUA. Ambele rute sunt destinate exportului pe piata europeana.

Studiul este disponibil integral aici.

Reglementarea combustibililor neconventionali a fost amanata

Acest scenariu se poate adeveri daca UE nu implementeaza valori de baza diferentiate ale intensitatii emisiilor de gaze cu efect de sera pentru combustibilii neconventionali, printre care se afla si titeiul din nisipuri bituminoase. Implementarea acestor valori i-ar tine departe pe furnizorii de carburanti din Europa de acest tip de combustibili, deoarece acestia sunt nevoiti, conform reglementarilor actuale, sa reduca cu 6% pana in 2020 intensitatea emisiilor de gaze cu efect de sera a carburantilor pe care acestia ii pun pe piata. Desi directiva europeana care reglementeaza acest aspect – Directiva pentru Calitatea Carburantilor[2] – a fost adoptata in 2009, presiunile industriei petroliere au amanat implementarea unor reguli detaliate ce vizeaza etichetarea corecta a emisiilor de CO2 pentru carburanti, precum si obligatii de raportare pentru fiecare companie petroliera in parte.

Tabel_NB_final

Daca aceste reguli nu se implementeaza, iar titeiul din nisipuri bituminoase va incepe sa intre puternic pe piata europeana, studiul conchide ca tinta de decarbonizare a combustibililor din Directiva mai sus mentionata va fi mult mai dificil de atins.

Importurile din ce in ce mai mari, ca rezultat al construirii noilor conducte in SUA si Canada, ar creste intensitatea carbonului carburantilor europeni cu 1,5% in 2020, subminand tinta de 6% de reducere a emisiilor carburantilor si, in general, eforturile UE de a-si reduce impactul asupra schimbarilor climatice.

Impactul global al combustibililor neconventionali

Extinderea exploatarilor nisipurilor bituminoase din Canada sau a celor din centura venezuelana Orinoco, precum si a altor surse de combustibili fosili neconventionali, nu poate continua fara ca emisiile de gaze cu efect de sera rezultate in urma arderii acestora sa nu aiba un impact major asupra climei globale.

In raportul World Energy Outlook din 2012 al Agentiei Internationale pentru Energie se afirma ca ”se pot consuma numai o treime dintre rezervele dovedite de combustibili fosili pana in 2050, pentru ca lumea sa indeplineasca obiectivul de 2 grade Celsius.”Daca temperatura medie globala depaseste aceasta crestere de 2 grade Celsius, efectele schimbarilor climatice vor fi catastrofale. Pentru a evita acest lucru, majoritatea titeiului neconventional cu continut ridicat de carbon nu trebuie sa fie exploatat”.

Comisia incearca sa scape de Directiva pentru Calitatea Carburantilor post-2020

In cadrul pachetului pentru energie si clima post-2020[3], Comisia Europeana a introdus o linie de text prin care se cere abrogarea, din 2020, a tintei de 6% de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera dedicata carburantilor din sectorul de transporturi. Aceasta tinta face parte din Directiva pentru Calitatea Carburantilor (FQD).

Aceasta inseamna ca legea UE care reglementeaza emisiile din sectorul de transporturi inceteaza sa existe dupa 2020. Decizia de a anula prematur aceasta lege de mediu foarte importanta a fost luata de Comisie fara ca aceasta sa faca vreo evaluare sau consultare inainte de a propune abrogarea ei.

Este o veste buna pentru companiile petroliere din Alberta, care vor putea sa exporte titei din nisipuri bituminoase catre Europa nestingherite, dar o veste proasta pentru Europa si eforturile acesteia de a se deplasa in directia unui sistem de transport durabil.

Cu toate acestea, exista o sansa ca Statele Membre sa intoarca aceasta decizie, cand o vor discuta in Consiliul de Mediu din martie.

 

Note :

* Studiul realizat de Natural Resources Defence Council arata ca importurile de titei din nisipuri bituminoase ar putea ajunge la 700.000 de barili/zi in 2020, de la 4000 de barili/zi in 2012, daca se duc la bun sfarsit proiectele de conducte planificate sau in curs de constructie in Canada si SUA. Studiul de evaluare a impactului efectuat de Comisia Europeana prevedea ca importurile de titei din nisipuri bituminoase din Canada vor atinge valori de 0,2% din titeiul si carburantii utilizati in UE in 2020.

* In octombrie 2011, Comisia Europeana a publicat o propunere pentru implementarea FQD. In 2012, Statele Membre au votat asupra acestia, dar votul a fost inconclusiv. Aceasta inseamna ca, in momentul de fata, CE trebuie sa inainteze propunerea Consiliului de Ministri. Comisia a finalizat un studiu de evaluare a impactului in 2013, dar propunerea nu a fost inca publicata.

[1] Titeiul de sist este un combustibil fosil si mai poluant decat titeiul din nisipuri bituminoase (vezi aici)
[2] Fuel Quality Directive – FQD (98/70/EC), transpusa in legislatia nationala prin HG 928/2012
[3] http://ec.europa.eu/energy/doc/2030/com_2014_15_en.pdf

Barroso

Comisia Europeana renunta la promisiunea de a mentine incalzirea globala sub 2°C

by Comunicate de presă

BarrosoBruxelles, 22 Ianuarie 2014 – Reprezentantii celor peste 120 organizatii din Reteaua de Actiune pentru Clima din Europa (CAN Europe) [1] si-au exprimat dezamagirea fata de lipsa de ambitie a Comisiei Europene (CE) privind cadrul legal pentru anul 2030 in domeniul climei si energiei, prezentat astazi de presedintele Hose Manuel Barroso.

Ei il acuza pe Barroso ca nu vede adevarata miza a pachetului legislativ pentru energie si clima, in conditiile intensificarii schimbarilor climatice.

In cazul in care nu va suferi modificari, documentul ar putea bloca actiunile UE la un nivel mult prea scazut pentru ca Uniunea sa-si poata respecta angajamentele de a mentine incalzirea globala sub 2 grade Celsius [2].

Propunerea publicata astazi nu este in concordanta cu comunicarile stiintifice si nici chiar cu propria analiza a Comisiei din care reiese necesitatea de a intensifica actiunea climatica [3]. Pe masura ce modificarile climei si impactul acestora se intensifica la nivel global dar si aici, in Europa, este de neconceput renuntarea la actiuni ambitioase. O tinta slaba in domeniul regenerabilelor nu va furniza siguranta investitionala de care avem nevoie pentru a da startul economiei verzi, pentru a crea locuri de munca verzi si pentru a reduce costul decarbonizarii economiei – Wendel Trio, presedintele CAN Europe.

Noul cadru legislativ UE stabileste o tinta obligatorie pentru de reducere a emisiilor de 40% fata de nivelul anului 1990, o tinta obligatorie pentru energie regenerabila de 27% la nivelul intregii Uniuni concomitent cu disparitia tintelor nationale, reformarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii si o importanta crescuta a planurilor nationale pentru energie competitiva sigura si sustenabila.

Reprezentantii CAN Europe sustin introducerea in UE a unor tinte obligatorii pentru: reducere a emisiilor de GES cu cel putin 55%, utilizarea energiei din surse regenerabile in proportie de 45% si economisirea energiei cu 40%.

Romanii, afectati de poluare si de efectele schimbarilor climatice

O tinta mai mare de reducerea a emisiilor de GES ar avea beneficii uriase si pentru sanatatea populatiei. Ameliorarea calitatii aerului conduce la rate mai mici de imbolnavire in special in cazul afectiunilor respiratorii si cardiovasculare, iar costurile asociate tratamentelor scad, pe masura ce productivitatea creste. La nivel european, peste 80% din populatie este expusa la niveluri de pulberi in suspensie si ozon mai mari decat cele recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii.

Pentru Romania, nevoia reducerii emisiilor si polarii este cu atat mai stringenta cu cat tara noastra este a doua cea mai poluata din UE in privinta centralelor pe carbuni. Potrivit unei cercetari realizate de Health and Environment Alliance [4], Romania este depasita doar de Polonia in ceea ce priveste cantitatea de substante poluante eliberate in atmosfera de cosurile centralelor, fiind urmata de Germania.

De asemenea, consecintele schimbarilor climatice sunt deja vizibile: desertificare in sudul tarii, migratia unor specii in nord si inundatii distrugatoare ce alterneaza cu perioade de seceta extrema [5].

 …

[1] Reteaua de Actiune pentru Clima Europa este o coalitie de peste 120 de organizatii din peste 25 de state europene, ce lucreaza pentru a preveni efectele schimbarilor climatice si pentru a promova politici climatice si energetice sustenabile in Europa. Fundatia TERRA Mileniul III este membra a CAN Europe.

[2] Necesitatea reducerii cu 40% a emisiilor de GES se bazeaza pe raportul Grupului Interguvernamental privind Schimbarile Climatice (IPCC) din cadrul ONU, publicat in 2007 care a estimat un varf al emisiilor globale in anul 2015 si o reducere ulterioara a acestora la o cantitate totala globala anuala de 44 gigatone de echivalent CO2 (GtCO2), pana in 2020. In contextul actual, aceste estimari nu sunt realizabile.

[3] Foaia de Parcurs pentru emisii scazute pana in anul 2050 este disponibila la:  ec.europa.eu/clima/policies/roadmap/index_en.htm ‎

[4] Un rezumat al cercetarii Health and Environment Alliance este disponibil aici.

[5] Mai multe informatii despre fenomenul schimbarilor climatice in Romania gasiti in filmul documentar Plus 2 Celsius: http://www.youtube.com/watch?v=q3d6ITT9Axc&feature=c4-overview&list=UUPl00xHx3VUtkx0PFGQqoAg

consiliu ue

Statele UE au esuat in incercarea de a imbunatati politicile privind biocarburantii

by Comunicate de presă

consiliu ueStatele Membre ale UE nu au reusit sa ajunga la niciun acord in privinta limitarii folosirii biocarburantilor din culturi agricole in transporturi, lasand nesolutionate efectele negative ale politicilor europene in acest sector. Conform estimarilor, amanarea luarii unei decizii va conduce la cresterea cantitatii de emisii de gaze cu efect de sera si a preturilor la alimente.

Ministrii europeni pentru energie au respins ieri, in Consiliul de la Bruxelles, un acord politic de modificare a politicilor europene privind biocarburantii. Propunerea respinsa ar fi limitat la 7% utilizarea biocarburantilor din generatia I – obtinuti din culturi alimentare – care, in amestec cu benzina sau motorina, contribuie la atingerea tintei de energie regenerabila in transporturi, pana in anul 2020. Aceasta tinta a fost stabilita de UE la 10% si a lasat Statelor Membre posibilitatea de a alege modalitatile de atingere a ei. Majoritatea au optat pentru biocarburantii de prima generatie. Impactul acestor politici se observa cel mai mult in tarile in curs de dezvoltare, unde cererea din ce in ce mai mare de biocarburanti conduce la defrisari masive, pierderea biodiversitatii, limitarea accesului la hrana si conflicte.

Desi ar fi reprezentat o imbunatatire a politicilor actuale, introducerea plafonului de 7% a fost considerat de statele europene promotoare ale unor politici curate drept un compromis prea mare, fata de propunerea initiala a Comisiei Europene, de 5%. Aceasta diferenta de doua procente reprezinta echivalentul emisiilor a 9 milioane de autoturisme pe drumurile europene, pana in 2020, respectiv 400 de milioane de tone de CO2.

Rezultatul votului determina mentinerea unei cote de utilizare a biocarburantilor de 10% , ce creeaza posibilitatea ca emisiile sa creasca cu 35 – 65 de milioane de tone anual, ceea ce echivaleaza cu punerea in circulatie a 14 – 29 de milioane de masini pe drumurile europene, conform Institutului pentru Politici de Mediu Europene (IEEP)[1].

”Daca ar fost aprobata, propunerea de compromis ar fi avut efecte grave, dar mentinerea starii de fapt este dezastruoasa. Absenta oricaror masuri inseamna emisii si preturi mai mari”, a declarat Nuša Urbancic, manager pentru combustibili curati in cadrul federatiei europene Transport&Environment.

Romania a sustinut propunerea de compromis

Olanda, Belgia, Danemarca, Italia si Luxemburg au refuzat sa sprijine acest compromis, sustinand ca 7% este prea mult pentru a reduce daunele de mediu si sociale ale cererii europene de biocarburanti. Pe de alta parte, Polonia si Ungaria se opun reformei, considerand inoportuna limitarea volumului de biocarburanti proveniti din culturi agricole.

Romania s-a pronuntat in favoarea compromisului. Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nita, a mentionat in cadrul dezbaterilor din Consiliu ca Romania nu isi poate permite un plafon de biocarburanti mai mic de 7%, altfel risca sa nu isi indeplineasca tinta de 10% de energie regenerabila in sectorul de transporturi. Ministrul recunoscuse insa anterior ca exista probleme de natura tehnica si economica ce impiedica introducerea pe piata a benzinei si a motorinei cu un amestec de biocarburanti mai mare de 5%, deoarece in Romania exista peste un milion de autovehicule care nu ar putea utiliza asemenea carburanti.

Fara contabilizarea factorului ILUC

Conform legislatiei europene, biocarburantii trebuie sa emita cu 35% mai putin decat combustibilii fosili, pentru a se justifica utilizarea lor. In prezent insa, emisiile provenite din Schimbarea Indirecta a Destinatiei Terenurilor (ILUC) [2] nu sunt contabilizate pentru calculul emisiilor totale provenite din procesul de productie, transport si utilizare a biocarburantilor.

”Evidenta emisiilor provenite din ILUC ar trebui sa devina obligatorie, pentru a se putea identifica acei biocarburanti care reduc cu adevarat emisiile[3]. Practic, decidentii ar trebui sa ia aminte ca scopul primordial al promovarii biocarburantilor a fost  reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera din transporturi, a doua cea mai importanta sursa de emisii din Europa si sectorul cu cea mai mare crestere anuala”, a declarat Mihai Stoica, coordonator de proiect in cadrul Fundatiei TERRA Mileniul III.

El a precizat ca introducerea factorilor ILUC in calculul emisiilor produse de biocarburantii de generatia I ar transmite semnale clare atat industriei, cat si producatorilor de materie prima din sectorul agricol, ca aceste politici si finantarile aferente din bani publici europeni sunt orientate exclusiv catre prevenirea si combaterea schimbarilor climatice.

[1] http://www.birdlife.org/europe/pdfs/201103_AnalysisoILUC.pdf

[2] Schimbarea Indirectă a Destinatiei Terenurilor (ILUC) se refera la eliberarea mai multor emisii de carbon in atmosfera din cauza schimbarii utilizării terenurilor, aceste emisii fiind provocate de expansiunea culturilor agricole destinate producerii de biodiesel si bioetanol pe terenuri cu stocuri bogate in carbon (paduri, turbarii etc.)

[3] Conform legislatiei europene, biocarburantii trebuie să emita cu 35% mai putin decat combustibilii fosili, pentru a se justifica utilizarea lor. Acest procent va creste la 50% în 2017 și la 60% in 2018 pentru biocarburantii produsi in instalatii noi.
poluare

Un acord slab in privinta emisiilor provenite de la masini este mai bun decat nimic

by Articole

poluareStatele membre au acceptat o propunere ce slabeste legislatia propusa initial pentru limitarea pana in 2020 a dioxidului de carbon produs de autovehicule. In urma lobby-ului puternic al industriei producatoare de masini din Germania, tinta pentru anul 2020 de 95 de grame de CO2/km a fost practic slabita crescand cantitatea admisa cu 5 grame. Reprezentantii T&E spun ca acest fapt va insemna, in termeni financiari, o crestere cu 775 Euro a cheltuielilor de combustibil, pentru durata medie de viata a unei masini.

Tinta fixata pentru anul 2020 in cadrul legislatiei de reducere a emisiilor de CO2 provenite de la automobile a fost stabilita in anul 2008, insa modul in care ea va fi atinsa nu a fost reglementat pana in luna iunie a acestui an. Totusi, inainte de ratificarea acordului, guvernul German a insista ca acesta sa fie renegociat. Reprezentantii T&E au caracterizat lobby-ul industriei germane ca „un abuz al procesului legislativ al UE pentru a proteja producatorii germani de masini de lux”.

In plus, Germania a solicitat ca tinta de 95 grame sa nu fie aplicata mai devreme de 2024, dar in urma  „trialogului” dintre membrii Parlamentului European, guvernele statelor membre si oficialii Comisiei Europene s-a ajuns la un acord in urma caruia doar 95% din masinile noi, in loc de toate, vor fi obligate sa respecte tinta de 95 grame/km pana in 2020.

Concesii pentru industrie in detrimentul economiei verzi

„Este revoltator faptul ca statele UE, influentate de guvernul Merkel, favorizeaza interesele industriei masinilor de lux din Germania in detrimentul mediului, joburilor si economiei verzi. Dar este o victorie slaba pentru Germania. Costul politic al acestei masuri este urias, iar cetatenii europeni se vor intreba dupa asta daca producatorii germani de masini sunt lideri in tehnologie, asa cum pretind”, a declarat Greg Archer, coordonator de program in cadrul T&E.

El a mentionat ca aceasta concesie facuta Germaniei va insemna circa 50 de milioane de tone de emsiii de CO2 in plus fata de situatia in care ar fi fost aprobate reglementarile in forma initiala. Pe de alta parte, asta inseamna ca UE va fi nevoita sa importe combustibili in valoare de 25 de miliarde de euro, de care nu ar fi avut nevoie in situatia mentinerii tintei de emisii.

 

CCPI 2014

Romania ocupa locul 16 in Indexul de Performanta in Schimbari Climatice

by Comunicate de presă

CCPI 2014Varsovia, Bucuresti, 18.11.2013

Romania ocupa locul 16 din 58 intr-un clasament al statelor din perspectiva masurilor luate impotriva schimbarilor climatice. Indexul de Performanta in Schimbari Climatice 2014 (CCPI 2014) a fost lansat astazi de Germanwatch si Reteaua de Actiune pentru Clima – Europa (CAN Europe) in cadrul Conferintei Naţiunilor Unite privind schimbarile climatice – COP 19 de la Varsovia, Polonia.

Potrivit CCPI 2014, tara noastra se plaseaza in clasament pe o pozitie mai buna decat in anii trecuti (18 in 2013, 28 in 2012), insa acest lucru se datoreaza si regresului inregistrat de alte state.

Dintre cei 15 indicatori evaluati, cel mai bun scor a fost obtinut la capitolul ”Tendinte in Eficienta”, unde se evalueaza structura si eficienta sistemului energetic si a mixului energetic, unde Romania s-a clasat pe pozitia a 4-a, la fel ca anul anterior. La polul opus, cel mai prost rezultat inregistrat a fost la capitolul ”Politici Climatice Nationale”, unde ocupam locul 42. O alta ”bila neagra” este indicatorul”Emisii provenite din Transportul Rutier”, unde Romania se situeaza tot pe locul 42.

CCPI 2014 a evaluat si ordonat 58 de state, analizand nivelul de emisii si politicile nationale in domeniile conexe. Cele 58 de state sunt, impreuna, responsabile pentru peste 90% din emisiile de CO2 generate la nivel global. Indexul este realizat anual si masoara performantele statelor lumii in ceea ce priveste masurile luate pentru reducerea emisiilor si combaterea schimbarilor climatice.

Danemarca, in topul statelor cu performante climatice

Rezultatele arata ca emisiile de gaze cu efect de sera din lume au atins un nou nivel maxim si nicio tara nu face eforturi sustinute pentru a proteja clima, chiar daca s-a inregistrat o incetinire usoara a ritmului de crestere a nivelului global de emisii.

Primele 3 pozitii ale Indexului au ramas si anul acesta neocupate, din cauza absentei unor masuri ambitioase care sa opreasca cresterea temperaturii globale la pragul de 2 grade Celsius. Danemarca si-a mentinut locul 4 in clasament, fiind in situatia exceptionala de a-si fi imbunatatit toti indicatorii fata de anul precedent. Marea Britanie ocupa locul 5 in clasament (fata de 10, anul anterior), gratie unei reduceri de emisii de 15% in ultimii cinci ani si a imbunatatirii eficientei energetice, iar Portugalia se situeaza pe locul 6 (fata de 7, anul anterior).

”Cel mai recent raport al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) arata ca politicile actuale ale statelor lumii nu sunt suficient de ambitioase pentru a mentine ritmul cresterii emisiilor sub pragul de 2 grade Celsius” – Wendel Trio, directorul Retelei de Actiune pentru Clima Europa (CAN Europa).

Australia si Japonia, dezinteresate de protectia climei

”Uniunea Europeana si statele membre, desi sunt pozitionate in topul clasamentului, trebuie sa-si respecte angajamentele si sa se asigure ca vor fi adoptate tinte mai ambitioase dupa anul 2020. O astfel de abordare va putea determina statele lumii sa actioneze, in pofida politicilor nocive ale Australiei si Japoniei”, Wendel Trio.

Canada si Australia au luat cele mai slabe masuri de a-si reduce emisiile, desi sunt printre cele mai emitente state industrualizate. Dupa schimbarile la nivelul Guvernului, situatia politicilor climatice din Australia s-a inrautatit fata de anii precedenti, statul ajungand de pe locul 51 pe 57. Canada nu arata nicio intentie de a-si ameliora politicile si a stagnat pe locul 58. Numai Iran (59), Kazakhstan (60) si Arabia Saudita (61) stau mai prost in clasament.

Pentru prima oara, Germania a iesit din primele zece pozitii, ajungand de pe locul 8 pe 19, fiind unul dintre marii pierzatori ai Indexului. Motivul principal este evaluarea negativa a politicilor germane realizata de expertii nationali. In acelasi timp, situatia tarii care gazduieste Conferinţa Naţiunilor Unite privind schimbarile climatice, Polonia, este una dintre cele mai proaste din UE. Polonia a urcat o pozitie ajungand pe locul 45 datorita unui usor trend pozitiv privind energia din surse regenerabile.

Cei mai mari emitenti la nivel mondial – China  si SUA – se pozitioneaza in jumatatea inferioara a clasamentului.

Climate Change Performance Index 2014 este disponibil pe site-ul Germanwatch.

Aflati mai multe despre pozitia ocupata de Romania in CCPI 2013 si CCPI 2012.

Despre CCPI
Indexul de Performanta in Schimbari Climatice este un instrument creat pentru a creste transparenta in privinta politicilor climatice internationale. Scopul sau este sa puna presiune politica si sociala pe statele care au esuat, pana in prezent, sa ia masuri ambitioase pentru protejarea climei. Indexul evalueaza performanta in protejarea climei a 58 de state care sunt responsabile, impreuna, pentru peste 90% din emisiile de CO2 asociate sectorului energetic.