vans-lg

Transportatorii europeni, privati de economii la carburanti si la reducerea emisiilor

Limitele mai mici de CO2 protejează economia şi mediul

 

Bruxelles/Bucureşti, 5 octombrie, 2012

 

Firmele europene de transport ar putea economisi anual carburant în valoare de până la 825 Euro pentru fiecare autoutilitară pe care o deţin, dacă Uniunea Europeană ar adopta, din 2020, limite mai stricte pentru emisiile de CO2 pentru autovehiculele utilitare uşoare. Aceasta este concluzia unui nou raport[1], realizat de Institutul de cercetare TNO, la cererea organizaţiei T&E – Transport & Environment.

Autoutilitarele constituie una dintre sursele de emisii de gaze cu efect de seră cu cea mai rapidă rată de creştere, cu 26%, între anii 1995-2010. În prezent, emisiile de la autoutilitare reprezintă 8% din totalul emisiilor din transportul rutier, cu tendinţe de creştere. Studiul indică faptul că o limită de 118 gr.CO2/km (în loc de 147gr.CO2/km, așa cum prevede actuala propunere a CE) ar reduce de două ori volumul anual de emisii de CO2 care ar ajunge în atmosferă (adică o reducere de CO2 cu 2,7 mil.t mai mare). Deoarece emisiile de CO2 sunt direct legate de consumul de carburant, costurile implementării tehnologiilor de reducere a emisiilor ar fi compensate în trei ani, prin economia de combustibil.

În iulie 2012, Comisia Europeană a adoptat două propuneri pentru limitele emisiilor de CO2, până în 2020, pentru automobile şi vehicule utilitare uşoare. Pentru autoutilitare a fost confirmată limita de 147 gr.CO2/km, o limită mult mai puţin restrictivă decât cea de 95 gr.CO2/km propusă pentru autoturisme, deoarece s-a ţinut cont că autoutilitarele sunt mai grele şi mai voluminoase.

Costul mediu anual al motorinei pentru o autoutilitară este de 2.400 Euro, ceea ce reprezintă cam o treime din costul total anual de utilizare. Raportul TNO arată că, dacă s-ar fi adoptat o limită de 118 gr.CO2/km (echivalentă ca reducere cu cea de 95 gr.CO2/km de la autoturisme), acest lucru i-ar fi adus proprietarului autoutilitarei o economie de aproape 825 Euro/an, ceea ce ar fi scăzut în mod semnificativ costurile de utilizare.

Raportul mai arată că estimările iniţiale ale emisiilor autoutilitarelor au fost mai mari şi, din acest motiv, limita de 147 gr.CO2/km este mult mai uşor de atins decât s-a crezut atunci. De asemenea, costurile tehologiilor de reducere a emisiilor au fost supraestimate, de 4 până la 17 ori.

Greg  Archer, de la organizaţia Transport&Environment, afirmă că ”propunerea Comisiei pentru o limită de 147 gr.CO2/km îi privează pe operatorii europeni din transporturi de

autoutilitare mai eficiente din punct de vedere al consumului de carburant şi ignoră noile dovezi ale beneficiilor economice şi de mediu[2] pe care le-ar aduce un standard mai strict. Autoutilitarele ar deveni un ”cimitir” al tehnologiilor, iar soluţiile deja aplicate pentru autoturisme vor rămâne îngropate în dosare.”

“Nu există niciun motiv pentru ca limitele de emisii pentru autoutiliare să fie mai <<blânde>> decât cele pentru autoturisme. Asta înseamnă o limită de 118 gr.CO2/km şi nu una de 147 gr.CO2/km”, a mai afirmat Greg Archer.

Fundaţia Terra Mileniul III – care promovează transportul sustenabil – susține că limita de emisii pentru autoutilitare, de 118 gr.CO2/km, până în 2020, este o ţintă realizabilă, care ar conduce la o reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră. Mai mult, adoptarea acestei limite de către Comisia Europeană ar fi binevenită pentru România, în contextul creşterii continue a preţului carburanţilor, al unei infrastructuri rutiere precare, al unei economii afectate de criză şi, nu în ultimul rând, al impactului schimbărilor climatice asupra mediului, sănătăţii umane şi economiei.

Persoane de contact:

Dan Stoica, Coordonator de proiect

0723 349 625

dan.stoica@terramileniultrei.ro

www.terramileniultrei.ro

Dudley Curtis, Communications Manager T&E
+32 (0)2 893 0845

+32 (0)485 379945

dudley.curtis@t-e.nu

www.transportenvironment.org


[1] Raportul TNO (în engleză, în original) este disponibil aici. TNO este un institut de cercetare independent din Olanda, ale cărui studii ştiinţifice sprijină creşterea competitivităţii companiilor şi elaborarea de politici sectoriale guvernamentale.

 

[2] Documentul de poziţie referitor la  Autoutilitare (în engleză, în original) al organizaţiei Transport&Environment este disponibil aici.

BIOFUEL1

Scrisoare deschisa catre ministrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb

Doamna Ministru,

Fundatia Terra Mileniul III, cu sustinerea Coalitiei pentru Mediu din Romania, saluta propunerile Comisiei Europene de reformare a politicii in domeniul biocarburantilor, care urmareste imbunatatirea eficientei acestora si, nu in ultimul rand, prevenirea cresterii pretului alimentelor, prin impunerea unei limite de 5% pentru biocarburantii produsi din culturi agricole alimentare.

Proiectul de propunere anuntat de Comisie constituie un prim pas in directia cea buna, solicitat si asteptat de multi dintre cetatenii Uniunii Europene, ingrijorati de faptul ca politica actuala a UE in domeniul biocarburantilor ar putea avea o influenta negativa asupra pretului la alimente si o eficienta redusa in limitarea volumului de gaze cu efect de sera. Ingrijorari justificate si de faptul ca fenomenul schimbarilor climatice – pe care incercam sa-l combatem inclusiv prin politica in domeniul biocarburantilor – se pare ca afecteaza, asa cum s-a intamplat si in acest an, din ce in ce mai mult culturile agricole din multe tari ale lumii, inclusiv cele din Europa.

Desi Uniunea Europeana si-a propus o tinta de utilizare a biocarburantilor de 10%, pana in anul 2020, studiile existente la ora actuala indica faptul ca, in anumite conditii, biocarburantii – in special biodieselul obtinut din ulei de rapita sau de palmier – pot provoca emisii de gaze cu efect de sera chiar mai mari decat carburantii fosili si contribuie la cresterea pretului alimentelor si la accelerarea despaduririlor.

Un alt factor-cheie care a fost introdus in recenta propunere a Comisiei Europene (si care, pana in prezent, nu fusese luata in considerare) este efectul schimbarii indirecte a destinatiei terenurilui (Indirect Land Use Change – ILUC). Acest lucru inseamna, de fapt, includerea in calculul amprentei de carbon a biocarburantilor a impactului despaduririlor, a drenarii terenurilor mlastinoase sau al altor tipuri de defrisari.[1]

Unele studii indica faptul ca neincluderea factorului ILUC in calculul emisiilor generate de biocarburanti ar echivala cu punerea in circulatie a 14-20 milioane de autoturisme suplimentare pe drumurile europene, pana in 2020.

Considerand ca masurile bune propuse de Comisia Europeana constituie doar un minim asteptat de catre cetatenii europeni, va solicitam sa sprijiniti aceeasta propunere impotriva oricaror presiuni de slabire a sa sau de amanare a luarii in considerare a efectelor schimbarii indirecte a destinatiei terenului.

Tinand seama de aceste argumente, va rugam sa luati in considerare imbunatatirea acestui proiect prin propuneri venite din partea Romaniei – in asa fel incat sa se tina cu adevarat seama de efectele negative de mediu si sociale pe care le pot provoca biocarburantii de generatia intai, in general, si schimbarea indirecta a destinatiei terenului, in mod special – prin urmatoarele masuri:

1. Scaderea limitei de 5% pentru biocarburantii „produsi din hrana” si, in niciun caz, cresterea acesteia;

2. Introducerea factorului ILUC in Directiva pentru Energie Regenerabila, pentru a fi siguri ca niciun biocarburant comercializat in Romania si pe piata europeana nu contribuie la cresterea volumului de gaze cu efect de sera;

3. Initierea imediata a procesului de diminuare treptata a subventiilor pentru biocarburantii „produsi din hrana”;

4. Definirea termenilor de „deseuri” si „reziduuri”, care pot fi utilizate in fabricarea biocarburantilor. Introducerea unor criterii de sustenabilitate care sa ia in calcul efectele indirecte ale utilizarii deseurilor si reziduurilor agricole, precum si cele ale biocarburantilor de generatia a doua, obtinuti din culturi energetice;

5. Diminuarea treptata, pana la eliminare, a subventiilor acordate obtinerii de biocarburanti de generatia intai.

Din nefericire, temperaturile mari si seceta din anul 2012 care au afectat culturile agricole din multe tari ale lumii – inclusiv Romania – demonstreaza, inca odata, ca incalzirea globala isi face deja simtite efectele, introducand un factor de incertitudine in ceea ce priveste viitorul recoltelor destinate hranei. Cu atat mai mult, ar fi regretabil ca politica  in domeniul biocarburantilor – care are ca scop tocmai combaterea incalzirii globale – sa produca un efect contrar celui asteptat, contribuind la cresterea volumului de gaze cu efect de sera si determinand o criza alimentara, prin scumpirea alimentelor.

Suntem siguri ca, in calitatea Dv. de Ministru al Mediului si Padurilor, intelegeti foarte bine motivul acestor propuneri de masuri si, prin urmare, speram ca le veti promova si sprijini.

*Documentul a fost transmis, de asemenea, ministrului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Daniel Chitoiu, ministrului Transporturilor si Infrastructurii, Ovidiu Silaghi si ministrului  Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Daniel Constantin.

Politici si Masuri de Reducere a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera in Sectorul Energetic [2004]

 Studiul este un instrument util pentru Guvernul roman pentru elaborarea strategiei in domeniul schimbarilor climatice, precum si pentru implementarea noului acquis comunitar de protectie a climei in vederea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. De asemenea, cercetarea face cunoscut stadiul actual al politicilor si masurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera provenite din sectorul energetic in Uniunea Europeana, Romania si Polonia.

Descarca Studiul in format pdf

Studiu pregatitor privind implementarea Registrului national de gaze cu efect de sera in Romania [2003]

Cuprinde analiza cerintelor UNFCCC si a conditiilor nationale care sprijina/impiedica implementarea unui Registru national de gaze cu efect de sera in Romania, stabilirea nevoilor specifice, contributia la intarirea capacitatii in domeniu in Romania, selectarea optiunii celei mai probabile de participare a Romaniei in cadrul mecanismelor flexibile introduse de Protocolul de la Kyoto si stabilirea unei scheme pentru Registrul national corespunzatoare optiunii celei mai probabile pentru participarea Romaniei in mecanismele flexibile.
Finantator: Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe – REC.
Autori: Ecolog Claudia Jianu – TERRA Mileniul III si altii. Tipografie: blueprint international, Bucuresti, 2003. (Disponibila in limba romana)

Descarca analiza in format pdf

Utilizarea resurselor regenerabile de energie [2001]

Publicatia de fata descrie avantajele si dezavantajele surselor regenerabile, folosind exemple elocvente din Romania si din alte state si incearca sa raspunda la urmatoarele intrebari:
De ce avem nevoie de resurse regenerabile de energie?
Energia curata- certitudine sau utopie?
Se pleaca de la o situatie comparative: sursele conventionale-poluante, epuizabile (eliberarea unor cantitati enorme de gaze cu efect de sera in atmosfera, ceea ce accentueaza efectul de sera, ploile acide si cresterea concentratiei de praf din atmosfera) iar sursele regenerabile- nepoluante (curate, inepuizabile).

Descarca analiza in format pdf