consiliu ue

Statele UE au esuat in incercarea de a imbunatati politicile privind biocarburantii

by Comunicate de presă

consiliu ueStatele Membre ale UE nu au reusit sa ajunga la niciun acord in privinta limitarii folosirii biocarburantilor din culturi agricole in transporturi, lasand nesolutionate efectele negative ale politicilor europene in acest sector. Conform estimarilor, amanarea luarii unei decizii va conduce la cresterea cantitatii de emisii de gaze cu efect de sera si a preturilor la alimente.

Ministrii europeni pentru energie au respins ieri, in Consiliul de la Bruxelles, un acord politic de modificare a politicilor europene privind biocarburantii. Propunerea respinsa ar fi limitat la 7% utilizarea biocarburantilor din generatia I – obtinuti din culturi alimentare – care, in amestec cu benzina sau motorina, contribuie la atingerea tintei de energie regenerabila in transporturi, pana in anul 2020. Aceasta tinta a fost stabilita de UE la 10% si a lasat Statelor Membre posibilitatea de a alege modalitatile de atingere a ei. Majoritatea au optat pentru biocarburantii de prima generatie. Impactul acestor politici se observa cel mai mult in tarile in curs de dezvoltare, unde cererea din ce in ce mai mare de biocarburanti conduce la defrisari masive, pierderea biodiversitatii, limitarea accesului la hrana si conflicte.

Desi ar fi reprezentat o imbunatatire a politicilor actuale, introducerea plafonului de 7% a fost considerat de statele europene promotoare ale unor politici curate drept un compromis prea mare, fata de propunerea initiala a Comisiei Europene, de 5%. Aceasta diferenta de doua procente reprezinta echivalentul emisiilor a 9 milioane de autoturisme pe drumurile europene, pana in 2020, respectiv 400 de milioane de tone de CO2.

Rezultatul votului determina mentinerea unei cote de utilizare a biocarburantilor de 10% , ce creeaza posibilitatea ca emisiile sa creasca cu 35 – 65 de milioane de tone anual, ceea ce echivaleaza cu punerea in circulatie a 14 – 29 de milioane de masini pe drumurile europene, conform Institutului pentru Politici de Mediu Europene (IEEP)[1].

”Daca ar fost aprobata, propunerea de compromis ar fi avut efecte grave, dar mentinerea starii de fapt este dezastruoasa. Absenta oricaror masuri inseamna emisii si preturi mai mari”, a declarat Nuša Urbancic, manager pentru combustibili curati in cadrul federatiei europene Transport&Environment.

Romania a sustinut propunerea de compromis

Olanda, Belgia, Danemarca, Italia si Luxemburg au refuzat sa sprijine acest compromis, sustinand ca 7% este prea mult pentru a reduce daunele de mediu si sociale ale cererii europene de biocarburanti. Pe de alta parte, Polonia si Ungaria se opun reformei, considerand inoportuna limitarea volumului de biocarburanti proveniti din culturi agricole.

Romania s-a pronuntat in favoarea compromisului. Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nita, a mentionat in cadrul dezbaterilor din Consiliu ca Romania nu isi poate permite un plafon de biocarburanti mai mic de 7%, altfel risca sa nu isi indeplineasca tinta de 10% de energie regenerabila in sectorul de transporturi. Ministrul recunoscuse insa anterior ca exista probleme de natura tehnica si economica ce impiedica introducerea pe piata a benzinei si a motorinei cu un amestec de biocarburanti mai mare de 5%, deoarece in Romania exista peste un milion de autovehicule care nu ar putea utiliza asemenea carburanti.

Fara contabilizarea factorului ILUC

Conform legislatiei europene, biocarburantii trebuie sa emita cu 35% mai putin decat combustibilii fosili, pentru a se justifica utilizarea lor. In prezent insa, emisiile provenite din Schimbarea Indirecta a Destinatiei Terenurilor (ILUC) [2] nu sunt contabilizate pentru calculul emisiilor totale provenite din procesul de productie, transport si utilizare a biocarburantilor.

”Evidenta emisiilor provenite din ILUC ar trebui sa devina obligatorie, pentru a se putea identifica acei biocarburanti care reduc cu adevarat emisiile[3]. Practic, decidentii ar trebui sa ia aminte ca scopul primordial al promovarii biocarburantilor a fost  reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera din transporturi, a doua cea mai importanta sursa de emisii din Europa si sectorul cu cea mai mare crestere anuala”, a declarat Mihai Stoica, coordonator de proiect in cadrul Fundatiei TERRA Mileniul III.

El a precizat ca introducerea factorilor ILUC in calculul emisiilor produse de biocarburantii de generatia I ar transmite semnale clare atat industriei, cat si producatorilor de materie prima din sectorul agricol, ca aceste politici si finantarile aferente din bani publici europeni sunt orientate exclusiv catre prevenirea si combaterea schimbarilor climatice.

[1] http://www.birdlife.org/europe/pdfs/201103_AnalysisoILUC.pdf

[2] Schimbarea Indirectă a Destinatiei Terenurilor (ILUC) se refera la eliberarea mai multor emisii de carbon in atmosfera din cauza schimbarii utilizării terenurilor, aceste emisii fiind provocate de expansiunea culturilor agricole destinate producerii de biodiesel si bioetanol pe terenuri cu stocuri bogate in carbon (paduri, turbarii etc.)

[3] Conform legislatiei europene, biocarburantii trebuie să emita cu 35% mai putin decat combustibilii fosili, pentru a se justifica utilizarea lor. Acest procent va creste la 50% în 2017 și la 60% in 2018 pentru biocarburantii produsi in instalatii noi.
JRC

Impactul politicilor europene privind biocombustibilii asupra agriculturii

by Publicații

JRCSecetele din ultimii ani au afectat simtitor pretul mancarii, conducand catre o dezbatere la nivel mondial asupra securitatii in domeniul alimentar. S-a criticat folosirea culturilor alimentare pentru productia de biocombustibili in locul mancarii.

Sustenabilitatea biodieselului, in mod special, a fost pusa sub semnul intrebarii. Cu toate acestea, se estimeaza o contributie scazuta a biocombustibililor de generatie a II-a, cel putin pana in 2020, pe baza faptului ca acestia necesita o tehnologie avansata, investitii mari si nu pot deveni competitivi pe piata din cauza pretului ridicat pentru consumatorul final.

De asemenea, industria europeana producatoare de automobile da semne ca nu este pregatita sa foloseasca mixuri de combustibil care contin o cantitate ridicata de biodiesel sau bioetanol.

Joint Research Center, laboratorul de cercetare stiintifica si tehnica al Uniunii Europene, a publicat un raport care analizeaza impactul politicilor de biocarburanti asupra sectorului agricol. Una dintre cele mai importante estimari este urmatoarea: daca utilizarea biocombustibililor de generatia I nu ar mai fi sustinuta de politicile UE, atunci pretul la alimente precum uleiurile vegetale ar scadea in UE cu 50% pana in 2020, fata de valorile actuale, iar in restul lumii cu pana la 15%.

Studiul, care a folosit o platforma de modelare agro-economica, a fost pregatit de catre Institutul pentru Studii Tehnologice Prospective, afiliat de JRC, pentru Directoratul General de Agricultura al Comisiei Europene.

Aflati mai multe despre impactul acestor politici in rezumatul cercetarii JRC, sau consultati studiul integral in format PDF.

BIOFUEL1

Impactul politicilor europene privind biocombustibilii asupra agriculturii – Scenarii pentru 2020

by Articole

BIOFUEL1

Directiva pentru Energie Regenerabila (RED)[1] a Uniunii Europene stabileste o tinta generala de 20% pentru consumul energiei din resurse regenerabile pana in 2020. Cel putin 10% din aceasta este destinata consumului de combustibil obtinut din resurse regenerabile in sectorul de transporturi. In paralel, Directiva pentru Calitatea Combustibilului (FQD)[2] obliga distribuitorii de carburanti sa reduca intensitatea carbonului din carburantii destinati transportului terestru cu 6% pana in 2020.

Cu toate acestea, este nesigur cat la suta din aceasta tinta poate fi atinsa pana in 2020. Secetele din ultimii ani au afectat simtitor pretul mancarii, conducand catre o dezbatere la nivel mondial asupra securitatii in domeniul alimentar. S-a criticat folosirea culturilor alimentare pentru productia de biocombustibili in locul mancarii. Sustenabilitatea biodieselului, in mod special, a fost pusa sub semnul intrebarii. Cu toate acestea, se estimeaza o contributie scazuta a biocombustibililor de generatie a II-a, cel putin pana in 2020, pe baza faptului ca acestia necesita o tehnologie avansata, investitii mari si nu pot deveni competitivi pe piata din cauza pretului ridicat pentru consumatorul final. De asemenea, industria europeana producatoare de automobile da semne ca nu este pregatita sa foloseasca mixuri de combustibil care contin o cantitate ridicata de biodiesel sau bioetanol.

Pentru a reduce impactul Schimbarii Indirecte a Destinatiei Terenurilor (ILUC)[3], lucru care se poate intampla din cauza cererii pentru alimente, cuplata cu cererea de materie prima din culturi alimentare sau energetice pentru productia de biocombustibili, Comisia Europeana (CE) a solicitat modificarea RED. CE propune limitarea contributiei biocombustibililor de prima generatie[4] la 5% din tinta de 10% de energie regenerabila impusa sectorului de transporturi.

Un element foarte important in propunerea CE este contabilizarea emisiilor provenite din schimbarea indirecta a utilizarii terenurilor prin introducerea factorului ILUC in bilantul total de emisii al biocarburantilor din generatia intai, in RED si FQD. Acest lucru ar creste, in teorie, performanta acestora din punct de vedere al mediului, indicand industriei care dintre biocarburanti, in functie de provenienta, sunt cu adevarat sustenabili. In plus, CE propune ca tranzitia catre biocombustibilii avansati, ai caror emisii provenite din ILUC sunt mici sau inexistente, sa se faca prin favorizarea contributiei acestora la tinta finala, cu ajutorul unor stimuli, in principal financiari, de la UE.

Estimari privind scaderea preturilor la alimente

Joint Research Center (JRC), laboratorul de cercetare stiintifica si tehnica al Uniunii Europene, a publicat un raport care analizeaza impactul politicilor de biocarburanti asupra sectorului agricol. Una dintre cele mai importante estimari este urmatoarea: daca utilizarea biocombustibililor de generatia I nu ar mai fi sustinuta de politicile UE, atunci pretul la alimente precum uleiurile vegetale ar scadea in UE cu 50% pana in 2020, fata de valorile actuale, iar in restul lumii cu pana la 15%.

Aceasta scadere drastica ar avea loc datorita faptului ca pretul global pentru uleiuri vegetale este stabilit, cu precadere, de utilizarea acestora in scopuri alimentare. In momentul in care mai mult ulei de soia sau de palmier este utilizat pentru productia de biocarburanti, acestia sunt disponibili in cantitati mai mici pentru consumul alimentar, iar acesta insuficienta determina inflatia pretului mancarii.

Sub propunerea CE de limitare a combustibililor de generatia I, consumul uleiurilor vegetale ar scadea cu 28% in 2020, fata de estimarile pentru scenariul actual. Daca s-ar merge mai departe si s-ar inlatura orice politica europeana care sa promoveze biocombustibilii, consumul ar putea sa scada cu pana la 75%. Scaderea preturilor la alimente rezultata ar fi cu mult mai mare in Europa in comparatie cu restul lumii, datorita faptului ca, la nivel global, numai 17% din uleiurile vegetale sunt folosite pentru obtinerea de biocombustibili.

Conform studiului, daca s-ar adopta propunerile CE, rezultatul ar fi o scadere a pretului alimentelor de baza (grau, porumb, zahar, uleiuri vegetale etc.) in 2020 cu aproximativ 3,5%. Pe de alta parte, daca s-ar renunta complet la politicile de promovare a biocombustibililor, preturile la alimentele de baza ar scadea cu pana la 6%.

Importanta politicii ce priveste biocombustibilii poate fi masurata si prin faptul ca, daca aceasta nu ar exista, s-ar cultiva cu „aproximativ 6 milioane de hectare (0,7% din suprafata mondiala) mai putine cereale, seminte oleaginoase, plantatii de zahar si culturi de palmier in lume, in 2020. Acest lucru ar reduce cererea pentru terenuri arabile, ceea ce ar insemna mai putine defrisari si o rata mai redusa a stramutarii suprafetelor agricole pe terenuri care stocheaza carbon in cantitati mari, precum turbariile.

Studiul, care a folosit o platforma de modelare agro-economica, a fost pregatit de catre Institutul pentru Studii Tehnologice Prospective, afiliat JRC, pentru Directoratul General de Agricultura al Comisiei Europene.

Studiul este disponibil integrala la sectiunea Publicatii.

[1] Renewable Energy Directive (2009/28/EC) – pentru promovarea utilizarii energiei provenita din resurse regenerabile.
[2] 98/70/EC – Fuel Quality Directive
[3] Indirect Land-Use Change sau are loc atunci cand terenurile folosite initial pentru productia de hrana sunt convertite pentru productia de biocombustibili. In consecinta, datorita cererii cel putin constante de hrana, culturile destinate alimentatiei sunt ”mutate” pe terenuri non-agricole ce stochează dioxidul de carbon (paduri, zone umede), provocand astfel cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera.
[4] Biocombustibilii de generatia I sunt cei produsi din culturi terestre. Acestia sunt de 2 tipuri: biodieselul, obtinut prin procesarea semintelor plantelor oleaginoase (uleiuri vegetale industriale), dar  și din grasimi animale sau uleiuri arse utilizate pentru gatit; bioetanolul, obtinut  prin procesarea plantelor care contin zahar sau amidon.

biocombustibili

Romania poate contribui la o productie sustenabila de biocombustibili in UE

by Comunicate de presă

biocombustibiliFundatia TERRA Mileniul III a lansat astazi o scrisoare deschisa prin care isi exprima ingrijorarea fata de discutiile ce au loc la nivelul Consiliului UE pe tema biocarburantilor si emisiilor provenite din schimbarea indirecta a utilizarii terenurilor (ILUC).

Cele 70 de organizatii neguvernamentale membre ale CMR solicita ministrilor Energiei, Mediului, Agriculturii si Transporturilor sa adopte o pozitie care sa incurajeze o productie sustenabila de biocombustibili in cadrul negocierilor derulate sub egida presedintiei lituaniene a Consiliului UE.

Cititi integral scrisoarea deschisa adresata ministrului delegat pentru Energie, Constantin Nita. 

Cel mai recent text propus de Lituania recomanda cresterea productiei de biocarburanti proveniti din culturi alimentare la 7%, cu mult peste nivelul actual de consum si contrar propunerii Comisiei Europene de limitare la 5%. Lituania propune, de asemenea, ca emisiile provenite din schimbarea indirecta a utilizarii terenurilor (ILUC) sa nu se ia in calcul la contorizarea emisiilor provenite din productia si consumul biocarburantilor. In ceea ce priveste biocombustibilii avansati, presedintia lituaniana propune o tinta aditionala, fara a lua in considerare riscurile de mediu ale unora dintre aceste tehnologii.

Potrivit CMR, aceste abordari ar impiedica Uniunea Europeana sa isi atinga scopurile propuse in ceea ce priveste politicile climatice si ar pune in pericol siguranta hranei si mediul. Pentru a realiza o politica de transport care sa reduca emisiile de CO2, consumul de combustibil si poluarea aerului, CMR incurajeaza Guvernul Romaniei sa imbunatateasca propunerile facute de presedintia lituaniana, luand in considerare urmatoarele recomandari:

1. Includerea obligatorie a factorilor ILUC, pentru a ne asigura ca toate aspectele de impact asupra climei, provenite de pe urma biocarburantilor, sunt luate in considerare

Un numar insemnat de studii stiintifice si o serie de institutii reputate (printre care OECD, FAO, JRC, UNEP si Comisia Europeana) indica faptul ca consumul de biocarburanti din UE genereaza emisii importante provenite din schimbarea indirecta a destinatiei terenurilor (ILUC) si poate conduce, in unele cazuri, la depasirea emisiilor de gaze cu efect de sera ale combustibililor fosili.

Prin introducerea obligatorie a emisiilor provenite din ILUC, ne putem asigura ca resursele regenerabile promovate in Europa vor conduce sectorul transportului catre o dezvolare realmente sustenabila, cu emisii scazute.

Afirmatiile reprezentantilor industriei, care sustin ca investitii de miliarde de euro se vor pierde prin introducerea factorilor ILUC, nu au o baza solida de sustinere. O analiza a sectorului transporturilor ne arata ca, de fapt, aproape toate investitiile in infrastructura existenta in prezent vor fi recuperate pana in 2017[1].

2. Reducerea plafonului de biocarburanti care intra in concurenta directa cu productia de alimente pentru teren si culturi

Presedintia Consiliului UE propune cresterea plafonului pentru biocarburanti de prima generatie (obtinuti din culturi destinate hranei) la 7%, in comparatie cu propunerea de 5% a CE. Scaderea arealelor cultivate si a consumului de biocombustibili pe baza de culturi destinate hranei in Europa nu numai ca ar limita emisiile ILUC, dar ar economisi banii guvernelor si contribuabililor si ar despovara o parte din presiunea asupra pietei alimentelor la nivel global.

Nivelurile actuale de consum de biocarburanti costa conducatorii auto si contribuabilii aproximativ 10 miliarde de euro sub forma obligatiilor de consum si a scutirii de taxe[2]. Daca statele membre nu isi revizuiesc pozitia, alte 30 de miliarde de euro vor fi cheltuite pe tehnologii care nu contribuie efectiv la atenuarea efectelor schimbarilor climatice.

Banca Mondiala, OECD, WTO, IFPRI, FMI si alte cinci agentii ale ONU au recomandat guvernelor statelor din G20 sa renunte la impunerea cotelor obligatorii de biocarburanti, specificand ca ”pretul hranei este cu mult mai mare decat ar fi daca nu s-ar produce biocombustibili.”

3. Promovarea alternativelor cu adevarat sustenabile

Presedintia lituaniana propune crearea unei tinte suplimentare destinate numai biocombustibililor avansati si o contabilizare multipla pentru electricitate. Pe de-o parte, aceasta abordare va fi insuficienta pentru ca electricitatea provenita din resurse regenerabile sa atinga maximum de potential. Este nevoie de stimuli mai puternici pentru a inlesni electrificarea din surse de energie regenerabila in UE a transportului feroviar si a celui pe sosea.

Pe de alta parte, stimulii propusi pentru dezvoltarea biocombustibililor avansati produsi din deseuri si reziduuri ar trebui conditionati pentru a se conforma cu practicile managementului sustenabil al terenurilor, insemnand protejarea ecosistemelor agricole si a celor forestiere si respectarea principiului de folosire eficienta a resurselor si a ierarhiei deseurilor.

 

Foto: transportenvironment.org
green vote

Comisia de mediu a Parlamentului European a votat pentru biocarburanti sustenabili

by ArticoleComunicate de presă

green voteEuropenii ar putea folosi in curand biocarburanti sustenabili, dupa ce Comisia de Mediu a Parlamentului European (PE) a votat pentru contabilizarea integrala a emisiilor indirecte (ILUC) ale biocarburantilor.

 Acestia sunt luati in calcul pentru atingerea tintelor asumate de Uniunea Europeana in ceea ce priveste reducerea emisiilor si utilizarea energiei din surse regenerabile in transporturi[1], insa in multe cazuri au emisii mai mari decat carburantii fosili.

Votul europarlamentarilor din Comisia de Mediu va contribui la promovarea producerii unor carburanti care reduc in mod real emisiile din transporturi, precum biocarburantii avansati si energia electrica din surse regenerabile, utilizata pentru vehiculele electrice.

Este incurajator faptul ca parlamentarii europeni, a caror misiune este protectia mediului, au abordat in mod corect problema politicii UE in domeniul biocarburantilor, prin introducerea contabilizarii integrale a factorilor ILUC. Acest vot deschide calea pentru producerea de biocarburanti cu adevarat sustenabili, care vor reduce in mod real emisiile din transporturi, pana in anul 2020” – Nusa Urbancic, manager de proiect pentru biocarburanti in cadrul organizatiei internationale Transport&Environment.

Emisiile provenite din ILUC (schimbarea indirecta a destinatiei terenurilor) rezulta atunci cand biocarburantii iau locul culturilor alimentare si determina deplasarea productiei alimentare catre terenuri neagricole, cum ar fi padurile, provocand astfel cresterea cantitatii de emisii si afectand ecosistemele[2].

Tintele de productie devin tinte de reducere a emisiilor

Parlamentarii europeni au votat, de asemenea, pentru limitarea la 5,5% a volumului de biocarburanti obtinuti din plante alimentare, ce pot fi luati in considerare pentru atingerea tintei de 10% din carburantii din surse regenerabile utilizati in transporturi. In anul 2011, tarile UE – care traverseaza o perioada de criza economica – au cheltuit in jur de 10 miliarde € pentru a sustine industria de biocarburanti, aşa cum indica un studiu recent al Institutului International pentru Dezvoltare Sustenabila (IISD)[3]. Aceste subventii din bani publici au fost necesare pentru a sustine o cota de 4,5%, pentru biocarburanti, in anul 2011.

O alta propunere votata de Comisia de Mediu a fost ca, dupa 2020, tinta de volum (pentru productia de biocarburanti) sa fie inlocuita cu o tinta de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. In acest fel, obiectivul cuprins in Directiva pentru Calitatea Carburantilor (FQD) se extinde, in mod efectiv, pana in 2025. Conform T&E, aceasta este cea mai buna solutie de decarbonizare a carburantilor utilizati in transporturi.

„In septembrie, Parlamentul European trebuie sa sustina prin vot decizia de acum – bazata pe studii stiintifice solide – a Comisiei de Mediu. In caz contrar, cel putin 10 miliarde € din banii cetatenilor europeni se vor risipi pentru sustinerea, in continuare, a unor biocarburanti care, in multe cazuri, sunt de doua ori mai poluanti decat cei fosili”.

Foto: www.greenfoodie.com.au

[1] UE reglementează utilizarea biocarburantilor prin intermediul a doua legi, cu un orizont de timp pana in 2020. Directiva privind energia din surse regenerabile (RED) stabileste un obiectiv de 10% pentru energia regenerabila utilizata in transporturi. Directiva privind calitatea carburantilor (FQD) impune o reducere de 6% a amprentei de carbon a carburantilor destinati transporturilor. In practica, aceste doua obiective au determinat subventionarea utilizarii biocarburantilor in tarile  UE, cu conditia ca biocarburantii sa contribuie la reducerea emisiilor, comparativ cu carburantii fosili. In prezent, ambele legi au reguli pentru calcularea emisiilor directe de carbon ale biocarburantilor, fara a se lua in considerare factorul ILUC.

[2] Vezi VIDEO
[3] Studiul realizat de Institutul International pentru dezvoltare Sustenabila

biofuels

Biocarburantii si Directiva privind Energia Regenerabila

by ArticolePublicații

Pana in anul 2020, statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate sa inlocuiasca 10% din energia utilizata in transporturi cu energie din surse regenerabile, cea mai mare parte fiind constituita din biocarburanti.

Directiva privind Energia Regenerabila (RED) prevede o serie de criterii de sustenabilitate – cu scopul de a preveni schimbarea directa a destinatiei terenului – si stabileste volumul minim de gaze cu efect de sera care trebuie redus, in comparatie cu carburantii fosili, pentru a se putea beneficia de subventii.

Criteriile actuale nu contin insa metode de calcul pentru emisiile masive de carbon provocate de extinderea suprafetelor agricole datorata cererii mari de biocarburanti: este vorba de asa-numita „Schimbare Indirecta a Destinatiei Terenului” (Indirect Land Use Change – ILUC).

Pentru reducerea reala a emisiilor de GES este esentiala calcularea corecta a emisiilor de carbon, atat pentru biocarburanti, cat si pentru carburantii fosili. În cazul biocarburantilor, acest calcul trebuie sa includa si factorul ILUC.

Care este consumul actual si preconizat de biocarburanti? Care este impactul acestora asupra mediului, biodiversitatii si asupra productiei de hrana? Ce inseamna acapararea terenurilor? Care sunt solutiile pentru problemele provocate in cursa pentru energie?

Aflati raspunsurile la toate aceste intrebari din brosura „Biocarburantii si Directiva privind Energia Regenerabila (RED)”.

Descarca brosura in format PDF. 

biofuel

Alternative la biocarburantii poluanti promovati in UE

by ArticoleComunicate de presă

Bruxelles, Bucuresti 17 ianuarie 2012 – Europa poate inlocui in mod eficient carburantii fosili utilizati in transporturi cu carburanti din surse regenerabile, fara a recurge la biocombustibilii care afecteaza mediul, afirma un raport realizat de institutul olandez de cercetare CE Delft[1], la cererea unor organizatii de mediu. Raportul „Alternative sustenabile pentru biocarburantii utilizati in Uniunea Europeana, proveniti din plante cultivate” exploreaza scenarii care recomanda o schimbare majora a politicii UE, acordand prioritate eficientei energetice si accelerarii adoptarii energiei electrice din surse regenerabile si a biocarburantilor durabili, cum ar fi cei produsi din deseuri si reziduuri.

In conformitate cu obligatiile asumate la nivelul UE, pana in 2020, 10% din carburantii utilizati in sectorul european al transporturilor trebuie sa provina din surse regenerabile, in timp ce producatorii de carburanti sunt si ei obligati sa reduca cu 6% intensitatea de carbon a acestora. Guvernele tarilor membre ale UE intentioneaza sa atinga aceste obiective prin folosirea pe scara larga a biocarburantilor produsi din plante cultivate pe terenuri agricole sau forestiere, ignorand impactul semnificativ de mediu si social al acestora, inclusiv ocuparea de noi terenuri destinate culturilor agricole si emisiile de carbon rezultate. Conform unui studiu[2] al Comisiei Europene, majoritatea biocarburantilor comercializati in prezent in Europa au emisii de carbon egale sau doar cu putin mai mici decat cele ale carburantilor fosili conventionali, in cazul in care se iau in considerare si emisiile provenite de la Schimbarea Indirecta a Utilizarii Terenului (ILUC).

Raportul CE Delft, realizat la cererea organizatiilor europene Greenpeace, BirdLife Europa, European Environmental Bureau si Transport&Environment, arata ce inseamna o schimbare reala a politicii in acest domeniu, in comparatie cu compromisul complet nesatisfacator oferit de catre Comisie in octombrie 2012. Daca propunerea[3] Comisiei va fi adoptata in forma ei actuala, cel putin jumatate din tinta de 10% pentru biocarburantii utilizati in transporturi, pana in 2020, ar fi indeplinita cu ajutorul unor biocarburanti care afecteaza mediul, concomitent cu permisiunea cresterii consumului total a acestora.

Sebastien Risso, director pentru politici forestiere al Greenpeace Europe a afirmat: „Acest raport arata cat de gresita este actuala politica a UE in acest domeniu, dar si modul in care transportul poate deveni mai curat, fara utilizarea biocarburantilor cu impact de mediu si social negativ. Modul cel mai simplu si mai sigur de a reduce impactul transporturilor rutiere si feroviare asupra climei este acela de a reduce consumul de energie si de a accelera electrificarea sistemului european de transport”.

Pentru a indrepta politica UE in domeniul biocarburantilor destinati transporturilor, organizatiile de mediu mentionate indeamna Parlamentul European si guvernele UE sa se concentreze asupra solutiilor alternative oferite in scenariul din raport. Aceasta schimbare ar determina o reducere semnificativa a emisiilor de carbon, pana in 2020, contribuind, in acelasi timp, la dezvoltarea de noi tehnologii, care constituie o sursa importanta de noi locuri de munca. In acest fel, statele membre si-ar putea indeplini obligatiile care le revin in cadrul politicii existente fara a utiliza, sau folosind o cota  mai redusa de biocarburanti produsi din plante cultivate pe terenuri agricole sau forestiere.

Nusa Urbancic, manager de program pentru carburanti in cadrul organizatiei Transport&Environment a spus: „Acest scenariu nu va putea fi implementat imediat, el incepe cu modificarea actualei propuneri a Comisiei Europene. Contabilizarea corecta a amprentei totale de carbon a biocarburantilor, care include si emisiile provenite din ILUC, constituie primul pas catre carburanti alternativi mai sustenabili. Prin urmare, facem apel la Parlamentul European si la Consiliu sa includa factorii ILUC in politica UE privind biocarburantii”.

Propunerea Comisiei va fi discutata de catre ministrii UE la Consiliile de energie si de mediu din februarie si martie si, in urmatoarele luni, de catre Parlamentul European.

Persoane de contact:
Nusa Urbancic – Transport & Environment Fuels Program Manager
+32 (0)2 893 0846; +32 (0)488 574418 (mobile), nusa.urbancic @ transportenvironment.org  
Bettina Kampman – CE Delft Senior Researcher, Transport & Climate Policy
+31 (0)15-2150171, kampman @ ce.nl

Biocombustibili ILUC

Comisia Europeana a ratat ocazia de a ”indrepta” politica privind biocarburantii

by ArticoleComunicate de presăScrisori de poziție

Comisia Europeana a facut astazi publica propunerea de Directiva privind calitatea carburantilor, recunoscând impactul emisiilor provenite din schimbarea indirecta a destinatiei terenului (ILUC[1]) asupra mediului, dar fara a lua masuri pentru a le limita. Obligatia de a monitoriza emisiile rezultate in urma ILUC nu va rezolva principala problema de mediu oprind productia acelor biocombustibili a caror amprenta de carbon este mai mare decât cea a combustibililor fosili, potrivit Transport & Environment (T&E).

UE reglementeaza utilizarea biocombustibililor prin intermediul a doua legi, ce acopera perioada 2009-2020. Directiva pentru energie regenerabila stabileste un obiectiv de utilizare a biocombustibililor in proporţie de 10% in sectorul transporturi. Directiva privind calitatea carburantilor  impune o reducere cu 6% a amprentei de carbon a combustibililor folosiţi pentru transport. In practica, aceste doua obiective au condus, pentru a putea fi indeplinite, la subventionarea si reglementarea biocombustibililor in statele Uniunii Europene, cu conditia ca aceste masuri sa reduca emisiile, comparativ cu cele ale combustibililor fosili. Prin urmare, ambele legi includ norme de calcul al emisiilor directe ale biocombustibililor, care nu includ insa emisiile ILUC.

Daca acestea ar fi incluse, majoritatea combustibililor de tip biodiesel de pe piata ar fi considerati la fel de poluanti precum combustibilii fosili si nu ar putea fi luati in calcul pentru atingerea obiectivelor celor doua directive. In concluzie, propunerea de astazi a CE impune doar raportarea emisiilor ILUC, fara a le lua insa in calcul, permitând practic biocombustibililor cu amprenta mare de carbon sa fie luati in calcul la atingerea tintelor.

”Chiar daca stiinta a aratat ca includerea emisiilor indirecte poate face impactul biocombustibililor mai mare decât cel al combustibililor fosili, Comisia a decis sa rateze oportunitatea de a determina o productie de biocombustibili sustenabili. Ca sa parafrazez un citat celebru al economistului Keynes[2], Comisa a ales sa ia o decizie cu siguranta gresita, decât una aproape buna”, a declarat Nusa Urbancic, manager de program in cadrul T&E.

T & E saluta limita propusa de 5% in utilizarea de biocombustibili obtinuti din culturi agricole, care este importanta pentru atingerea obiectivului de 10% de energie din surse regenerabile in transporturi, deoarece previne expansiunea biocarburantilor nesustenabili. Cu toate acestea, documentul nu abordeaza problema fundamentala a emisiilor ILUC in vederea indeplinirii obiectivelor de reducere a amprentei de carbon.

”Desi propunerea CE limiteaza practicile rele de astazi, ea nu traseaza o directie de dezvoltare sustenabila a bioenergiei, pentru ca inca nu tine cont de emisiile ILUC. Acest lucru creeaza riscuri si incertitudini atât pentru mediul inconjurator, cât si pentru investitori,” a mentionat Urbancic.

Nota:

  • ILUC este procesul prin care terenul utilizat anterior pentru culturi de alimente este convertit pentru culturi destinate productiei de biocombustibil. Din aceasta cauza, alimentele vor fi cultivate in alta parte, de obicei pe terenuri noi (foste paduri, pasuni, etc) pentru ca cererea de alimente va ramâne cel putin constanta. Aceasta conversie a terenurilor neagricole in terenuri agricole determina o crestere globala a emisiilor de gaze cu efect de sera (GES), erodând beneficiile pe care politica UE in domeniul biocombustibililor ar trebui sa le ofere
  • Biocombustibilii nesustenabili includ biodieselul din ulei de palmier, soia, rapita si alte culturi oleaginoase, precum si etanolul produs din porumb, grâu, zahar si alte culturi de amidon.

 

Foto: http://thinkprogress.org

  1. [1] Indirect land-use change (en.)
  2. [2] John Maynard Keynes, economist britanic
biocarburanti

Scrisoare catre Comisarul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala

by ArticoleComunicate de presăEvenimenteScrisori de poziție

Domnule Comisar Dacian Ciolos,

Fundatia TERRA Mileniul III, cu sustinerea Coalitiei pentru Mediu din Romania (CMR), saluta propunerile Comisiei Europene de reformare a politicii in domeniul biocarburantilor, care urmareste imbunatatirea eficientei acestora si, nu in ultimul rand, prevenirea cresterii pretului alimentelor, prin impunerea unei limite de 5% pentru biocarburantii produsi din culturi agricole alimentare.

Proiectul de propunere anuntat de Comisie constituie un prim pas in directia cea bună, solicitat si asteptat de multi dintre cetatenii Uniunii Europene, ingrijorati de faptul ca politica actuală a UE in domeniul biocarburantilor ar putea avea o influenta negativa asupra pretului la alimente si o eficienta redusa in limitarea volumului de gaze cu efect de sera.

Aceste ingrijorari sunt justificate si de faptul ca fenomenul schimbarilor climatice – pe care incercam sa-l combatem inclusiv prin politica in domeniul biocarburantilor – se pare ca afecteaza, asa cum s-a intamplat si in acest an, din ce in ce mai mult culturile agricole din multe tari ale lumii, inclusiv cele din Europa. Considerand ca masurile bune propuse de Comisia Europeana constituie doar un minim asteptat de catre cetatenii europeni, va solicitam sa sprijiniti aceeasta propunere impotriva oricaror presiuni de slabire a sa sau de amanare a luarii in considerare a efectelor schimbarii indirecte a destinatiei terenului (Indirect Land Use Change – ILUC).

De asemenea, va rugam sa luati in considerare imbunatatirea proiectului de propunere, in asa fel incat sa se tina cu adevarat seama de efectele negative de mediu si sociale pe care le pot provoca biocarburantii de generatia intai, in general, si schimbarea indirecta a destinatiei terenului, in mod special, prin urmatoarele masuri:

  1. Scaderea limitei de 5% pentru biocarburantii „produsi din hrana” si, in niciun caz, cresterea acesteia;
  2. Introducerea factorului ILUC in Directiva pentru Energie Regenerabila, pentru a fi siguri ca niciun biocarburant comercializat pe piata europeana nu contribuie la cresterea volumului de gaze cu efect de sera;
  3. Initierea imediata a procesului de diminuare treptata a subventiilor pentru biocarburantii „produsi din hrana”;
  4. Definirea termenilor de „deseuri” si „reziduuri”, care pot fi utilizate in fabricarea biocarburantilor.
  5. Introducerea unor criterii de sustenabilitate care sa ia in calcul efectele indirecte ale utilizarii deseurilor si reziduurilor agricole, precum si cele ale biocarburantilor de generatia a doua, obtinuti din culturi energetice.

Suntem siguri ca, in calitatea Dv. de Comisar european pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, intelegeti foarte bine motivul acestor propuneri de masuri si, prin urmare, speram ca le veti promova si sprijini.

pompa

Politica UE in domeniul biocombustibililor are nevoie de o ”reconsiderare fundamentală”

by ArticoleEvenimente

Raportorul special al Natiunilor Unite pentru dreptul la hrana a cerut o urgenta re-evaluare a politicii UE, inainte de a se face investitii majore in biocombustibili, a caror productie si utilizare sunt considerate nesustenabile. Apelul sau vine pe fondul aparitiei unor dovezi din ce in ce mai clare ca biocombustibilii nu ar constitui cea mai buna solutie pentru combaterea schimbarilor climatice.

In entuziasmul creat de descoperirea unei alternative la combustibilii fosili, au fost facute erori imense, a afirmat la Bruxelles, intr-o conferinta de presa sustinuta in luna noiembrie, raportorul Natiunilor Unite, Olivier de Schutter. Biocombustibilii ”nu sunt o solutie eficienta pentru reducerea volumului de gaze cu efect de sera”, a spus el, adaugind ca: ”Pe masura ce va produce mai mult biocombustibil, Uniunea Europeana va fi fortata sa importe din ce in ce mai mult ulei vegetal din intreaga lume”.

Pentru atingerea cotei de 6% de biocombustili, ce urmeaza a fi folosita in transporturile rutiere pana in anul 2020, au fost achizitionate suprafete importante de terenuri in Africa si Asia, pentru culturile necesare obtinerii biodieselului. De Schutter spune ca Uniunea Europeana trebuie sa-si ”reconsidere fundamental” politica in acest domeniu, deoarece va fi extrem de dificil sa se refaca terenurile care vor fi fost defrisate in vederea cultivarii.

Analiza ciclului de viata, o necesitate

Aceasta idee este sprijinita de un studiu al Centrului pentru Cercetari Silvice Internationale (CIFOR) care arata ca este nevoie de secole pentru compensarea emisiilor provocate de defrisarea terenurilor necesare culturilor destinate obtinerii biodieselului. Raportul ”Implicatiile pentru emisiile de CO2 ale schimbarii destinatiei terenurilor in scopul obtinerii de biodiesel” trage concluzia ca ”analiza intregului ciclu de viata”, care ia in considerare datoria de carbon a schimbarii destinatiei terenului, ar trebui sa devina o practica standard in calcularea beneficiilor productiei de biodiesel.

‘Beneficiile pentru schimbarile climatice sunt conditionate atât de modul in care se produce biodieselul, cat si terenul pe care sunt cultivate plantele bioenergetice’, a afirmat Louis Verchot, unul dintre co-autorii raportului, publicat in revista ‘Ecology and Society’.

Departamentul de Comert al Comisiei Europene a publicat un studiu-cheie asupra impactului indirect al schimbarii destinatiei terenului (indirect land-use change – ILUC) datorat producerii de biodiesel, studiu comandat Institutului de Cercetari pentru Politici in Alimentatie (Food Policy Research Institute – IFPRI). Raportul afirma ca ”emisiile legate de schimbarea destinatiei terenului, determinate de politicile in domeniul producerii de biodiesel, constituie o problema serioasa” si ca, in ceea ce priveste beneficiile de mediu, biocombustibilii ar putea sa nu fie una dintre cele mai bune metode pentru combaterea schimbarilor climatice. Studiul stabileste, de asemenea, valorile ILUC pentru diferitele culturi bioenergetice. In acest domeniu, performanta biodieselului obtinut din ulei vegetal este net inferioara celei a bioetanolului.

Cel mai detaliat studiu asupra marilor achizitii de terenuri in tarile in curs de dezvoltare, publicat la inceputul lunii decembrie a anului 2011 de catre International Land Coalition, indica faptul ca, din cele 71 milioane hectare de teren tranzactionate legal, aproape 60% vor fi destinate culturilor pentru biodiesel.

Mai multe informatii:

Studiu realizat de Centre for International Forestry Research (CIFOR)
Articol publicat de International Food Policy Research Institute (IFPRI)

Foto: teenbiotechchallenge.ucdavis.edu, transportenvironment.org