biofuels

Biocarburantii si Directiva privind Energia Regenerabila

Pana in anul 2020, statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate sa inlocuiasca 10% din energia utilizata in transporturi cu energie din surse regenerabile, cea mai mare parte fiind constituita din biocarburanti.

Directiva privind Energia Regenerabila (RED) prevede o serie de criterii de sustenabilitate – cu scopul de a preveni schimbarea directa a destinatiei terenului – si stabileste volumul minim de gaze cu efect de sera care trebuie redus, in comparatie cu carburantii fosili, pentru a se putea beneficia de subventii.

Criteriile actuale nu contin insa metode de calcul pentru emisiile masive de carbon provocate de extinderea suprafetelor agricole datorata cererii mari de biocarburanti: este vorba de asa-numita „Schimbare Indirecta a Destinatiei Terenului” (Indirect Land Use Change – ILUC).

Pentru reducerea reala a emisiilor de GES este esentiala calcularea corecta a emisiilor de carbon, atat pentru biocarburanti, cat si pentru carburantii fosili. În cazul biocarburantilor, acest calcul trebuie sa includa si factorul ILUC.

Care este consumul actual si preconizat de biocarburanti? Care este impactul acestora asupra mediului, biodiversitatii si asupra productiei de hrana? Ce inseamna acapararea terenurilor? Care sunt solutiile pentru problemele provocate in cursa pentru energie?

Aflati raspunsurile la toate aceste intrebari din brosura „Biocarburantii si Directiva privind Energia Regenerabila (RED)”.

Descarca brosura in format PDF. 

map1

Oferta electorala de mediu a partidelor politice – Concluzii

Lipsa transparentei, inexistenta sau necomunicarea programelor electorale, precum si tratarea superficiala a mediului in documentele programatice reflecta lipsa de preocupare si de expertiza a clasei politice romanesti in ceea ce proveste starea mediului.

Aceasta este una dintre concluziile ce au reiesit in urma analizei platformelor-program ale principalelor partide politice din Romania ce s-au inscris in cursa alegerilor parlamentare din decembrie 2012. Analiza a fost realizata in cadrul proiectului ”Restart – Pentru o guvernare durabila” derulat de Fundatia Terra Mileniul III impreuna cu Coalitia pentru Mediu din Romania (CMR) si finantat de Fundatia pentru Parteneriat si CEE Trust.

Programele au fost analizate tinandu-se cont de principalele domenii cu impact asupra mediului: (1) energie si schimbari climatice, (2) transport, (3) biodiversitate, (4) deseuri, (5) agricultura, (6) paduri, (7) protectia solului, (8) managementul apelor, (9) productie si consum durabil, (10) educatie si cercetare privind protectia mediului, (11) turism, (12) urbanism si spatii verzi, (13) transparenta si consultarea societatii civile. Analiza nu s-a oprit insa numai asupra componentei de mediu, ci a fost extinsa la intregul text al programelor pentru a avea o viziune de ansamblu a politicilor vizate de respectivele formatiuni politice.

La o privire de ansamblu, peisajul politicii romanesti cuprinde, judecand dupa programele electorale, intreaga paleta de abordari, de la dezinteres profund prin absenta oricarui document programatic, la planificarea exhaustiva si nerealista.  Exista inclusiv situatii in care masurile elaborate de unele formatiuni politice frizeaza absurdul, sau sunt de-a dreptul hilare. Toate acestea confirma faptul ca procesul electoral din Romania se bazeaza nu atat pe doctrina si pe viziunea unei formatiuni politice, cat pe simpatia exercitata de liderii sai politici.

Lipsa transparentei. Accesul la platformele program ale partidelor si solicitarile inaintate partidelor este un proces anevoios din cauza lipsei de interactivitate si de reactie a membrilor partidelor politice. Lipsa informatiilor elocvente pe majoritatea paginilor de web ale partidelor conduce la o proasta informare a cetatenilor. La aceasta se adauga paginile de web nefunctionale (de exemplu  PDL, care a avut pentru o perioada foarte lunga pagina in reconstructie), sau absenta lor (de exemplu Alianta Romania Dreapta, care la momentul realizarii analizei nu avea inca un site oficial).

Aparitia cu intarziere a platformelor program, in unele cazuri dupa alegerile locale, ridica intrebari cu privire la viziunea nationala a respectivelor partide si sinergiile dintre politicile locale si cele nationale. Acolo unde exista, programele partidelor sunt, in cea mai mare parte, de natura declarativa, cu foarte putine referiri la instrumente si masuri prin care ar putea fi implementate. Spre exemplu, masura de ”impadurire a terenurilor degradate sau utilizarea namolurilor de la statiile de epurare” propusa de USL este prea generala si nu ofera niciun orizont de timp pentru indeplinirea ei pe parcursul unui mandat. La nivel general, din platformele program lipsesc referirile la termenele de implementare si la bugetele disponibile.

Masuri ce contravin ideologiei partidului. Unele dintre partide propun directii de dezvoltare ce contravin doctrinei partidului. Spre exemplu, este surprinzatoare pozitia PER, ca partid ecologist, cu privire la utilizarea energiei nucleare in conditiile in care tot mai multe state, precum Germania, au decis sa opreasca sau sa reduca productia acestui tip de energie. PER nu numai ca sustine energia nucleara, dar prevede chiar dezvoltarea de noi capacitati.

Declaratii populiste. La acest capitolul, PP-DD conduce detasat. Partidul isi propune ca odata ajuns la guvernare sa ofere ”hrana gratuita pentru fiecare taran care creste pentru uzul familiei sale: o vaca, doi porci, 30 de pasari”. In acelasi scenariu, statul ”va cumpara in jur de 5.000.000 de hectare teren agricol nelucrate si va face agricultura bio”. Nu se precizeaza de la cine va fi achizitionat acest teren, cu ce fonduri si cum anume va face statul agricultura bio, insa e greu de crezut ca statul insusi va sapa rasadurile de legume. De apreciat insa interesul partidului catre agricultura bio.

Comparativ cu programele partidelor din 2008, calitatea prezentelor programe este net inferioara. Singura exceptie este programul USL care cunoaste imbunatatiri si fata de programul PSD si PNL din 2008, desi si acesta, urmarind indeaproape politicile UE ce au anul 2020 ca orizont de timp, se prezinta ca fiind mult prea ambitios pentru realitatile politice nationale.

Analiza are la baza documentul de pozitie „Solutii, nu probleme!”, ce contine raspunsurile oferite de cele 69 de organizatii membre CMR la cele mai presante probleme de mediu cu care se confrunta tara noastra, fiind cel mai complex document realizat pana in prezent de un grup de ONG-uri de mediu din Romania.

Platformele partidelor au fost analizate individual, sau la nivel de alianta, in functie de forma sub care participa la alegeri. Astfel, s-au avut in vedere: Partidul Ecologist Roman (PER), Partidul Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD), Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR), Alianta Romania Dreapta (ADR) si Uniunea Social Liberala (USL).

Analiza este disponibila aici.

map1

Analiza programelor electorale pentru alegerile parlamentare 2012

Analiza platformelor program ale partidelor politice din Romania pentru alegerile din anul 2012 are ca scop fundamentarea unor recomandari de politici publice „verzi” pentru legislatura 2012-2016. Analiza a fost realizata impreună cu Coalitia pentru Mediu din Romania (CMR) in cadrul proiectului „Restart – pentru o guvernare durabila”, finantat de Fundatia pentru Parteneriat si CEE Trust.

Programele au fost analizate tinandu-se cont de principalele domenii cu impact asupra mediului: (1) energie si schimbari climatice, (2) transport, (3) biodiversitate, (4) deseuri, (5) agricultura, (6) paduri, (7) protectia solului, (8) managementul apelor, (9) productie si consum durabil, (10) educatie si cercetare privind protectia mediului, (11) turism, (12) urbanism si spatii verzi, (13) transparenta si consultarea societatii civile. Analiza nu s-a oprit insa numai asupra componentei de mediu, ci a fost extinsa la intregul text al programelor pentru a avea o viziune de ansamblu a politicilor vizate de respectivele formatiuni politice.

Platformele partidelor au fost analizate individual, sau la nivel de alianta, in functie de forma sub care participa la alegeri. Astfel, s-au avut in vedere: Partidul Ecologist Roman (PER), Partidul Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD), Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR), Alianta Romania Dreapta (ADR) si Uniunea Social Liberala (USL).

Analiza are la baza documentul de pozitie „Solutii, nu probleme!”, ce contine raspunsurile oferite de cele 69 de organizatii membre CMR la cele mai presante probleme de mediu cu care se confrunta tara noastra, fiind cel mai complex document realizat pana in prezent de un grup de ONG-uri de mediu din Romania.

Descarca analiza in format pdf.  

vans-lg

Transportatorii europeni, privati de economii la carburanti si la reducerea emisiilor

Limitele mai mici de CO2 protejează economia şi mediul

 

Bruxelles/Bucureşti, 5 octombrie, 2012

 

Firmele europene de transport ar putea economisi anual carburant în valoare de până la 825 Euro pentru fiecare autoutilitară pe care o deţin, dacă Uniunea Europeană ar adopta, din 2020, limite mai stricte pentru emisiile de CO2 pentru autovehiculele utilitare uşoare. Aceasta este concluzia unui nou raport[1], realizat de Institutul de cercetare TNO, la cererea organizaţiei T&E – Transport & Environment.

Autoutilitarele constituie una dintre sursele de emisii de gaze cu efect de seră cu cea mai rapidă rată de creştere, cu 26%, între anii 1995-2010. În prezent, emisiile de la autoutilitare reprezintă 8% din totalul emisiilor din transportul rutier, cu tendinţe de creştere. Studiul indică faptul că o limită de 118 gr.CO2/km (în loc de 147gr.CO2/km, așa cum prevede actuala propunere a CE) ar reduce de două ori volumul anual de emisii de CO2 care ar ajunge în atmosferă (adică o reducere de CO2 cu 2,7 mil.t mai mare). Deoarece emisiile de CO2 sunt direct legate de consumul de carburant, costurile implementării tehnologiilor de reducere a emisiilor ar fi compensate în trei ani, prin economia de combustibil.

În iulie 2012, Comisia Europeană a adoptat două propuneri pentru limitele emisiilor de CO2, până în 2020, pentru automobile şi vehicule utilitare uşoare. Pentru autoutilitare a fost confirmată limita de 147 gr.CO2/km, o limită mult mai puţin restrictivă decât cea de 95 gr.CO2/km propusă pentru autoturisme, deoarece s-a ţinut cont că autoutilitarele sunt mai grele şi mai voluminoase.

Costul mediu anual al motorinei pentru o autoutilitară este de 2.400 Euro, ceea ce reprezintă cam o treime din costul total anual de utilizare. Raportul TNO arată că, dacă s-ar fi adoptat o limită de 118 gr.CO2/km (echivalentă ca reducere cu cea de 95 gr.CO2/km de la autoturisme), acest lucru i-ar fi adus proprietarului autoutilitarei o economie de aproape 825 Euro/an, ceea ce ar fi scăzut în mod semnificativ costurile de utilizare.

Raportul mai arată că estimările iniţiale ale emisiilor autoutilitarelor au fost mai mari şi, din acest motiv, limita de 147 gr.CO2/km este mult mai uşor de atins decât s-a crezut atunci. De asemenea, costurile tehologiilor de reducere a emisiilor au fost supraestimate, de 4 până la 17 ori.

Greg  Archer, de la organizaţia Transport&Environment, afirmă că ”propunerea Comisiei pentru o limită de 147 gr.CO2/km îi privează pe operatorii europeni din transporturi de

autoutilitare mai eficiente din punct de vedere al consumului de carburant şi ignoră noile dovezi ale beneficiilor economice şi de mediu[2] pe care le-ar aduce un standard mai strict. Autoutilitarele ar deveni un ”cimitir” al tehnologiilor, iar soluţiile deja aplicate pentru autoturisme vor rămâne îngropate în dosare.”

“Nu există niciun motiv pentru ca limitele de emisii pentru autoutiliare să fie mai <<blânde>> decât cele pentru autoturisme. Asta înseamnă o limită de 118 gr.CO2/km şi nu una de 147 gr.CO2/km”, a mai afirmat Greg Archer.

Fundaţia Terra Mileniul III – care promovează transportul sustenabil – susține că limita de emisii pentru autoutilitare, de 118 gr.CO2/km, până în 2020, este o ţintă realizabilă, care ar conduce la o reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră. Mai mult, adoptarea acestei limite de către Comisia Europeană ar fi binevenită pentru România, în contextul creşterii continue a preţului carburanţilor, al unei infrastructuri rutiere precare, al unei economii afectate de criză şi, nu în ultimul rând, al impactului schimbărilor climatice asupra mediului, sănătăţii umane şi economiei.

Persoane de contact:

Dan Stoica, Coordonator de proiect

0723 349 625

dan.stoica@terramileniultrei.ro

www.terramileniultrei.ro

Dudley Curtis, Communications Manager T&E
+32 (0)2 893 0845

+32 (0)485 379945

dudley.curtis@t-e.nu

www.transportenvironment.org


[1] Raportul TNO (în engleză, în original) este disponibil aici. TNO este un institut de cercetare independent din Olanda, ale cărui studii ştiinţifice sprijină creşterea competitivităţii companiilor şi elaborarea de politici sectoriale guvernamentale.

 

[2] Documentul de poziţie referitor la  Autoutilitare (în engleză, în original) al organizaţiei Transport&Environment este disponibil aici.

Doctor Clima – brosura [2005]

O carte de poezii care ii familiarizeaza pe copii cu conceptual de schimbari climatice intr-o forma amuzanta si usor de inteles. Prin intermediul poeziilor copiii incearca sa fie constientizati de frumuseata Pamantului dar si de impactul care il pot avea ei asupra lui.

„De poti pastreaza-n jurul meu/ Verdeata multa, bogatie/ De pomi si iarba, curcubeu/ De flori ce-s minunate

Imi plac izvoarele de munte/ Si lacurile din campie/ Ca-n ape stau fiinte multe/ Pastreaza-mi toate acestea mie”

Descarca Brosura Doctor Clima in format pdf

Dreptul constitutional la un mediu curat, incotro? [2005]

Raportul prezinta actiunile desfasurate in cadrul proiectului „Cu cine votam pentru un mediu curat?” din perioada electorala si post electorala 2004. Scopul publicatiei este sa sprijine organizatiile neguvernamnetale in desfasurarea unor proiecte similare celui implementat de TERRA Mileniul III in 2004.
Speram, de asemenea, sa sprijine dezvoltarea unor relatii temeinice de colaborare dintre fortele politice si societatea civila.

Descarca Raportul in format pdf

Cu cine votam pentru un mediu curat si o dezvoltare durabila [2004]

 Printre drepturile fundamentale ale omului se înscrie si dreptul la un mediu curat, sanatos si echilibrat din punct de vedere ecologic. Acest drept în legislatia interna si internationala consacra obligatia statului de a asigura calitatea factorilor naturali si echilibrul ecologic, corelativa unui drept corespunzator cetatenesc. Astfel, orice fiinta umana, în virtutea dreptului primordial la viata, la sanatate si existenta are dreptul, asigurat de catre stat – alesi, factorii polici si decizionali – la un mediu echilibrat si prosper.

Descarca Brosura in format pdf

Manual Kyoto Club [2004]

Acest material a fost conceput cu scopul de a introduce conceptul economisirii energiei in activitatile noastre cotidiene si de a forma un mod de viata mai natural.
Brosura este adresata in primul rand profesorilor, care se angajeaza sa constientizeze problemele de mediu in randul elevilor, in vederea formarii si modelarii conceptiei publice.
Protejarea mediului ambiant este datoria noastrã, a tuturor, fapt ce se poate realiza prin educatie, conztientizând problemele de mediu. Rezultatul acesteia este crearea unei viziuni generale, care sã se reflecte în activitãtile vietii cotidiene.

Descarca Manualul in format pdf