nicolescu

Scrisoare deschisa catre ministrul delegat pentru Energie

by ArticoleScrisori de poziție
nicolescu

Foto: gov.ro

Stimate domnule ministru Razvan Nicolescu,

Fundatia TERRA Mileniul III a luat act cu ingrijorare de decizia ca Romania sa asigure, pentru urmatorii doi ani, presedintia grupului statelor UE ce sustin domeniul nuclear.

In contextul in care masurile luate la nivel international pentru constientizarea riscurilor centralelor nucleare s-au intensificat dupa tragedia de la Fukushima (martie 2011), iar multe state[1] au decis sa diminueze si chiar sa renunte treptat la energie nucleara, decizia ca Romania sa devina un factor de promovare a energiei nucleare la nivelul comunitatii europene este nejustificata.

In Romania, dezbaterea privind aspetele negative si riscurile energiei nucleare este deseori inlocuita de afirmatii unilaterale cu privire la avantajele acesteia din perspectiva securitatii energetice si a prognozei preturilor energiei electrice, care nu reflecta insa costurile ascunse si subventiile.

Costurile energiei nucleare sunt enorme, desi acest lucru nu se vede in pretul energiei electrice, pentru ca multe sunt acoperite de societate sub forma subventiilor guvernamentale. Daca industria nucleara ar trebui sa suporte singura costurile pentru dezafectare, managementul deseurilor, asigurarea riscurilor, atunci ar fi o sursa de energie foarte scumpa. Atata timp cat putem alege in ce forme de energie sa investim, ar trebui sa ne orientam catre dezvoltarea energiei sustenabile si pentru reducerea consumului de energie.

Nu suntem de acord cu afirmatia ”Dezvoltarea energiei nucleare este esenţiala pentru realizarea obiectivelor europene vizand reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera”,cuprinsa in ”primul set de principii care vor sta la baza noii strategii energetice pentru perioada 2014-2035”, document elaborat recent de Departamentului de Energie. Energia nucleara este un mod periculos si ineficient de a preveni schimbarile climatice. Chiar daca procesul de fisiune nu emite in mod direct dioxid de carbon, productia de energie nucleara emite cantitati mari de gaze cu efect de sera in alte stagii ale procesului nuclear (ex. minerit, imbogatirea uraniului, constructia centralelor, procesarea si depozitarea deseurilor radioactive).

Pe de alta parte, reactoarele nucleare emit radiatii toxice in aer si apa si continua sa genereze deseuri radioactive letale pentru care nu avem momentan nicio solutie de eliminare. Nu exista nicaieri in lume un depozit permanent pentru deseuri inalt radioactive, din cauza riscului seismic si al celui de eliberare a materialului radioactiv in panza freatica. In contextul politicilor europene ce promoveaza trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, obiectivul principal al politicilor energetice ar trebui sa fie reducerea emisiilor din acest sector prin modalitati cat mai sigure si mai sustenabile. Energia nucleara nu intra in aceasta categorie.

Mai mult, testele de stres efectuate la nivel european au demonstrat ca Centrala Nucleara de la Cernavoda nu este dintre cele mai sigure, asa cum se incearca a se prezenta situatia catre publicul larg si mai putin informat.

Suntem de acord ca ”Romania are un potenţial mare in ceea ce priveşte eficienţa energetica, potenţial care trebuie valorificat eficient, inclusiv in domeniul cladirilor”, afirmatie cuprinsa in acelasi set de principii. Faptul ca avem un potenţial atat de mare de eficienţa energetica ar trebui sa devina prioritar in politicile energetice naţionale, in locul grabei de a adopta tehnologii atat de controversate, precum fracturarea hidraulica pentru exploatarea gazelor de şist, sau noi reactoare nucleare ce ne-ar asigura, teoretic, mult clamata independenţa energetica.

Suntem de parere ca sustinerea eco-inovatiei in domeniul producerii energiei din surse regenerabile este, de asemenea, prioritara pentru a putea dispune de energie curata la scara larga si pentru a preveni consumul inutil de energie. Ceea ce lipseste este vointa politica de a promova o protectie climatica cu adevarat eficienta.

Anexam, in varianta electronica, analiza testelor de stres[2] realizate la Cenetrala Nucleara de la Cernavoda, precum si scrisoarea deschisa[3] transmisa presedintelui Traian Basescu si Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN), in care se arata ca majoritatea tarilor europene nu ar fi capabile sa gestioneze un accident major in domeniul nuclear.

Va multumim pentru atentia pe care, speram, o veti acorda acestor considerente in deciziile pe care le veti lua de acum inainte privind politica energetica a Romaniei.

Va stam la dispozitie pentru mai multe informatii si vom da curs oricarei initiative de a discuta aceste probleme.

Cu stima,

Lavinia Andrei

Presedinte TERRA Mileniul III

 

[1]State precum Germania, Spania, Suedia au limitat durata de viață a centralelor și au interzis construcția unor noi reactoare. Austria, Danemarca, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Italia, Portugalia nu folosesc energia nucleară.

 

Centrala-Nucleara-Cernavoda

Centrala Nucleara de la Cernavoda va trece prin procedura de evaluare a impactului de mediu

by Comunicate de presă

Centrala-Nucleara-CernavodaUnitatea 1 a Centralei nucleare de la Cernavoda va trebui sa fie supusa evaluarii de impact asupra mediului pentru prelungirea duratei de viata, potrivit deciziei luate de Comitetul de Implementare a Conventiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier.

Masura  vizeaza toate centralele nucleare din Europa ce isi depasesc durata de viata si va fi aplicata inainte de reinnoirea licentelor. Decizia vine pe fondul extinderii duratei de viata a reactoarelor nucleare 1 si 2 ale centralei de la Rivne, Ucraina. Innoirea licentelor permite centralelor nucleare sa isi extinda durata de viata de 30 de ani cu inca 10 ani.

”Impactul asupra mediului este doar unul dintre aspectele care fac ca energia nucleara sa nu reprezinte o solutie energetica sustenabila. Pe de alta parte, costurile ascunse ale dezafectarii reactoarelor si ale depozitarii deseurilor sunt uriase. Inainte de a ne gândi la prelungirea duratei de viata a reactoarelor existente si la construirea unora noi, ar trebui luate in calcul solutii cu adevarat sustenabile, precum eficienta energetica si energia din surse regenerabile”, a spus  Lavinia Andrei, presedintele Fundatiei TERRA Mileniul III.

Unitatea 1 a Centralei nucleare de la Cernavoda a intrat in exploatare in anul 1996 si va mai functiona cu actuala licenta cel mult pâna in anul 2026. In contextul in care tot mai multe state europene intentioneaza sa renunte la centralele nucleare, România cauta investitori pentru unitatile 3 si 4 de la Cernavoda si pentru un nou depozit de deseuri radioactive, ce urmeaza sa fie construit la Saligny, cu o investitie totala de peste 400 de milioane de euro.

In urma deciziei Comitetului de implementare a Conventiei de la Espoo, 60 de reactoare nucleare ce si-au depasit durata de viata din Europa vor trebui sa fie supuse evaluarii de mediu, in urmatorii trei ani.

nuclear

28 ani de la Cernobil. Ce ramane in urma energie nucleare?

by Articole

Astazi se implinesc 28 de ani de la cel mai grav eveniment nuclear din istoria omenirii, accidentul de la Cernobil (Ucraina), ce a avut loc la 26 aprilie 1986. Accidentul a fost provocat de o defectiune la unul dintre reactoare, ce a provocat o explozie, urmata de contaminarea radioactiva a zonei.

caseta1Masurile luate la nivel international pentru constientizarea riscurilor centralelor nucleare s-au intensificat in ultimii ani, in special dupa tragedia de la Fukushima (Japonia), din martie 2011. In urma acesteia, multe state au decis sa opreasca constructia de noi reactoare nucleare si chiar sa renunte treptat la energia atomica.

Reactoarele nucleare emit radiatii toxice in aer si apa si continua sa genereze deseuri radioactive letale pentru care nu avem momentan nicio solutie de eliminare. Nu exista nicaieri in lume un depozit permanent pentru deseuri inalt radioactive, din cauza riscului seismic si al celui de eliberare a materialului radioactiv in panza freatica. In contextul politicilor europene ce promoveaza trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, obiectivul principal al politicilor energetice ar trebui sa fie reducerea emisiilor din acest sector prin modalitati cat mai sigure si mai sustenabile. Energia nucleara nu intra in aceasta categorie.

Depozit de deseuri nucleare la Saligny

Romania are in plan constructia unui nou depozit de deseuri nucleare la Saligny, in apropierea centralei nucleare de la Cernavoda. Depozitul final de deseuri radioactive va fi construit pe o suprafata de 40 de hectare si va necesita o investitie totala de 400 de milioane de euro, potrivit presedintelui Agentiei Nationale pentru Deseuri Radioactive, Florin Tatar.

Autoritatile sustin ca banii vor proveni in principal din taxa de 2 euro pe MWh pe care o plateste compania Nuclearelectrica pentru un fond special destinat depozitarii deseurilor radioactive, insa se doreste si atragerea investitorilor privati in acest proiect.

In prezent, combustibilul radioactiv este depozitat la Baita Bihor, unde se afla singurul depozit de acest tip din tara. Acest depozit, care este o veche mina de exploatare a uraniului, se va inchide in 2020 — 2025.

Oamenii uraniului

In afara de deseurile radioactive ce raman in urma producerii energiei nucleare pentru sute de milioane de ani, cele mai afectate sunt comunitatile din zonele de exploatare a uraniului.

Dupa inchiderea minelor, oamenii continua sa traiasca in zone contaminate, ocolite de investitori, lasati de izbeliste de autoritati si lipsiti de o informare minimala in legatura cu riscurile contaminarii.

Cum arata fostele mine de uraniu din Romania vedem in urmatoarele reportaje realizate de o echipa de studenti ai facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din Bucuresti, coordonata de Fundatia TERRA Mileniul III.

Metehnele uraniului – Ciudanovita

Ciudanovita este o comuna asezata la poalele muntilor Banatului. Mai exact, la poalele muntilor de steril ce inca mai contin minereu cu o concentratie scazuta de uraniu. In prima faza, prin anii ’50-’52, minereul de uraniu a fost exploatat de rusi, in contul datoriilor de razboi. In acea perioada s-a format o colonie pe valea Jitinului. Au construit blocuri, gradinite, case de cultura, un spital. Oameni din toate locurile tarii veneau sa munceasca aici, motivati de salariile mari. Din ’62-’63, minele au intrat in posesia Statului roman, dupa ce au fost stoarse de cel mai bun uraniu. Salariile au scazut apoi.

La tot pasul dai de tablite care te avertizeaza ca zona este iradiata si ca accesul este interzis persoanelor neautorizate. Localnicii sunt insa ”autorizati” sa traiasca in mediu radioactiv.


Metehnele uraniului – Baita

Reportaj realizat in Baita, judetul Bihor, locul din care s-a exploatat uraniu peste 25 de ani.

Mina de uraniu de la Baita Bihorului a fost prima din tara. Ce a ramas in urma dupa inchiderea ei? Un spatiu mort, inconjurat de secrete.


Crucea – ultimul bastion al uraniului

In prezent, singura mina activa este cea de la Crucea, in Carpatii Orientali (la sud de Vatra Dornei). Aici s-a lucrat, „in liniste”, in mai multe sectoare, in bazinul hidrologic al Bistritei. Zona fiind mai putin umblata decat cea a Apusenilor, efectele mineritului sunt mai greu de observat de catre necunoscatori. Se discuta in continuare despre darea in exploatare a sectorului Grinties, dar e discutabil daca o activitate ineficienta (si care trebuie subventionata) merita sa afecteze mediul si eventualele sanse de dezvoltare durabila ale zonei, de altfel una dintre cele mai frumoase de pe valea Bistritei.


Intre timp, autoritatile romane platesc datorii istorice pentru vizite stiintifice. In Programul de Cooperare Tehnica desfasurat de Romania cu sprijinul Agentiei Internationale pentru Energia Atomica (AIEA), tara noastra inca figureaza cu o datorie 51899 USD aferenta costurilor evaluate de program (APC – Assessed Programme Costs) ce reprezinta un procent de 8% din bugetele proiectelor nationale, precum si din valoarea burselor si vizitelor stiintifice acordate expertilor romani, in domeniul nuclear, in cadrul unor proiecte regionale. Datoriile sunt suportate integral din bugetul aprobat pe anul 2013 al Agentiei Nucleare si pentru Deseuri Radioactive, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei.

caseta2

li-keqiang

Scrisoare deschisa catre premierul chinez Li Keqiang

by Comunicate de presăScrisori de poziție
li-keqiang

Foto: cnn.com

 

 

November 25th, 2013

Dear Prime Minister Li Keqiang,

 

 

We would like to welcome you to Bucharest and wish you fruitful discussions with the leaders of Central and Eastern European countries. We’ve learnt last week that the Romanian Government has approved a number of Memorandums of Understanding to sign with the People’s Republic of China, some of which give rise to strong concerns. We’re referring to the documents regarding the construction of two reactors at the Cernavoda nuclear power plant, the Tarnita-Lapustesti hydro pumped storage plant, the Rovinari lignite fired power plant and investments at the Mintia-Deva coal fired power plant.

We argue that Romania must phase-out the extended use of fossil fuels and concentrate its resources on the transformation to an energy-efficient, low carbon, sustainable renewables[1]-based economy. The current context can only be helpful in this direction, as we currently have a net installed dispatchable capacity of 17,598 MW, while the system load is generally between 7 and 8,000 MW. Considering this opportunity, as well as what some may see a challenge – that of meeting stricter environmental standards (e.g. those set by the European Union’s Industrial Emissions Directive) – it is imperative to speed up efforts to increase energy efficiency, connect our electricity system with that of neighboring countries so as to exchange renewable energy, and design alternative development paths for our coal mining regions.

Nuclear power is not part of the solution to address climate change. It is an expensive technology that diverts much-needed funds from energy efficiency, sustainable renewable energy and a more decentralized energy system that are the key elements for a low carbon economy. While no proven solutions exist to deal with radioactive waste, the Fukushima disaster should also stand as a stark reminder that nuclear power is by no means cheap, safe and clean.

The construction of the 3rd and 4th reactors at the Cernavoda nuclear power plant was considered unfeasible by the majority of European investors that were initially involved in the project – GDF Suez, Iberdrola, CEZ and RWE – and later on abandoned it. Taking into account developments around the two reactors currently under construction in Europe, Olkiluoto (Finland) and Flamanville (France), where both construction time and costs have more than doubled, we’re of the opinion that the Romanian project, with years of delays already and an increase in cost from 4 to 6.4 billion euro, has no relevance with current economic realities. Civil society, concerned by the risks of nuclear power, constantly monitors developments in this sector, especially deviations from European Community law, whether it’s illegal state aid or lack of compliance with environmental obligations.

Our government is not yet prepared to follow some of the global and European actions, especially when it comes to addressing climate change. Still, an overwhelming body of evidence from the scientific community is unequivocal about the need to keep at least two-thirds of known fossil fuel reserves in the ground in order to limit rising global temperatures below the agreed goal of two degrees Celsius[2].

For instance, the Nordic states (Denmark, Finland, Iceland, Norway, and Sweden) have joined the United States in ending public financing for new coal-fired power plants overseas, except in rare circumstances[3].

The United States recently updated guidelines on its position towards coal projects in multilateral development banks.[4] Among the new features of the policy is an Emissions Performance Standard of 500 g CO2/kWh meaning that any coal plants outside of the poorest countries will be required to have operational Carbon Capture and Storage (CCS) as part of the project. Considering that CCS is not commercially available this is tantamount to a declaration of halting lending for new coal outside of the poorest countries.

In November this year, the United Kingdom has decided to apply its emissions performance standard to cut carbon emissions at old power plants as well, which will determine earlier shutdowns of the pollutant installations[5].

At the UNFCCC conference last week, the United Kingdom announced it joins the United States in agreeing to end support for public financing of new coal-fired power plants overseas, except in rare circumstances in which the poorest countries have no feasible alternative. The two governments will work together to secure the support of other countries and Multilateral Development Banks to adopt similar policies.

This year, the European Investment Bank introduced policies that practically prevent financing for the construction of coal power plants (an emissions performance standard of 550 gCO2/kWh) as well as instruments to assess projects that take into account climate change beyond what current market failures dictate (shadow carbon price).

The World Bank adopted a new energy strategy this year that limits the financing of coal-fired power plants to “rare circumstances,” as it seeks to address the impact of climate change.

To conclude, we would like to ask you to treat the Memorandums of Understanding proposed by the Romanian Government lightly and instead ensure that the Chinese business community uses its technology leadership to support cleaner initiatives instead of nuclear and coal projects in our country and region.

 

Notes:

[1]  We do not unreservedly advocate for the development of solar, wind and hydro projects in any conditions, as any industrial development can have negative social and environmental impacts. In our country (as well as in Bulgaria) a generous subsidy scheme for the development of renewable energy projects without adequate strategic planning has had its negative record, with cascades of small hydro plants destroying rivers, solar installations taking valuable agricultural land, wind turbines being built near or within natural protected areas. We believe there are ways for produce energy while limiting social and environmental impacts, while there is a large potential to decrease energy waste.

[2] More recently, at the UNFCCC Conference of the Parties last week, a group of 27 leading climate scientists indicated that there were 3.8 trillion tonnes (1 tonne = 1.102 tons) of carbon dioxide trapped in the world’s fossil reserves, about 60 percent of it in coal.
They said 1 trillion tonnes would suffice to push the post-industrial temperature rise past 2 degrees Celsius, set by governments as a ceiling to avoid rising sea levels as well as worsening heatwaves, droughts and floods.

[3] Joint Statement by Kingdom of Denmark, Republic of Finland, Republic of Iceland, Kingdom of Norway, Kingdom of Sweden, and the United States of America, September 2013: http://www.whitehouse.gov/the-press-office/2013/09/04/joint-statement-kingdom-denmark-republic-finland-republic-iceland-kingdo

[4] Guidance for U.S. Positions on MDBs Engaging with Developing Countries on Coal-Fired Power Generation, October 2013: http://www.treasury.gov/resource-center/international/development-banks/Documents/CoalGuidance_2013.pdf

[5] House of Lords votes to bring old coal power stations under new regulations, November 2013: http://www.businessgreen.com/bg/news/2304948/house-of-lords-votes-to-bring-old-coal-power-stations-under-new-regulations

stress tests

Analiza critica a testelor de stres in sud-estul Europei

by Publicații

stress testsDupa accidentul de la Fukushima, siguranta nucleara a castigat mai multa importanta in intreaga lume. Cercetarea de fata se concentreaza pe doua mari teme: testele de stres europene si extinderea duratei de viata a centralelor nucleare.

„Analiza critica a testelor de stres din UE si a extinderii duratei de viata a centralelor nucleare in Bulgaria, Cehia, Romania, Ungaria si Ucraina” a fost realizata in cadrul unui proiect in cooperare dintre organizatii non guvernamentale si institute de cercetare din Bulgaria, Romania, Cehia, Ungaria si Ucraina.

Studiul urmareste modul in care sunt abordate in fiecare stat aspecte de siguranta nucelara, precum extinderea duratei de viata a centralelor, riscurile legate de imbatranirea echipamentelor sau slabiciunile de design ale reactoarelor tip CANDU, folosite la Centrala Nucleara de la Cernavoda.

Consultati publicatia in format PDF.
nuclear

Analiza ciclului de viata al energiei nucleare

by Publicații

nuclearAccidentul de la centrala nucleara japoneza de la Fukushima din martie 2011 a declansat o dezbatere privind renuntarea la energia nucleara si siguranta centralelor nucleare. Mai multe state planuiesc renuntarea la energia nucleara. In acelasi timp, durata de viata a multor centrale nucleare se apropie de final. Guvernele si operatorii de centrale se afla in fata deciziei de a construi noi reactoare sau de a utiliza alte surse de energie. Necesitatea utilizarii mai intense a energiei nucleare este derivata indeosebi din necesitatea de a reduce gazele cu efect de sera.

Pentru a putea evalua contributia energiei nucleare la evolutia schimbarilor climatice trebuie avut in vedere intregul ciclu de viata. Unele procese necesita un consum de energie cu emisii mari de CO2. In timp ce in cazul tehnologiilor pe baza de combustibili fosili emisiile de gaze cu efect de sera anterioare si ulterioare operarii pot reprezenta cca. 25 % din emisiile directe, procentul este de peste 90 % in cazul energiei nucleare. De aceea, trebuie avut in vedere necesarul de resurse si energie al intregului lant nuclear al combustibilului, incepând cu extractia uraniului, imbogatirea combustibilului pana la dezafectarea centralei si depozitarea finala a deseurilor nucleare..

Publicatia de fata furnizeaza informatii despre bilantul energetic in productia de electricitate din surse nucleare, prin intermediul ciclului de viata al combustibilului.

Consultati  publicatia in format pdf.

Proiect: Monitorizarea dezvoltarii domeniului nuclear in Romania

cernavoda

Analiza critica a Testelor de Stres la centralele nucleare din Romania

by Publicații

cernavodaCat de sigura este centrala nucleara de la Cernavoda si cat de relevante sunt rezultatele testelor de stres realizate la cererea Comisiei Europene?

Raspunsurile la aceste intrebari sunt cuprinse intr-un raport realizat in cadrul proiectului „Monitorizarea domeniului nuclear in Romania”. Documentul reprezinta o analiza critica a Testelor de Stres la centralele nucleare din UE, unul dintre capitole fiind destinate centralei de la Cernavoda.

Potrivit analizei, testele de stres efectuate pentru centralele nucleare de pe intreg teritoriul Europei – in forma in care au fost ele definite de Grupul European la Nivel Inalt privind Securitatea Nucleara si Managementul Deşeurilor Radioactive – nu indeplinesc cerintele Consiliului UE, nici asteptarile publicului european pentru o evaluare reala a sigurantei globale. Ele nu ofera o metoda pentru a compara marjele de siguranta ale diferitelor centrale (si tipuri de reactor), si nici nu raspund la intrebarea „Cat de sigure sunt aceste centrale nucleare, in realitate?”

Descarcati analiza in format PDF

Proiect: Monitorizarea dezvoltarii domeniului nuclear in Romania [2012-2013]

atentie-radiatii

27 de ani de la accidentul de la Cernobil. Reprezinta energia nucleara o oportunitate?

by Comunicate de presă

atentie-radiatiiAstazi se implinesc 27 de ani de la cel mai grav eveniment nuclear din istoria omenirii, accidentul de la Cernobil (Ucraina), ce a avut loc la 26 aprilie 1986, cand o defectiune la unul dintre reactoare a provocat o explozie, urmata de contaminarea radioactiva a zonei.

Masurile luate la nivel international pentru constientizarea riscurilor centralelor nucleare s-au intensificat dupa tragedia de la Fukushima (Japonia), din martie 2011, iar unele state, printre care Germania, au decis sa renunte treptat la energia nucleara.

Dezbaterea privind aspetele negative si riscurile energiei nucleare este deseori inlocuita de afirmatii unilaterale cu privire la avantajele acesteia din perspectiva securitatii energetice si prognozei preturilor energiei electrice, care nu reflecta costurile economice ascunse si subventiile.

Organizatiile de mediu  atrag atentia ca centralele nucleare nu sunt niciodata 100% sigure. Indiferent de numarul sistemelor de siguranta, centralele nucleare sunt manevrate de oameni, iar eroarea umana nu poate fi eliminata.

Industria nucleara se bazeaza pe memoria scurta a populatiei si pe mirajul etern al <<energiei ieftine>> care s-a nascut din lipsa informarii corecte. Iata ca, din pacate, avem cel putin 2 ocazii anual (comemorarea dezastrelor de la Cernobil si Fukushima) in care le reamintim oamenilor ca energia nucleara nu a adus niciunui stat din lume independenta energetica mult-visata, nu este nici ieftina – a se vedea imprumuturile gigantice solicitate Euratom anual – cat despre siguranta…nu am mai vorbi astazi daca acum 27 de ani nu ar fi murit peste 1 milion de oameni – Ioana Ciuta, director executiv al Fundatiei TERRA Mileniul III.

Accidentul de la Cernobil în cifre  [1]:

1 milion de oameni au murit în urma accidentului nuclear[2]
3,5 milioane de persoane au fost iradiate
Aproximativ 170.000 de ucrainieni au fost evacuați
89,85% dintre persoanele evacuate s-au îmbolnăvit
84,7% dintre oamenii ce trăiesc în zone contaminate sunt bolnavi

Punctele slabe ale CNE Cernavoda

Masurile luate la nivel international pentru constientizarea si combaterea riscurilor centralelor nucleare s-au intensificat dupa tragedia de la Fukushima (Japonia), din martie 2011, una dintre principalele masuri fiind efectuarea testelor de stres nationale si evaluarea centralelor atomice europene de catre o comisie de experti la nivel UE.

Testele de stres s-au facut insa in pripa, fara o metodologie clara, aplicabila cel putin la nivelul statelor membre UE, iar recomandarile Comisiei Europene in urma unui an de analize nu au nicio putere legala.

Romania este una dintre tarile cele mai active seismic din Europa. Cu toate acestea, au fost inregistrate cateva deficiente majore privind cutremurele. Calculul pentru cutremurul baza de proiect s-a bazat doar pe o estimare determinista si a fost luata in considerare o probabilitate de aparitie a seismelor mai scazuta decat cea folosita in prezent in Europa, respectiv o valoarea de 1/1.000 pe an, in loc de 1/10.000 pe an. De asemenea, exista insuficiente informatii despre comportamentul centralei in cazul unui cutremur mai mare decat cel de referinta.

Centrala de la Cernavoda prezinta deficiente si in privinta inundatiilor. Raportul specialistilor europeni implicati in revizuirea testelor de stres a aratat ca o serie de echipamente de protectie impotriva inundatiilor trebuie imbunatatite, criticand totodata lipsa inspectiilor de rutina a celor existente.

Unitatatile 1 si 2 de la CNE Cernavoda au functionat pentru perioade relativ scurte (din 1996, respectiv 2007), dar reactoarele au fost proiectate in anii 1970 si sunt, prin urmare, depasite. O serie de puncte slabe sunt cauzate de proiectarea instalatiei si nu au facut obiectul testelor de stres in contextul in care nu pot fi remediate (ex. Grosimea redusa a peretelui reactorului si amplasamentul bazinului de combustibil ars).

In acest context, decizia Guvernului de a continua investitiile in unitatile 3 si 4 de la Cernavoda este nejustificata si nu va face decat sa sporeasca riscurile de sanatate ale populatiei si datoriile Romaniei, avand in vedere ca Unitatea 2 a fost finalizata cu sprijin financiar strain (imprumut canadian de 146 milioane de dolari si imprumut de 324 milioane de dolari de la Euratom).

CANDU 6 – Siguranta sau risc [2012]

by Publicații

Acronimul CANDU provine de la „CANada Deuterium Uranium”, care este o marca inregistrata pentru reactorul nuclear energetic dezvoltat in anii 50-60 de mai multe firme canadiene sub coordonarea Atomic Energy of Canada Limited  (AECL). Publicatia „CANDU 6 – Risc sau siguranta” reprezinta traducerea si adaptarea mai multor fragmente de studii si rapoarte din domeniul nuclear, pentru a realiza o privire de ansamblu asupra acestui tip de reactor.

Documentul a fost realizat in cadrul proiectului „Safety or stres” [2011-2012].

Descarca publicatia „Candu – siguranta sau risc” in format pdf

nuclear

Majoritatea statele UE, incapabile sa gestioneze un dezastru nuclear

by ArticoleComunicate de presăEvenimente

nuclearMajoritatea tarilor europene nu ar fi capabile sa gestioneze un accident major in domeniul nuclear, se arata intr-o scrisoare trimisa presedintelui Traian Basescu si Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) de un grup de organizatii neguvernamentale din Europa Centrala si de Est.

Reprezentantii ONG-urilor solicita sefilor de stat din Uniunea Europeana si institutiilor de reglementare in domeniul nuclear metode mult mai adecvate de evaluare a sigurantei si sanctiuni clare pentru ne-aplicarea acestora. Apelul a fost transmis autoritatilor ce iau parte la Consiliul European de astazi, 9 decembrie, unde Comisia Europeana va prezenta raportul preliminar privind  testele de stres ale centralelor nucleare din Europa.

Potrivit documentului, introducerea testelor de stres, generata de dezastrul nuclear de la Fukushima, din martie 2011, s-a transformat intr-un exercitiu obisnuit de verificare a starii de fapt.

”Majoritatea tarilor nu ar fi capabile sa gestioneze un accident major, daca acesta ar avea loc intr-una dintre centralele lor nucleare. Gradul de pregatire a populatiei pentru situatii de urgenta este scazut, iar masurile necesare in astfel de cazuri nu se regasesc in rapoartele intermediare. Consideram ca acesta ar trebui sa fie un subiect foarte important in cadrul Consiliului European, iar fiecare Stat ar trebui sa dezvolte planuri clare pentru situatii de urgenta, care sa fie nu doar prezentate publicului, ci si puse in aplicare in cadrul unor exercitii de simulare”, se precizeaza in scrisoare.

Testele de stres nu pot fi considerate garantia sigurantei unei centrale nucleare, sustin autorii documentului, aratând ca ele nu iau in calcul aspecte importante, precum imbatranirea centralei sau prabusirea unui avion (accidentala sau in cazul unui atac terorist).

”Nu percepem testele de stres ca un exercitiu care sa demonstreze ca centralele nucleare din UE sunt sigure, ci ca pe un instrument de evaluare care sa indice care sunt acele centrale care trebuie inchise, si care sunt cele a caror functionare poate fi imbunatatita. Niciunul dintre aceste teste nu va schimba faptul ca energia nucleara nu este sigura si sustenabila”, se mai arata in scrisoare.

ONG-urile solicita transparenta totala, cerand ca toate Statele Membre sa faca publice reglementarile in domeniul sigurantei nucleare, in primul rand in contextul testelor de stres, precum si in general, prentru a preveni catastrofe ca cea din Japonia.

Printre masurile solicitate se numara:

–       seminarii pentru publicul interesat de siguranta nucleara;

–       atitudine echilibrata din partea institutiilor de reglementare in domeniul nuclear care, in majoritatea statelor membre, se pozitioneaza ca promotori sau aparatori ai energiei nucleare;

–       aplicarea celor mai inalte valori ale marjelor de siguranta care sunt diferite pe teritoriul UE (de exemplu frecventa producerii unui cutremul major – pentru care Germania foloseste o scara de 100 000 de ani, iar România una de 1 000 de ani.);

–       impunerea unor masuri precum „eliminarea regimului de stabilire a sigurantei ce ia in calcul scenarii inimaginabile”, „evaluari probabilistice” si  „un grad ridicat de transparenta in comunicarea cu publicul interesat”.

Documentul a fost trimis in numele unui grup de organizatii neguvernamentale care isi desfasoara activitatea in Europa Centrala si de Est (Austria, Bulgaria, Cehia, România, Ungaria si Slovacia), care urmaresc indeaproape evolutia sectorului nuclear atat in tarile lor, cât si la nivel european, in special in domeniul politicilor publice adoptate.