UN-CLIMATE-FINLAND-THAILAND-ASIA-CLIMATE-WARMING-UN-UNFCCC

Scrisoare deschisa: Romania este restanta in domeniul politicilor de reducere a emisiilor

Bucuresti, 25.06.2014

 

Catre: Guvernul Romaniei
In atentia domnului Victor Ponta, Prim-Ministru

Catre: Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice
In atentia domnului Attila Korodi, Ministu

Catre: Comisia pentru mediu si echilibru ecologic din cadrul Camerei Deputatilor
In atentia doamnei Carmen Moldovan, presedintele comisiei

Catre: Comisia pentru industrii si servicii din cadrul Camerei Deputatilor
In atentia domnului Iulian Iancu, presedintele comisiei

 

Noul cadru al Uniunii Europene in privinta energiei si a schimbarilor climatice pentru perioada 2020 – 2030 va fi dezbatut la cel mai inalt nivel in Consiliul European din 26-27 iunie[1].

Obiectivele asumate prin strategia „Energie si Schimbari Climatice 2030” tin de reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 40% sub nivelul anului 1990, o crestere de cel putin 27% la nivelul UE a utilizarii energiei regenerabile, un nou sistem de guvernanta si un set de noi indicatori care sa garanteze un sistem energetic competitiv si sigur.

In pofida tintelor ambitioase fixate de Uniunea Europeana (UE), Romania nu a inclus in politicile nationale masuri care sa contribuie la atingerea obiectivelor europene de reducere a emisiilor. Astfel, tara noastra ignora directia de dezvoltare promovata de UE si intarzie tranzitia catre o economie verde, cu emisii scazute de carbon.

Din analiza legislatiei nationale in domeniile energie, transport si mediu, efectuata in perioada septembrie 2013 – martie 2014  au reiesit urmatoarele concluzii:

 

  • Schimbarile climatice nu sunt percepute ca o prioritate decat la nivel declarativ. Prin urmare, autoritatile nu sunt constiente de necesitatea formularii de politici si strategii care sa includa cerintele specifice reducerii emisiilor de CO2.
  • Lipsa studiilor de impact in promovarea legislatiei conduce la modificari ale acesteia cu consecinte nefavorabile, atat asupra mediului de afaceri, cat si a cetateanului. (a se vedea legislatia privind certificatele verzi)
  • Deseori se constata o neconcordanta intre obiectivele si/sau masurile adoptate si efectele produse de acestea. (a se vedea programul „Rabla”)
  • Politicile din domeniul schimbarilor climatice nu contribuie la crearea cadrului propice pentru o actiune comuna si coordonata intre sectoare si institutii care pot influenta reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

 

Analiza[2] a fost realizata in cadrul proiectului ”Spre o Economie Verde cu Emisii Reduse de CO2”, implementat de Fundatia TERRA Mileniul III in parteneriat cu Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative (SNSPA).

Fundatia Terra Mileniul III cere reprezentantilor Guvernului si Parlamentului sa priveasca cu mai multa seriozitate politicile din domeniul energiei si schimbarilor climatice, avand in vedere noile obiective europene, precum si conditiile de utilizare a fondurilor structurale si de coeziune in perioada 2014 – 2020.

Sprijinirea inovatiei si a cercetarii aplicate, atat pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, cat si pentru adaptarea la schimbarile climatice, trebuie incurajate pentru a ne indeplini cat mai bine obligatiile asumate impreuna cu comunitatea europeana.

La nivel economic este necesara o gandire care sa conduca la schimbarea paradigmei de dezvoltare prin decuplarea cresterii economice (PIB) de emisiile de carbon.

In consecinta, solicitam Legislativului si Executivului sa dezvolte politici publice coerente, care sa urmaresca liniile adoptate in cadrul Strategiei Europa 2020, precum si viitoarele obligatii pe care ni le vom asuma in curand, din perspectiva Pachetului ”Energie – Schimbari climatice” pentru anul 2030.

 

[1] http://register.consilium.europa.eu/doc/srv?l=EN&f=ST%208280%202014%20INIT
[2] http://zeroemisii.ro/2014/05/12/raport-de-monitoizare-a-legislatiei/

Biocombustibili ILUC

E timpul sa decidem: alimente pentru oameni sau pentru masini?

Biocombustibili ILUCScrisoare deschisa pentru prim-ministrii si ministrii Energiei din statele membre UE

Stimate Domnule Prim-ministru Victor Ponta,

Stimate Domnule ministru Constantin Nita,

In termen de o luna, Guvernul Romaniei si alte state membre ale Uniunii Europene vor decide daca vor limita ponderea utilizarii biocombustibililor produsi din culturi agricole in transporturi. Importanta acestor negocieri, cu consecinte asupra cresterii preturilor la alimente in Europa si in lume, asupra drepturilor de proprietate si ratei defrisarilor este critica.

Aproape toti biocombustibilii sunt produsi din culturi alimentare, precum grau, soia, ulei de palmier, rapita si porumb. Acestea reprezinta sursele de hrana esentiale pentru populatia globului ce se extinde rapid, si din care 800 de milioane de oameni traiesc in conditii de foamete.

Fara actualele tinte UE – care sunt in curs de revizuire – pretul produselor alimentare, cum ar fi uleiul vegetal, ar putea fi cu 50% mai mic in Europa in anul 2020 si cu 15% mai mic in restul lumii. Banca Mondiala, Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, Organizatia Mondiala a Comertului, Fondul Monetar International, Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura  si alte cinci agentii ale Natiunilor Unite au avertizat ca ”preturile sunt substantial mai mari decat ar fi in cazul in care nu s-ar produce biocombustibili”. Aceleasi institutii au solicitat sa se elimine subventiile si tintele pentru biocombustibili in baza impactului acestora asupra volativitatii preturilor la alimente.

Cei mai multi biocombustibili nici macar nu furnizeaza reducerile de emisii pentru care sunt subventionati. Pe de alta parte, cererea de terenuri agricole suplimentare necesare producerii biocombustibililor echivaleaza cu suprafata Irlandei (70.273 km²), pune o presiune uriasa asupra mediului, biodiversitatii si comunitatilor locale.

Cetatenii europeni care ne sprijina activitatea inteleg legatura dintre politica biocombustibililor si foamete, acapararea terenurilor si schimbarile climatice si faptul ca aceasta costa guvernele si contribuabilii miliarde de euro anual, provocand in acelasi timp cresterea preturilor la consumatori. Cu toate acestea, Consiliul are in vedere masuri mai slabe, care nu ar limita utilizarea biocombustibililor nocivi si nu ar reduce impactul lor asupra climei.

Facem apel la d-voastra sa interveniti si sa contribuiti la remedierea legislatiei UE prin sustinerea ferma si publica a opririi extinderii biocombustibililor ce concureaza alimentele pentru materie prima, prin sustinerea contabilizarii integrale a impactului asupra climei si eliminearea treptata a subventiilor. Va indemnam sa dati dovada de initiativa in cadrul negocierilor si sa sustineti propunerea Comisiei pentru o tinta de 5% sau mai mica pentru a opri cresterea ponderii de alimente folosite in producerea de carburanti.

JRC

Impactul politicilor europene privind biocombustibilii asupra agriculturii

JRCSecetele din ultimii ani au afectat simtitor pretul mancarii, conducand catre o dezbatere la nivel mondial asupra securitatii in domeniul alimentar. S-a criticat folosirea culturilor alimentare pentru productia de biocombustibili in locul mancarii.

Sustenabilitatea biodieselului, in mod special, a fost pusa sub semnul intrebarii. Cu toate acestea, se estimeaza o contributie scazuta a biocombustibililor de generatie a II-a, cel putin pana in 2020, pe baza faptului ca acestia necesita o tehnologie avansata, investitii mari si nu pot deveni competitivi pe piata din cauza pretului ridicat pentru consumatorul final.

De asemenea, industria europeana producatoare de automobile da semne ca nu este pregatita sa foloseasca mixuri de combustibil care contin o cantitate ridicata de biodiesel sau bioetanol.

Joint Research Center, laboratorul de cercetare stiintifica si tehnica al Uniunii Europene, a publicat un raport care analizeaza impactul politicilor de biocarburanti asupra sectorului agricol. Una dintre cele mai importante estimari este urmatoarea: daca utilizarea biocombustibililor de generatia I nu ar mai fi sustinuta de politicile UE, atunci pretul la alimente precum uleiurile vegetale ar scadea in UE cu 50% pana in 2020, fata de valorile actuale, iar in restul lumii cu pana la 15%.

Studiul, care a folosit o platforma de modelare agro-economica, a fost pregatit de catre Institutul pentru Studii Tehnologice Prospective, afiliat de JRC, pentru Directoratul General de Agricultura al Comisiei Europene.

Aflati mai multe despre impactul acestor politici in rezumatul cercetarii JRC, sau consultati studiul integral in format PDF.

logo_ccpi_2013

Indexul de Performanta in Schimbari Climatice 2013

Germanwatch si Reteaua de Actiune pentru Clima – Europa (CAN Europe) au lansat  Indexul de Performanta in Schimbari Climatice 2013 (CCPI 2013). Potrivit analizei, Romania ocupa locul 18 din 61 intr-un clasament al statelor din perspectiva masurilor luate impotriva schimbarilor climatice.

Indexul de Performanta in Schimbari Climatice este un instrument creat pentru a creste transparenta in privinta politicilor climatice internationale. Scopul sau este sa puna presiune politica si sociala pe statele care au esuat, pana in prezent, sa ia masuri ambitioase pentru protejarea climei. De asemenea, CCPI are rolul de a promova statele cu cele mai bune politici climatice. De anul acesta, analiza include si emisiile provenite din defrisari, punand accentul pe indicatorii de energie din surse regenerabile si eficienta, ca cele mai bune stretegii de diminuare a schimbarilor climatice.

Raportul este disponibil integral aici.

Gasiti aici date din raport despre Romania, iar informatiile despre metodologie sunt disponibile aici.