map1

Analiza programelor electorale pentru alegerile parlamentare 2012

by Publicații

Analiza platformelor program ale partidelor politice din Romania pentru alegerile din anul 2012 are ca scop fundamentarea unor recomandari de politici publice „verzi” pentru legislatura 2012-2016. Analiza a fost realizata impreună cu Coalitia pentru Mediu din Romania (CMR) in cadrul proiectului „Restart – pentru o guvernare durabila”, finantat de Fundatia pentru Parteneriat si CEE Trust.

Programele au fost analizate tinandu-se cont de principalele domenii cu impact asupra mediului: (1) energie si schimbari climatice, (2) transport, (3) biodiversitate, (4) deseuri, (5) agricultura, (6) paduri, (7) protectia solului, (8) managementul apelor, (9) productie si consum durabil, (10) educatie si cercetare privind protectia mediului, (11) turism, (12) urbanism si spatii verzi, (13) transparenta si consultarea societatii civile. Analiza nu s-a oprit insa numai asupra componentei de mediu, ci a fost extinsa la intregul text al programelor pentru a avea o viziune de ansamblu a politicilor vizate de respectivele formatiuni politice.

Platformele partidelor au fost analizate individual, sau la nivel de alianta, in functie de forma sub care participa la alegeri. Astfel, s-au avut in vedere: Partidul Ecologist Roman (PER), Partidul Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD), Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR), Alianta Romania Dreapta (ADR) si Uniunea Social Liberala (USL).

Analiza are la baza documentul de pozitie „Solutii, nu probleme!”, ce contine raspunsurile oferite de cele 69 de organizatii membre CMR la cele mai presante probleme de mediu cu care se confrunta tara noastra, fiind cel mai complex document realizat pana in prezent de un grup de ONG-uri de mediu din Romania.

Descarca analiza in format pdf.  

air-pollution-cars-1

Scrisoare catre ministrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb

by Comunicate de presăEvenimenteScrisori de poziție

Subventionarea programului „Rabla” este nejustificata

Stimata d-na ministru Rovana Plumb,

Luand cunostinta de hotararea Ministerului Mediului si Padurilor de a suplimenta fondurile pentru Programul ”Rabla”, cele 17 semnatare ale acestui document considera ca subventionarea in continuare a Programul de stimulare a innoirii parcului auto national din fondurile destinate protectiei mediului este nejustificata si nepotrivita.

Sumele considerabile investite pana in prezent in acest program nu se justifica, atat timp cat nu se cunoaste eficienta sa din punct de vedere al impactului de mediu. MMP anunta la bilantul din 2011 ca prin Programul „Rabla”, s-au scos din uz peste 300.000 de autoturisme vechi, fara a fi mentionat vreodata care este eficienta acestuia din punct de vedere al mediului (emisii reduse, tone de materiale reciclate etc). Mai mult, daca 300.000 de autovehicule – dintre care multe nu mai circulau – au fost inlocuite cu o suta de mii de masini noi, care vor fi in circulatie cel putin zece ani, exista posibilitatea ca  acest program sa fi contribuit, de fapt, la cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera. La acest lucru am putea adauga si aparitia unei piete speculative a tichetelor de casare, tinand cont ca majoritatea producatorilor de autovehicule solicita trei asemenea tichete, in cadrul promotiilor de vanzari.

MMP nu a indicat niciodata volumul de gaze cu efect de sera care a fost redus datorita acestui program si nici care a fost, de exemplu, costul unei tone de CO2, care nu a mai ajuns in atmosfera. In acest fel s-ar fi putut face o comparatie cu pretul unei tone de CO2, tranzactionata pe bursa de carbon.

Din acest motiv, va intrebam daca MMP si AFM au facut vreodata o analiza cost-benficiu a acestui program care sa tina seama si de costurile de mediu, iar daca raspunsul este afirmativ, care sunt rezultatele acestei analize?

Consideram ca acest program, care stimuleaza mai mult productia si vanzarea de autovehicule decat protectia mediului (fara ca macar sa se impuna o limita maxima de gCO2/km a emisiilor autovehiculelor achizitionate prin intermediul sau), ar trebui, mai degraba, sa cada in sarcina Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, a Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri si a producatorilor si importatorilor de autovehicule. MMP si-ar putea manifesta, in acest mod, preocuparea reala pentru mediu si pentru promovarea economiei verzi.

MMP nu trebuie sa cheltuiasca banii contribuabililor pentru a sprijini industria auto care, oricum, inregistreaza o supraproductie si contribuie in mod considerabil la accentuarea fenomenului schimbarilor climatice. Numarul autovehiculelor produse in Romania si comercializate prin programul Rabla este prea mic pentru a crede ca in acest fel se salveaza locuri de munca, asa cum ati afirmat cu ocazia anuntarii suplimentarii fondurilor destinate acestui program.

Consideram ca, intr-un moment in care Romania se confrunta cu grave probleme in domeniul silvic, al biodiversitatii in general, in aplicarea politicii in domeniul energiei din surse regenerabile, si exemplele ar putea continua, cheltuirea  fondurile destinate mediului pentru stimularea industriei auto constituie o deturnare a acestora de la adevarata lor destinatie.

Este paradoxal si de neinteles ca MMP sa sprijine industria auto, cu atat mai mult cu cat acest fapt este in contradictie cu strategia si cu politicile Uniunii Europene in domeniul schimbarilor climatice.

Organizatiile semnatare:

  1. Ioana Ciuta, Fundatia TERRA Mileniul III
  2. Ciprian Stanciu, Asociatia Floarea Reginei
  3. Maria Magdalena Payer, Asociatia Heidenroslein
  4. Csonta László, Asociatia Tinutul Secuiesc Verde
  5. Felicia Ienculescu-Popovici, Asociatia Greenitiative
  6. Costel Popa, Asociatia Ecopolis
  7. János Márk-Nagy, Societatea Carpatina Ardeleana
  8. Ionut Georgescu, Centrul pentru Strategia de Dezvoltare Durabila
  9. Hans Hedrich, Asociatia Sighisoara Durabila
  10. Doru Mitrana, Asociatia MaiMultVerde
  11. Kovacs Zoltan Csongor, Asociatia Transilvania Verde
  12. Codruta Nedelcu, Asociatia ARIN
  13. Radu Mititean, Asociatia turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE CICLOTURISM „NAPOCA”
  14. Paul Fulea, Asociatia 34Life
  15. Adrian Badila, Asociatia ALMA-RO
  16. Nadia Potoceanu, Fundatia ACTIVITY
  17. Cristian Grecu, Actiunea Civica Directa

 

incalzirea-globala

Scrisoare catre Primul Ministru Victor Ponta

by Comunicate de presăEvenimenteScrisori de poziție

Schimbările climatice lipsesc din programul noului Guvern

Schimbările climatice și implicațiile acestora în domenii precum transporturile și energia lipsesc din programul de guvernare pentru anul 2012, deși reprezintă o prioritate europeană şi internaţională atât în contextul Strategiei Europa 2020 cât şi în contextul Summitului de la Rio, se arată într-o scrisoare transmisă astăzi prim-ministrului Victor Ponta de către Fundația TERRA Mileniul III și Asociația Alma Ro.

Documentul conține unele aprecieri faţă de programul de guvernare pentru 2012.

Potrivit organizațiilor semnatare, din capitolul Transporturi al programului lipsesc referirile la transportul durabil, adică reducerea emisiilor, stimularea transportului public, implementarea sistemelor inteligente,  mobilitatea şi nu în ultimul rând, siguranţă şi securitate, în contextul în care România este ţara cu cel mai mare număr de victime ale accidentelor rutiere din Uniunea Europeană. În acest context, este esenţială finanţarea prioritară a proiectelor care să conducă la reduceri reale de emisii de gaze cu efect de seră[1].

Proiecte controversate

În ceea ce priveşte moratoriul privind exploatarea gazelor de şist, cele două organizații susțin realizarea unor studii la nivel național care să analizeze potenţialul impact nu numai asupra mediului, dar şi asupra patrimoniului cultural şi natural[2].

În cazul Roşia Montană, organizațiile semnatare solicită respectarea legilor, fără excepţii și derogări, precum şi transparentizarea deciziilor Minvest Deva – companie cu capital integral de stat, care să facă public modul în care a reprezentat interesul naţional în relaţia cu acţionarul majoritar al RMGC, Gabriel Resources. ”Solicităm de urgenţă punerea în aplicare a deciziei Curţii de Apel Alba din 5 mai 2012, cu privire la anularea planurilor de urbanism, prin care încă din 2002, Roşia Montană a fost declarată zonă monoindustrială minieră, eliminând astfel orice posibilitate de dezvoltare alternativă a localităţii”, se arată în scrisoare.

Promovarea energiei din surse regenerabile

În ceea ce priveşte domeniul energiei, documentul menționează necesitatea unei re-evaluări a priorităţilor în contextul Strategiei Europa 2020, bazată pe trecerea spre un consum inteligent şi eficient de energie, dezvoltarea tehnologiilor curate, utilizarea resurselor regenerabile de energie prin înlocuirea treptată a capacităţilor de producţie bazate pe cărbune şi nuclear[3].

”Măsura de promovare a energiei din surse regenerabile de energie ar trebui să devină o prioritate a Ministerului Economiei, precedată de eficienţa energetică şi conservarea energiei. În acest moment, energia solară şi biomasa sunt domenii nevalorificate corespunzător, deşi ţara noastră beneficiază de condiţii naturale favorabile. Apreciem măsura de stimulare a micilor investitori preponderent în sectorul energiei regenerabile, măsură aşteptată încă din 2008, care însă nu s-a concretizat în măsuri şi instrumente de aplicare”, se precizează în documentul înaintat Guvernului.

Potrivit acestuia, Programului Naţional de Reabilitare termică a locuinţelor nu trebuie să devină strict social, ci unul care să conducă la reducere consumului de energie şi implicit la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. O alocare bugetară eficientă şi o eşalonare a lucrărilor ar aduce rezultate vizibile în toate planurile: economic, mediu şi social.

Descarcati documentul in format pdf.

[1] În Carta Alba a Transporturilor lansată de Comisia Europeană în martie 2011, se ia în calcul o ţintă de reducere a emisiilor de CO2 din acest sector de 70% până în anul 2050 raportat la perioada curentă.

[2] În Constanţa va fi afectată zona Adamclisi, considerată cea mai mare așezare civilă romană de pe teritoriul Dobrogei, precum şi peştera Movila, unică în lume.

[3] România are una din cele mai reduse rate de eficienţă energetică din Europa, îmbunătăţirea acesteia ar conduce la reduceri masive de resurse energetice importate precum şi la reducerea poluării.