Foto: gov.ro
Stimate domnule ministru Razvan Nicolescu,
Fundatia TERRA Mileniul III a luat act cu ingrijorare de decizia ca Romania sa asigure, pentru urmatorii doi ani, presedintia grupului statelor UE ce sustin domeniul nuclear.
In contextul in care masurile luate la nivel international pentru constientizarea riscurilor centralelor nucleare s-au intensificat dupa tragedia de la Fukushima (martie 2011), iar multe state[1] au decis sa diminueze si chiar sa renunte treptat la energie nucleara, decizia ca Romania sa devina un factor de promovare a energiei nucleare la nivelul comunitatii europene este nejustificata.
In Romania, dezbaterea privind aspetele negative si riscurile energiei nucleare este deseori inlocuita de afirmatii unilaterale cu privire la avantajele acesteia din perspectiva securitatii energetice si a prognozei preturilor energiei electrice, care nu reflecta insa costurile ascunse si subventiile.
Costurile energiei nucleare sunt enorme, desi acest lucru nu se vede in pretul energiei electrice, pentru ca multe sunt acoperite de societate sub forma subventiilor guvernamentale. Daca industria nucleara ar trebui sa suporte singura costurile pentru dezafectare, managementul deseurilor, asigurarea riscurilor, atunci ar fi o sursa de energie foarte scumpa. Atata timp cat putem alege in ce forme de energie sa investim, ar trebui sa ne orientam catre dezvoltarea energiei sustenabile si pentru reducerea consumului de energie.
Nu suntem de acord cu afirmatia ”Dezvoltarea energiei nucleare este esenţiala pentru realizarea obiectivelor europene vizand reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera”,cuprinsa in ”primul set de principii care vor sta la baza noii strategii energetice pentru perioada 2014-2035”, document elaborat recent de Departamentului de Energie. Energia nucleara este un mod periculos si ineficient de a preveni schimbarile climatice. Chiar daca procesul de fisiune nu emite in mod direct dioxid de carbon, productia de energie nucleara emite cantitati mari de gaze cu efect de sera in alte stagii ale procesului nuclear (ex. minerit, imbogatirea uraniului, constructia centralelor, procesarea si depozitarea deseurilor radioactive).
Pe de alta parte, reactoarele nucleare emit radiatii toxice in aer si apa si continua sa genereze deseuri radioactive letale pentru care nu avem momentan nicio solutie de eliminare. Nu exista nicaieri in lume un depozit permanent pentru deseuri inalt radioactive, din cauza riscului seismic si al celui de eliberare a materialului radioactiv in panza freatica. In contextul politicilor europene ce promoveaza trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, obiectivul principal al politicilor energetice ar trebui sa fie reducerea emisiilor din acest sector prin modalitati cat mai sigure si mai sustenabile. Energia nucleara nu intra in aceasta categorie.
Mai mult, testele de stres efectuate la nivel european au demonstrat ca Centrala Nucleara de la Cernavoda nu este dintre cele mai sigure, asa cum se incearca a se prezenta situatia catre publicul larg si mai putin informat.
Suntem de acord ca ”Romania are un potenţial mare in ceea ce priveşte eficienţa energetica, potenţial care trebuie valorificat eficient, inclusiv in domeniul cladirilor”, afirmatie cuprinsa in acelasi set de principii. Faptul ca avem un potenţial atat de mare de eficienţa energetica ar trebui sa devina prioritar in politicile energetice naţionale, in locul grabei de a adopta tehnologii atat de controversate, precum fracturarea hidraulica pentru exploatarea gazelor de şist, sau noi reactoare nucleare ce ne-ar asigura, teoretic, mult clamata independenţa energetica.
Suntem de parere ca sustinerea eco-inovatiei in domeniul producerii energiei din surse regenerabile este, de asemenea, prioritara pentru a putea dispune de energie curata la scara larga si pentru a preveni consumul inutil de energie. Ceea ce lipseste este vointa politica de a promova o protectie climatica cu adevarat eficienta.
Anexam, in varianta electronica, analiza testelor de stres[2] realizate la Cenetrala Nucleara de la Cernavoda, precum si scrisoarea deschisa[3] transmisa presedintelui Traian Basescu si Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN), in care se arata ca majoritatea tarilor europene nu ar fi capabile sa gestioneze un accident major in domeniul nuclear.
Va multumim pentru atentia pe care, speram, o veti acorda acestor considerente in deciziile pe care le veti lua de acum inainte privind politica energetica a Romaniei.
Va stam la dispozitie pentru mai multe informatii si vom da curs oricarei initiative de a discuta aceste probleme.
Cu stima,
Lavinia Andrei
Presedinte TERRA Mileniul III
[1]State precum Germania, Spania, Suedia au limitat durata de viață a centralelor și au interzis construcția unor noi reactoare. Austria, Danemarca, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Italia, Portugalia nu folosesc energia nucleară.
