UN-CLIMATE-FINLAND-THAILAND-ASIA-CLIMATE-WARMING-UN-UNFCCC

Scrisoare deschisa: Romania este restanta in domeniul politicilor de reducere a emisiilor

Bucuresti, 25.06.2014

 

Catre: Guvernul Romaniei
In atentia domnului Victor Ponta, Prim-Ministru

Catre: Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice
In atentia domnului Attila Korodi, Ministu

Catre: Comisia pentru mediu si echilibru ecologic din cadrul Camerei Deputatilor
In atentia doamnei Carmen Moldovan, presedintele comisiei

Catre: Comisia pentru industrii si servicii din cadrul Camerei Deputatilor
In atentia domnului Iulian Iancu, presedintele comisiei

 

Noul cadru al Uniunii Europene in privinta energiei si a schimbarilor climatice pentru perioada 2020 – 2030 va fi dezbatut la cel mai inalt nivel in Consiliul European din 26-27 iunie[1].

Obiectivele asumate prin strategia „Energie si Schimbari Climatice 2030” tin de reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 40% sub nivelul anului 1990, o crestere de cel putin 27% la nivelul UE a utilizarii energiei regenerabile, un nou sistem de guvernanta si un set de noi indicatori care sa garanteze un sistem energetic competitiv si sigur.

In pofida tintelor ambitioase fixate de Uniunea Europeana (UE), Romania nu a inclus in politicile nationale masuri care sa contribuie la atingerea obiectivelor europene de reducere a emisiilor. Astfel, tara noastra ignora directia de dezvoltare promovata de UE si intarzie tranzitia catre o economie verde, cu emisii scazute de carbon.

Din analiza legislatiei nationale in domeniile energie, transport si mediu, efectuata in perioada septembrie 2013 – martie 2014  au reiesit urmatoarele concluzii:

 

  • Schimbarile climatice nu sunt percepute ca o prioritate decat la nivel declarativ. Prin urmare, autoritatile nu sunt constiente de necesitatea formularii de politici si strategii care sa includa cerintele specifice reducerii emisiilor de CO2.
  • Lipsa studiilor de impact in promovarea legislatiei conduce la modificari ale acesteia cu consecinte nefavorabile, atat asupra mediului de afaceri, cat si a cetateanului. (a se vedea legislatia privind certificatele verzi)
  • Deseori se constata o neconcordanta intre obiectivele si/sau masurile adoptate si efectele produse de acestea. (a se vedea programul „Rabla”)
  • Politicile din domeniul schimbarilor climatice nu contribuie la crearea cadrului propice pentru o actiune comuna si coordonata intre sectoare si institutii care pot influenta reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

 

Analiza[2] a fost realizata in cadrul proiectului ”Spre o Economie Verde cu Emisii Reduse de CO2”, implementat de Fundatia TERRA Mileniul III in parteneriat cu Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative (SNSPA).

Fundatia Terra Mileniul III cere reprezentantilor Guvernului si Parlamentului sa priveasca cu mai multa seriozitate politicile din domeniul energiei si schimbarilor climatice, avand in vedere noile obiective europene, precum si conditiile de utilizare a fondurilor structurale si de coeziune in perioada 2014 – 2020.

Sprijinirea inovatiei si a cercetarii aplicate, atat pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, cat si pentru adaptarea la schimbarile climatice, trebuie incurajate pentru a ne indeplini cat mai bine obligatiile asumate impreuna cu comunitatea europeana.

La nivel economic este necesara o gandire care sa conduca la schimbarea paradigmei de dezvoltare prin decuplarea cresterii economice (PIB) de emisiile de carbon.

In consecinta, solicitam Legislativului si Executivului sa dezvolte politici publice coerente, care sa urmaresca liniile adoptate in cadrul Strategiei Europa 2020, precum si viitoarele obligatii pe care ni le vom asuma in curand, din perspectiva Pachetului ”Energie – Schimbari climatice” pentru anul 2030.

 

[1] http://register.consilium.europa.eu/doc/srv?l=EN&f=ST%208280%202014%20INIT
[2] http://zeroemisii.ro/2014/05/12/raport-de-monitoizare-a-legislatiei/

nicolescu

Scrisoare deschisa catre ministrul delegat pentru Energie

nicolescu

Foto: gov.ro

Stimate domnule ministru Razvan Nicolescu,

Fundatia TERRA Mileniul III a luat act cu ingrijorare de decizia ca Romania sa asigure, pentru urmatorii doi ani, presedintia grupului statelor UE ce sustin domeniul nuclear.

In contextul in care masurile luate la nivel international pentru constientizarea riscurilor centralelor nucleare s-au intensificat dupa tragedia de la Fukushima (martie 2011), iar multe state[1] au decis sa diminueze si chiar sa renunte treptat la energie nucleara, decizia ca Romania sa devina un factor de promovare a energiei nucleare la nivelul comunitatii europene este nejustificata.

In Romania, dezbaterea privind aspetele negative si riscurile energiei nucleare este deseori inlocuita de afirmatii unilaterale cu privire la avantajele acesteia din perspectiva securitatii energetice si a prognozei preturilor energiei electrice, care nu reflecta insa costurile ascunse si subventiile.

Costurile energiei nucleare sunt enorme, desi acest lucru nu se vede in pretul energiei electrice, pentru ca multe sunt acoperite de societate sub forma subventiilor guvernamentale. Daca industria nucleara ar trebui sa suporte singura costurile pentru dezafectare, managementul deseurilor, asigurarea riscurilor, atunci ar fi o sursa de energie foarte scumpa. Atata timp cat putem alege in ce forme de energie sa investim, ar trebui sa ne orientam catre dezvoltarea energiei sustenabile si pentru reducerea consumului de energie.

Nu suntem de acord cu afirmatia ”Dezvoltarea energiei nucleare este esenţiala pentru realizarea obiectivelor europene vizand reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera”,cuprinsa in ”primul set de principii care vor sta la baza noii strategii energetice pentru perioada 2014-2035”, document elaborat recent de Departamentului de Energie. Energia nucleara este un mod periculos si ineficient de a preveni schimbarile climatice. Chiar daca procesul de fisiune nu emite in mod direct dioxid de carbon, productia de energie nucleara emite cantitati mari de gaze cu efect de sera in alte stagii ale procesului nuclear (ex. minerit, imbogatirea uraniului, constructia centralelor, procesarea si depozitarea deseurilor radioactive).

Pe de alta parte, reactoarele nucleare emit radiatii toxice in aer si apa si continua sa genereze deseuri radioactive letale pentru care nu avem momentan nicio solutie de eliminare. Nu exista nicaieri in lume un depozit permanent pentru deseuri inalt radioactive, din cauza riscului seismic si al celui de eliberare a materialului radioactiv in panza freatica. In contextul politicilor europene ce promoveaza trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, obiectivul principal al politicilor energetice ar trebui sa fie reducerea emisiilor din acest sector prin modalitati cat mai sigure si mai sustenabile. Energia nucleara nu intra in aceasta categorie.

Mai mult, testele de stres efectuate la nivel european au demonstrat ca Centrala Nucleara de la Cernavoda nu este dintre cele mai sigure, asa cum se incearca a se prezenta situatia catre publicul larg si mai putin informat.

Suntem de acord ca ”Romania are un potenţial mare in ceea ce priveşte eficienţa energetica, potenţial care trebuie valorificat eficient, inclusiv in domeniul cladirilor”, afirmatie cuprinsa in acelasi set de principii. Faptul ca avem un potenţial atat de mare de eficienţa energetica ar trebui sa devina prioritar in politicile energetice naţionale, in locul grabei de a adopta tehnologii atat de controversate, precum fracturarea hidraulica pentru exploatarea gazelor de şist, sau noi reactoare nucleare ce ne-ar asigura, teoretic, mult clamata independenţa energetica.

Suntem de parere ca sustinerea eco-inovatiei in domeniul producerii energiei din surse regenerabile este, de asemenea, prioritara pentru a putea dispune de energie curata la scara larga si pentru a preveni consumul inutil de energie. Ceea ce lipseste este vointa politica de a promova o protectie climatica cu adevarat eficienta.

Anexam, in varianta electronica, analiza testelor de stres[2] realizate la Cenetrala Nucleara de la Cernavoda, precum si scrisoarea deschisa[3] transmisa presedintelui Traian Basescu si Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN), in care se arata ca majoritatea tarilor europene nu ar fi capabile sa gestioneze un accident major in domeniul nuclear.

Va multumim pentru atentia pe care, speram, o veti acorda acestor considerente in deciziile pe care le veti lua de acum inainte privind politica energetica a Romaniei.

Va stam la dispozitie pentru mai multe informatii si vom da curs oricarei initiative de a discuta aceste probleme.

Cu stima,

Lavinia Andrei

Presedinte TERRA Mileniul III

 

[1]State precum Germania, Spania, Suedia au limitat durata de viață a centralelor și au interzis construcția unor noi reactoare. Austria, Danemarca, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Italia, Portugalia nu folosesc energia nucleară.

 

Biocombustibili ILUC

E timpul sa decidem: alimente pentru oameni sau pentru masini?

Biocombustibili ILUCScrisoare deschisa pentru prim-ministrii si ministrii Energiei din statele membre UE

Stimate Domnule Prim-ministru Victor Ponta,

Stimate Domnule ministru Constantin Nita,

In termen de o luna, Guvernul Romaniei si alte state membre ale Uniunii Europene vor decide daca vor limita ponderea utilizarii biocombustibililor produsi din culturi agricole in transporturi. Importanta acestor negocieri, cu consecinte asupra cresterii preturilor la alimente in Europa si in lume, asupra drepturilor de proprietate si ratei defrisarilor este critica.

Aproape toti biocombustibilii sunt produsi din culturi alimentare, precum grau, soia, ulei de palmier, rapita si porumb. Acestea reprezinta sursele de hrana esentiale pentru populatia globului ce se extinde rapid, si din care 800 de milioane de oameni traiesc in conditii de foamete.

Fara actualele tinte UE – care sunt in curs de revizuire – pretul produselor alimentare, cum ar fi uleiul vegetal, ar putea fi cu 50% mai mic in Europa in anul 2020 si cu 15% mai mic in restul lumii. Banca Mondiala, Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, Organizatia Mondiala a Comertului, Fondul Monetar International, Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura  si alte cinci agentii ale Natiunilor Unite au avertizat ca ”preturile sunt substantial mai mari decat ar fi in cazul in care nu s-ar produce biocombustibili”. Aceleasi institutii au solicitat sa se elimine subventiile si tintele pentru biocombustibili in baza impactului acestora asupra volativitatii preturilor la alimente.

Cei mai multi biocombustibili nici macar nu furnizeaza reducerile de emisii pentru care sunt subventionati. Pe de alta parte, cererea de terenuri agricole suplimentare necesare producerii biocombustibililor echivaleaza cu suprafata Irlandei (70.273 km²), pune o presiune uriasa asupra mediului, biodiversitatii si comunitatilor locale.

Cetatenii europeni care ne sprijina activitatea inteleg legatura dintre politica biocombustibililor si foamete, acapararea terenurilor si schimbarile climatice si faptul ca aceasta costa guvernele si contribuabilii miliarde de euro anual, provocand in acelasi timp cresterea preturilor la consumatori. Cu toate acestea, Consiliul are in vedere masuri mai slabe, care nu ar limita utilizarea biocombustibililor nocivi si nu ar reduce impactul lor asupra climei.

Facem apel la d-voastra sa interveniti si sa contribuiti la remedierea legislatiei UE prin sustinerea ferma si publica a opririi extinderii biocombustibililor ce concureaza alimentele pentru materie prima, prin sustinerea contabilizarii integrale a impactului asupra climei si eliminearea treptata a subventiilor. Va indemnam sa dati dovada de initiativa in cadrul negocierilor si sa sustineti propunerea Comisiei pentru o tinta de 5% sau mai mica pentru a opri cresterea ponderii de alimente folosite in producerea de carburanti.