La peste 1 an de la adoptarea noii lei a salubritatii si cu 5 ani inaintea finalizarii etapei (2020) pana la care ne-am angajat sa atingem o tinta de 50%, de la 5% in prezent, de valorificare a deseurilor colectate separat, in Romania nu exista o politica nationala si o infrastructura menita sa determine o eficienta colectare a deseurilor de la apartamentele blocurilor mari din aglomerarile urbane.
Conform celor mai recente informatii oficiale (la nivelul anului 2014) comunicate IPP de catre autoritatile dintr-un eșantion de 103 municipii din tara, gradul de acoperire cu serviciu de salubrizare in municipiile mari atinge numai 85%, ceea ce constituie un motiv serios de ingrijorare cunoscand fiind faptul ca in municipii se genereaza cea mai mare cantitate de deseuri, aici fiind cel mai redus cost de preluare/transport deseuri pentru operator.
La nivelul anului 2014, in mediul urban, rata de colectare separata a deseurilor nu a inregistrat nicio evolutie, media fiind chiar in scadere fata de anii trecuti in conditiile unui trend de scadere a cuantumului tarifului pentru acest serviciu (cand asteptarea era sa creasca avand in vedere noile responsabilitati de colectare separata solicitate operatorilor de salubritate). In ceea ce priveste tipurile de deseuri colectare separat, ponderea cea mai mare o au, conform datelor oficiale comunicate, in baza legii accesului la informatii de interes public, de un eșantion de 103 municipii, deseurile din sticla, urmate fiind de cele din hartie si apoi plastic. La nivelul anului 2014, pe baza acelorasi date oficiale comunicate, primele municipii, in ordinea ponderii deseurilor reciclabile colectate separat din total deseuri, sunt, in ordine: Roman (75%), Targu Mures (34%), Campia Turzii (19%).
Serviciul de salubrizare din cvasi-majoritatea municipiilor mari din Romania se presteaza pe baza de tarif incasat de operator, din esantionul cuprins in cercetare (103 municipii), analiza noastra identificand doar 16 municipii unde se incaseaza taxa de salubritate (ex: Galati 56 lei/an, Sfantu Gheorghe 40 lei/luna persoane fizice si 150 lei/ luna persoane jurdice, Reghin 46 lei etc.). La nivelul anului 2014 in municipiile mari din Romania, costurile fluctuaza de la 3,22 lei/luna/locuitor – cel mai mic tarif la Arad pana la 12 lei/luna/locuitor la Sibiu– unul dintre cele mai mari tarife. Interesant este sistemul implementat in Piatra Neamt care, potrivit informatiilor furnizate incaseaza doua tipuri de tarife astfel: 3,67 deseuri selectare separat si 8,44 lei persoana pentru deseurile neselectate, un asemenea studiu de caz fiind necesar a fi promovat la nivel national pentru impulsionarea celorlalte autoritati locale cu raspundere in domeniu.
Tariful mediu la nivel national in anul 2014 a fost de 5,8 lei/pers. fata de 6,4 lei/pers inregistrate in anii trecuti 2013 si 2012 respectiv in continua scadere fata de 2011 (6,99 lei!). Comparand cele doua modalitati de plata din sistem se poate constata o tendinta de crestere a cuatumului taxei prin comparatie cu cel al tarifului.
Acestea sunt unele dintre cele mai importante concluzii ale celei mai recente analize a Institutul pentru Politici Publice (IPP) realizata alaturi de Liga Asociatiilor de Proprietari Habitat (pentru chestionarea cetatenilor prin intermediul asociatiilor de proprietari) si Terra Mileniul III, analiza data astazi publicitatii, intr-o conferinţă de presă. Analiza nationala a stadiului colectarii separate si a valorificarii deseurilor in marile aglomerari urbane a folosit instrumente de cercetare cantitative si calitative, menite sa evalueze principalele provocari in atingerea, la nivel urban, in comunitatile cu aglomerari de blocuri mari, a tintelor de valorificare a deseurilor prin colectare separata, cat mai aproape de sursa (in apartamente, la scara, la nivelulul blocului). Analiza realizata prin proiectului “Dezvoltarea durabila a comunitatilor locale prin colectarea selectiva eficienta a deseurilor”, finantat prin granturile SEE 2009 – 2014, in cadrul Fondului ONG in Romania, a cuprins in esantionul sau toate cele 103 municipii din Romania si prezinta informatii in premiera despre: gradul de acoperire cu servicii de salubrizare, modul de gestiune a serviciului (concensionat sau prin regie proprie), nivelul tarifului de salubritate, numar de fractii in care are loc colectarea deseurilor dar si informatii importante despre cantitatea totala de deseuri municipale colectate precum si ponderea deseurilor colectate separat si apoi valorificate.
Cu o abordare complexa care urmareste sa implice in dezbaterea publica principalele segmente afectate de noul mod de organizare a managementului selectiv al deseurilor reciclabile in mediul urban prevazut in noua legislatie in domeniu, organizatiile partenere demareaza cu aceasta ocazie si campania
ORASUL TAU – RESPONSABIL IN RECICLAREA SI VALORIFICAREA GUNOIULUI
Campania se va derula printr-o serie de evenimente publice dupa urmatorul calendar: Bucuresti – 31 august, Constanta 3 septembrie, Buzau 24 septembrie, Sfantu Gheorghe – 22 octombrie si Cluj Napoca – 23 octombrie si consta in derularea urmatoarelor activitati:
- consultari publice cu reprezentantii asociatiilor de proprietari si a cetatenilor;
- conferinte de presa pentru informarea media si a reprezentantiilor autoritatilor locale privind scopul si obiectivele proiectului, prilej cu care IPP va supune atentiei analize actualizate privind stadiul si provocarile actuale din eforturile de colectare si valorificare deseuri la nivel national;
- sesiuni de formare privind modalitati practice prin care societatea civila poate monitoriza modul in care administratia locala isi respecta atributiile in domeniul managementul deseurilor
Cele trei organizatii neguvernamentale, initiatoare ale acestui demers, urmaresc sa responsabilizeze cetatenii pentru a se implica activ in colectarea deseurilor, experienta internationala in domeniu aratand ca o colectare selectiva eficienta se face cat mai aproape de sursa de generare. Infrastructura specifica mediului urban comporta un efort conjugat din partea cetatenilor, structurilor active ale societatii civile respectiv din partea autoritatilor publice, toate experientele si dificultatile locale urmand a fi prezentate la finalul proiectului, decidentilor nationali in domeniu.
Dincolo de componenta de educatie a populatiei toate concluziile actiunilor inteprinse vor fi structurate intr-un document de amendare a actualei politici publice in domeniu, solicitand Ministerului Mediului o mai buna organizare a colectarii separate a deseurilor provenite de la populatie, Romania se confrunta astfel cu riscul unui enfrigement datorita ne indeplinirii angajamentelor asumate in ceea ce priveste gestionarea deseurilor.
Pentru informatii oficiale despre granturile SEE si norvegiene accesati www.eeagrants.org.
Pentru mai multe informatii despre Fond ONG accesati www.fondong.fdsc.ro.
Continutul acestui material nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a granturilor SEE 2009 – 2014.