Rosia

Ministerul Mediului incalca legea in cazul proiectului minier de la Rosia Montana

RosiaCoalitia pentru Mediu din Romania (CMR) protesteaza cu privire la falsa consultare derulata de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice (MMSC) in ceea ce priveste avizarea proiectului de la Rosia Montana si atrage atentia ca demersurile recente se situeaza in afara cadrului legal prevazut de procedura acordului de mediu.

CMR se alatura eforturilor Asociatiei Alburnus Maior si sprijina Scrisoarea deschisa inaintata in data de 25 iulie de aceasta – document care detaliaza pe puncte ilegalitatea demersurilor MMSC si prevederile legale minimale ignorate constient de apelul Ministerului la participare publica si consultare. In consecinta, cele 70 de organizatii neguvernamentale de mediu membre CMR cer MMSC sistarea procedurii de evaluare a proiectului minier.

Ministerul Mediului a publicat[1] un apel pentru participarea publicului la avizarea unui proiect care nu intruneste conditiile legale minime pentru a se afla in acest stadiu al dezbaterii publice. Dintre reglementarile ocolite sau incalcate mentionam: legea 350/2001, Hotararea de Guvern 1076/2000 (care prevad ca elaborarea propunerii de proiect poate avea loc doar dupa parcurgerea procedurii SEA si obtinerea tuturor avizelor prevazute de lege, inclusiv dupa aprobarea in consiliul/consiliile locale a planului urbanistic zonal), decizia Curtii de Apel Alba nr. 1960/2012 din 4 aprilie 2012 in dosar 5159/107/2010 (care arata ca PUZ Rosia Montana 2002 nu corespunde cadrului legislativ actual), Legea 422/2001 (care protejeaza monumente istorice clasa A precum Masivul Orlea sau Asezarile romane de la Alburnus Maior, inca nedescarcate de sarcina arheologica), Ordonanta 43/2001 s.a.m.d .

CMR constata in acelasi timp, cu indignare, diminuarea standardelor de mediu aplicate proiectului de la Rosia Montana (renunțarea Ministerului Mediului la obligativitatea garantiei financiare si responsabilitatea fata de mediu[2]) si nepreluarea in proiectul propus dezbaterii a noilor standarde de mediu[3]anunțate de premierul Victor Ponta și de Ministerul Mediului sau a pozitiilor exprimate de expertii din societatea civila in cadrul procedurii legale de consultare publica.

De exemplu, pentru Ministerul Mediului, asigurarea in caz de accident sau prevederi stricte precum nivelul concentrației de cianura din iazul de decantare raman in continuare subiecte tabu, iar proiectul supus pseudo-consultarii publice preia grosier din studiul de impact al companiei RMGC si din raspunsurile acesteia la solicitarile anterioare MMSC.

In consecinta, in numele celor 70 de organizatii neguvernamentale de mediu membre, CMR solicita Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice sistarea procedurii de evaluare a proiectului minier.
unitati3_4

Acordul de mediu pentru Cernavoda 3 si 4 este nejustificat

Fundatia TERRA Mileniul III considera decizia Ministrului Mediului si Padurilor din Romania de a emite acordul de mediu pentru “Continuarea lucrarilor de construire si finalizare a Unitatilor 3 si 4 ale CNE Cernavoda nu numai nejustificata din punct de vedere economic si financiar, cat mai ales nefondata din punct de vedere al raportului de evaluare a impactului asupra mediului, care a stat la baza deciziei.

Inca din 2007 –  cand raportul la studiul de impact pentru proiectul Cernavoda 3 si 4 a fost lansat spre consultare publica – Fundatia TERRA Mileniul III a aratat ca documentul este incomplet deoarece nu prezenta o analiza corespunzatoare a alternativelor, date privind impactul functionarii – pana la acel moment – a centralei nucleare asupra sanatatii populatiei (inclusiv cu privire la impactul concentratiilor ridicate de tritiu asupra populatiei din zona), o analiza a riscului de atac terorist asupra centralei si consecintele sale (inclusiv asupra bazinului de combustibil uzat, neprotejat de anvelopa reactorului).

In plus, si direct legat de analiza alternativelor, raportul la studiul de impact nu trateaza in mod corespunzator problema costurilor, riscurilor si impactului legat de lucrarile hidrotehnice necesare pentru asigurarea apei de racire, dezafectarea reactoarelor si gestionarea deseurilor radioactive.

Raspunsurile la doar o mica parte dintre aceste comentarii ne-au fost transmise dupa 4 ani[1]! Ele se refera strict la monitorizarea starii de sanatate a poulatiei din judetul Constanta, ignorand pur si simplu oricare alte aspecte. Pentru lipsa raspusurilor la comentariile publicului interesat, procedura de evaluare a impactului de mediu NU poate fi considerata incheiata, si o decizie finala nu poate fi luata.

In timp ce Ministerul Mediului analiza raportul EIM, tragedia de la Fukushima a demonstrat ca centralele nucleare nu sunt niciodata 100% sigure. Indiferent de numarul sistemelor de siguranta cu care a fost proiectat un reactor, de rezultatele satisfacatoare in urma testelor, centralele nucleare sunt manevrate de oameni, iar Fukushima ne-a demonstrat ca sunt vulnerabile si in fata naturii.

Centrala de la Cernavoda si-a aratat la randul ei vulerabilitatea in fata efectelor schimbarilor climatice. Seceta prelungita din 2003 a dus la oprirea „accidentala” a reactorului 1 din lipsa asigurarii apei de racire. In 2012 nivelul Dunarii a atins din nou cote alarmant de scazute, riscul opririi celor 2 reactoare fiind unul real.

Nesiguranta crescuta, in contextul schimbarilor climatice 

Alimentarea cu apa de racire este esentiala in functionarea unei centrale nucleare. In conditiile in care specialistii climatologi vorbesc despre veri tot mai secetoase, cu temperaturi din ce in ce mai ridicate, e greu de imaginat ca alimentarea cu apa de racire a celor 4 unitati nucleare poate fi asigurata in conditii de siguranta. Primul reactor de la Fukushima a explodat dupa ce nu s-a reusit racirea sa. Cel de al doilea reactor de acolo, a luat foc si a  explodat, iar peretii exteriori au fost distrusi tocmai pentru ca partea lui activa sa poata fi racita cu apa din ocean, deoarece niciunul dintre sistemele sale de racire nu mai functiona.

Din perspectiva economico-financiara, o paralela intre cazul Cernavoda 3 si 4 si proiectul Centralei nulceare de la Belene este indreptatita. Bulgaria a renuntat in martie 2012 la planurile pentru centrala nucleara de la Belene, cu o capacitate de 2.000 de MW, pentru ca acest proiect nu a reusit sa atraga suficient interes din partea investitorilor privati in ultimii trei ani, dupa ce grupul german RWE s-a retras in 2009 din cauza temerilor legate de finantare.

EnergoNuclear, compania creata pentru constructia celor 2 reactoare de la Cernavoda este controlata in proportie de 84,65% de stat, prin Nuclearelectrica. In actionariat se mai gasesc Enel Investment Holding, cu 9,15%, si ArcelorMittal Galati cu 6,2%. Investitori straini importanti, precum CEZ, GDF SUEZ, RWE si Iberdrola s-au retras din acest proiect, acuzand „incertitudini economice si de piata  legate in cea mai mare parte de actuala criza financiara” .

Costul estimat pentru cele doua reactoare este de 4 miliarde de euro, iar fiecare unitate va avea o putere instalata de 720 MW. Durata de viata a unei unitati este de 30 de ani.

In  contextul in care tot mai multi oameni din intreaga lume solicita inchiderea centralelor atomice, iar guverne precum cel al Germaniei, Japoniei si chiar al Frantei anunta masuri de renuntare la producerea energiei nucleare, Fundatia TERRA Mileniul III solicita Ministerului Mediului si Padurilor respingerea cererii pentru acordul de mediu in cazul proiectului Cernavoda 3 si 4.

Foto: nuclearelectrica.ro


[1] Comentariile TERRA Mileniul III înregistrate la MMP sub nr. 16456/SS/04.07.2008 şi răspuns MMP nr. 144091/ 06.07.2012