consiliu ue

Statele UE au esuat in incercarea de a imbunatati politicile privind biocarburantii

by Comunicate de presă

consiliu ueStatele Membre ale UE nu au reusit sa ajunga la niciun acord in privinta limitarii folosirii biocarburantilor din culturi agricole in transporturi, lasand nesolutionate efectele negative ale politicilor europene in acest sector. Conform estimarilor, amanarea luarii unei decizii va conduce la cresterea cantitatii de emisii de gaze cu efect de sera si a preturilor la alimente.

Ministrii europeni pentru energie au respins ieri, in Consiliul de la Bruxelles, un acord politic de modificare a politicilor europene privind biocarburantii. Propunerea respinsa ar fi limitat la 7% utilizarea biocarburantilor din generatia I – obtinuti din culturi alimentare – care, in amestec cu benzina sau motorina, contribuie la atingerea tintei de energie regenerabila in transporturi, pana in anul 2020. Aceasta tinta a fost stabilita de UE la 10% si a lasat Statelor Membre posibilitatea de a alege modalitatile de atingere a ei. Majoritatea au optat pentru biocarburantii de prima generatie. Impactul acestor politici se observa cel mai mult in tarile in curs de dezvoltare, unde cererea din ce in ce mai mare de biocarburanti conduce la defrisari masive, pierderea biodiversitatii, limitarea accesului la hrana si conflicte.

Desi ar fi reprezentat o imbunatatire a politicilor actuale, introducerea plafonului de 7% a fost considerat de statele europene promotoare ale unor politici curate drept un compromis prea mare, fata de propunerea initiala a Comisiei Europene, de 5%. Aceasta diferenta de doua procente reprezinta echivalentul emisiilor a 9 milioane de autoturisme pe drumurile europene, pana in 2020, respectiv 400 de milioane de tone de CO2.

Rezultatul votului determina mentinerea unei cote de utilizare a biocarburantilor de 10% , ce creeaza posibilitatea ca emisiile sa creasca cu 35 – 65 de milioane de tone anual, ceea ce echivaleaza cu punerea in circulatie a 14 – 29 de milioane de masini pe drumurile europene, conform Institutului pentru Politici de Mediu Europene (IEEP)[1].

”Daca ar fost aprobata, propunerea de compromis ar fi avut efecte grave, dar mentinerea starii de fapt este dezastruoasa. Absenta oricaror masuri inseamna emisii si preturi mai mari”, a declarat Nuša Urbancic, manager pentru combustibili curati in cadrul federatiei europene Transport&Environment.

Romania a sustinut propunerea de compromis

Olanda, Belgia, Danemarca, Italia si Luxemburg au refuzat sa sprijine acest compromis, sustinand ca 7% este prea mult pentru a reduce daunele de mediu si sociale ale cererii europene de biocarburanti. Pe de alta parte, Polonia si Ungaria se opun reformei, considerand inoportuna limitarea volumului de biocarburanti proveniti din culturi agricole.

Romania s-a pronuntat in favoarea compromisului. Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nita, a mentionat in cadrul dezbaterilor din Consiliu ca Romania nu isi poate permite un plafon de biocarburanti mai mic de 7%, altfel risca sa nu isi indeplineasca tinta de 10% de energie regenerabila in sectorul de transporturi. Ministrul recunoscuse insa anterior ca exista probleme de natura tehnica si economica ce impiedica introducerea pe piata a benzinei si a motorinei cu un amestec de biocarburanti mai mare de 5%, deoarece in Romania exista peste un milion de autovehicule care nu ar putea utiliza asemenea carburanti.

Fara contabilizarea factorului ILUC

Conform legislatiei europene, biocarburantii trebuie sa emita cu 35% mai putin decat combustibilii fosili, pentru a se justifica utilizarea lor. In prezent insa, emisiile provenite din Schimbarea Indirecta a Destinatiei Terenurilor (ILUC) [2] nu sunt contabilizate pentru calculul emisiilor totale provenite din procesul de productie, transport si utilizare a biocarburantilor.

”Evidenta emisiilor provenite din ILUC ar trebui sa devina obligatorie, pentru a se putea identifica acei biocarburanti care reduc cu adevarat emisiile[3]. Practic, decidentii ar trebui sa ia aminte ca scopul primordial al promovarii biocarburantilor a fost  reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera din transporturi, a doua cea mai importanta sursa de emisii din Europa si sectorul cu cea mai mare crestere anuala”, a declarat Mihai Stoica, coordonator de proiect in cadrul Fundatiei TERRA Mileniul III.

El a precizat ca introducerea factorilor ILUC in calculul emisiilor produse de biocarburantii de generatia I ar transmite semnale clare atat industriei, cat si producatorilor de materie prima din sectorul agricol, ca aceste politici si finantarile aferente din bani publici europeni sunt orientate exclusiv catre prevenirea si combaterea schimbarilor climatice.

[1] http://www.birdlife.org/europe/pdfs/201103_AnalysisoILUC.pdf

[2] Schimbarea Indirectă a Destinatiei Terenurilor (ILUC) se refera la eliberarea mai multor emisii de carbon in atmosfera din cauza schimbarii utilizării terenurilor, aceste emisii fiind provocate de expansiunea culturilor agricole destinate producerii de biodiesel si bioetanol pe terenuri cu stocuri bogate in carbon (paduri, turbarii etc.)

[3] Conform legislatiei europene, biocarburantii trebuie să emita cu 35% mai putin decat combustibilii fosili, pentru a se justifica utilizarea lor. Acest procent va creste la 50% în 2017 și la 60% in 2018 pentru biocarburantii produsi in instalatii noi.
BIOFUEL1

Scrisoare deschisa catre ministrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb

by ArticoleComunicate de presăEvenimenteScrisori de poziție

Doamna Ministru,

Fundatia Terra Mileniul III, cu sustinerea Coalitiei pentru Mediu din Romania, saluta propunerile Comisiei Europene de reformare a politicii in domeniul biocarburantilor, care urmareste imbunatatirea eficientei acestora si, nu in ultimul rand, prevenirea cresterii pretului alimentelor, prin impunerea unei limite de 5% pentru biocarburantii produsi din culturi agricole alimentare.

Proiectul de propunere anuntat de Comisie constituie un prim pas in directia cea buna, solicitat si asteptat de multi dintre cetatenii Uniunii Europene, ingrijorati de faptul ca politica actuala a UE in domeniul biocarburantilor ar putea avea o influenta negativa asupra pretului la alimente si o eficienta redusa in limitarea volumului de gaze cu efect de sera. Ingrijorari justificate si de faptul ca fenomenul schimbarilor climatice – pe care incercam sa-l combatem inclusiv prin politica in domeniul biocarburantilor – se pare ca afecteaza, asa cum s-a intamplat si in acest an, din ce in ce mai mult culturile agricole din multe tari ale lumii, inclusiv cele din Europa.

Desi Uniunea Europeana si-a propus o tinta de utilizare a biocarburantilor de 10%, pana in anul 2020, studiile existente la ora actuala indica faptul ca, in anumite conditii, biocarburantii – in special biodieselul obtinut din ulei de rapita sau de palmier – pot provoca emisii de gaze cu efect de sera chiar mai mari decat carburantii fosili si contribuie la cresterea pretului alimentelor si la accelerarea despaduririlor.

Un alt factor-cheie care a fost introdus in recenta propunere a Comisiei Europene (si care, pana in prezent, nu fusese luata in considerare) este efectul schimbarii indirecte a destinatiei terenurilui (Indirect Land Use Change – ILUC). Acest lucru inseamna, de fapt, includerea in calculul amprentei de carbon a biocarburantilor a impactului despaduririlor, a drenarii terenurilor mlastinoase sau al altor tipuri de defrisari.[1]

Unele studii indica faptul ca neincluderea factorului ILUC in calculul emisiilor generate de biocarburanti ar echivala cu punerea in circulatie a 14-20 milioane de autoturisme suplimentare pe drumurile europene, pana in 2020.

Considerand ca masurile bune propuse de Comisia Europeana constituie doar un minim asteptat de catre cetatenii europeni, va solicitam sa sprijiniti aceeasta propunere impotriva oricaror presiuni de slabire a sa sau de amanare a luarii in considerare a efectelor schimbarii indirecte a destinatiei terenului.

Tinand seama de aceste argumente, va rugam sa luati in considerare imbunatatirea acestui proiect prin propuneri venite din partea Romaniei – in asa fel incat sa se tina cu adevarat seama de efectele negative de mediu si sociale pe care le pot provoca biocarburantii de generatia intai, in general, si schimbarea indirecta a destinatiei terenului, in mod special – prin urmatoarele masuri:

1. Scaderea limitei de 5% pentru biocarburantii „produsi din hrana” si, in niciun caz, cresterea acesteia;

2. Introducerea factorului ILUC in Directiva pentru Energie Regenerabila, pentru a fi siguri ca niciun biocarburant comercializat in Romania si pe piata europeana nu contribuie la cresterea volumului de gaze cu efect de sera;

3. Initierea imediata a procesului de diminuare treptata a subventiilor pentru biocarburantii „produsi din hrana”;

4. Definirea termenilor de „deseuri” si „reziduuri”, care pot fi utilizate in fabricarea biocarburantilor. Introducerea unor criterii de sustenabilitate care sa ia in calcul efectele indirecte ale utilizarii deseurilor si reziduurilor agricole, precum si cele ale biocarburantilor de generatia a doua, obtinuti din culturi energetice;

5. Diminuarea treptata, pana la eliminare, a subventiilor acordate obtinerii de biocarburanti de generatia intai.

Din nefericire, temperaturile mari si seceta din anul 2012 care au afectat culturile agricole din multe tari ale lumii – inclusiv Romania – demonstreaza, inca odata, ca incalzirea globala isi face deja simtite efectele, introducand un factor de incertitudine in ceea ce priveste viitorul recoltelor destinate hranei. Cu atat mai mult, ar fi regretabil ca politica  in domeniul biocarburantilor – care are ca scop tocmai combaterea incalzirii globale – sa produca un efect contrar celui asteptat, contribuind la cresterea volumului de gaze cu efect de sera si determinand o criza alimentara, prin scumpirea alimentelor.

Suntem siguri ca, in calitatea Dv. de Ministru al Mediului si Padurilor, intelegeti foarte bine motivul acestor propuneri de masuri si, prin urmare, speram ca le veti promova si sprijini.

*Documentul a fost transmis, de asemenea, ministrului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Daniel Chitoiu, ministrului Transporturilor si Infrastructurii, Ovidiu Silaghi si ministrului  Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Daniel Constantin.