Série thématique : La stratégie de Lisbonne

Politica UE in domeniul biocarburantilor ne costa 6 miliarde de euro* anual

who paysBucuresti, Bruxelles,17 aprilie 2013 – Statele membre ale Uniunii Europene, care trebuie sa faca fata crizei economice, au cheltuit 6 miliarde de Euro pentru sustinerea industriei biocarburantilor in anul 2011, se arata intr-un studiu al International Institute for Sustainable Development – IISD[1]. Acest ajutor din bani publici (egal cu suma necesara salvarii Ciprului) a fost necesar pentru a sustine volumul de 4,5% biocarburanti, care trebuie sa se regaseasca in mod obligatoriu in amestecul cu carburantii clasici, conform prevederilor legislatiei europene. Procentajul de biocarburanti continut de carburantii fosili comercializati in UE in 2011 este aproape egal cu cel din propunerea de inghetare a tintei pentru  biocarburanti – de 5%, pana in anul 2020 – propusa de CE acum o jumatate de an[2].

Studiul IISD arata ca, daca politica europeana in domeniul biocarburantilor nu se va schimba, atingerea tintei de 8,6% biocarburanti, pana in 2020, va necesita o subventie publica cumulata intre 28,8 si 33 miliarde de Euro, in perioada 2014-2020.

Cercetarile anterioare au demonstrat deja ca politica europeana in domeniul biocarburantilor nu contribuie la reducerea volumului de gaze cu efect de sera (GES) din transporturi[3]. Daca s-ar lua in calcul emisiile datorate efectelor schimbarii indirecte a destinatei terenului (ILUC), atunci majoritatea biodieselului comercializat in momentul de fata ar emite un volum mai mare de GES decat dieselul fosil[4].

“Stiam deja ca politica UE in domeniul biocarburantilor nu contribuie la combaterea schimbarilor climatice, insa acest studiu demonstreaza ca aceasta politica nu ajuta nici economia. Subventiile de 6 miliarde de Euro s-ar putea dubla  daca UE va insista sa fie atinsa tinta de 10% biocarburanti, pana in 2020. Statele Membre trebuie sa ia in considerare faptul ca limitarea volumului de biocarburanti la nivelul actual va reduce nu doar emisiile, ci va aduce si economisirea unor sume foarte importante de bani”  – Nusa Urbancic, coordonator de programe pentru biocarburanti in cadrul organizatiei Transport&Environment

Cifra de 6 miliarde de Euro este o medie a estimatului ajutorului public din anul 2011. Aceasta suma reprezinta subventiile anuale acordate industriei biocarburantilor, care includ scutiri de taxe, comercializarea obligatorie conform legislatiei si finantarea cercetarii si dezvoltarii.

infografic

Studiul „Biocarburantii: cu ce pret? O analiza a costurilor si beneficiilor politicii UE in domeniul biocarburantilor” (Biofuels – At What Cost? A review of costs and benefits of EU biofuels policies) evalueaza valoarea ajutorului acordat comparat cu beneficiile aduse si analizeaza care ar fi impactul financiar al realizarii obiectivului de 10% biocarburanti, pana in 2020, din Directiva pentru Energie Regenerabila (RED), in perioada 2014-2020.

Studiul, finantat de IISD, BirdLife Europe, European Environmental Bureau (EEB) si Transport&Environment, ajunge la concluzia ca ajutorul acordat reprezinta peste 50% din beneficiile aduse de industria europeana a biocarburantilor, beneficii estimate intre 13 si 16 miliarde de euro, in anul 2011.

Ajutorul anual depaseste, de asemenea, valoarea totala a investitiilor in instalatiile de productie – facute din anul 2004 pana in prezent – investitii care se cifreaza la aproximativ 6,5 miliarde de euro. Acest lucru demonstreaza ca ajutorul acordat in prezent este ineficient pentru protejarea acestor investitii.

“Industria de biocarburanti pretinde ca investitiile din acest sector trebuie protejate cu orice pret, insa subventiile anuale sunt mai mari decat investitiile facute de producatori in instalatiile de productie. Noi toti platim pentru a mentine in activitate o industrie ineficienta, in pofida faptului ca aceasta industrie nu furnizeaza nici efectele de mediu si nici rezultatele economice asteptate!” – Faustine Defossez, de la European Environmental Bureau

Studiul indica, de asemenea, faptul ca impunerea unor standarde mai stricte pentru emisiile autovehiculelor reprezinta o solutie mult mai economica si mai sigura din punct de vedere al mediului, de reducere a gazelor cu efect de sera provenite din transporturi. Daca aceste 10 miliarde euro ar fi investite in autovehicule cu emisii reduse de carbon, volumul de CO2 s-ar reduce cu aproape 40Mt, iar subventiile ar fi compensate de reducerea importului de carburanti[5].

Politica europeana in domeniul biocarburantilor este prea costisitoare, daca o privim prin prisma rezultatelor de pana acum. Guvernele statelor membre fac mari eforturi financiare pentru a subventiona o politica dependenta de importuri, care nici macar nu face diferentierea intre impactul asupra mediului al diferitelor tipuri de biocarburanti.

infografic1
*Initial, suma inaintata de IISD a fost de 10 miliarde Euro, insa reprezentantii institutiei au rectificat ulterior cifrele, in urma depistarii unei erori de calcul.
Foto: euobserver.com

 


2) Propunerea Comisiei Europene

3) Studiu IEEP (2011): Anticipated Indirect Land Use Change Associated with Expanded Use of Biofuels in the EU (Estimarea schimbarii indirecte a destinatiei terenului, asociata cu cresterea consumului de biocarburanti in UE)

4) ILUC reprezinta procesul prin care terenurile agricole pentru producerea hranei sunt transformate in terenuri destinate cultivarii de plante utilizate ca materie prima in industria de biocarburanti. Culturile pentru hrana vor trebui cultivate pe alte terenuri (de obicei terenuri noi, care au fost ocupate de paduri sau zone mlastinoase) deoarece cererea pentru hrana ramane, in cel mai bun caz, constanta. Conversia terenurilor noi in terenuri agricole determina cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera, anuland beneficiile pe care ar trebui sa le aduca politica UE. Urmariti un scurt film despre biocarburanti.

5) Suma de €6 mld reprezinta aproximativ valoarea investitiilor necesare pentru limitarea emisiilor autoturismelor la 80gCO2/km, pana in 2020, fata de tinta de 95gCO2/km, propusa de CE in prezent. Calculul a fost facut luandu-se in considerare datele obtinute de The International Council of Clean Transportation (± €750/auto), multiplicat cu media istorica a vanzarilor anuale de autoturisme din UE 27, de 13 milioane de unitati.

cal dallas

Canada face lobby la Bucuresti pentru titeiul de sist

Ministrul Guvernului din Alberta (Canada) pentru Relatii Internationale, Cal Dallas (foto), va avea astazi o serie de intalniri cu reprezentanti ai Guvernului Romaniei, cu scopul de a face un lobby favorabil exploatarii titeiului de sist.

Cal Dallas se va intalni cu ministrul Mediului, Rovana Plumb si ministrul Economiei, Varujan Vosganian in incercarea de a influenta votul acestora din luna martie 2013, din Consiliul de Ministri ai mediului si energiei, asupra revizuirii Directivei privind calitatea carburantilor.

In conditiile in care Canada este unul dintre cele mai bogate state in zacaminte de sist, reprezentantii guvernelor canadiene viziteaza in aceasta perioada unele tari din Uniunea Europeana in incercarea de a influenta votul Consiliului de Ministri ai Mediului si Energiei.

In propunerea ce urmeaza a fi votata in luna martie, carburantii obtinuti din titei de sist au o intensitate a carbonului atat de mare incat nu sunt competitivi si risca sa fie exclusi pe piata europeana.

Romania sustine combustibilii curati

In luna februarie 2012, Romania a votat in favoarea propunerii Comisiei Europene de modificare a Directivei pentru Calitatea Carburantilor, al carei scop este reducerea intensitatii de carbon a combustibililor utilizati in transporturile rutiere cu 6%, intre 2010 si 2020. In acest mod, tara noastra contribuie semnificativ, alaturi de multe alte tari europene, la decarbonizarea sectorului de transport – singurul sector din Uniunea Europeana in care volumul emisiilor de gaze cu efect de sera a crescut si va continua sa creasca, daca nu vor fi luate masuri imediate.

Combustibilii fosili reprezinta 95% din totalul energiei utilizate in transporturile rutiere din Uniunea Europeana. Modalitatile diferite de producere a acestor combustibili se regasesc in diferentele semnificative intre intensitatea de carbon a acestora.

Noua Directiva va permite o clasificare a diferitelor tipuri de combustibili fosili, in functie de media intensitatii de carbon a acestora. Astfel, se va putea face o distinctie intre combustibilii neconventionali obtinuti din carbune, gaze naturale, sisturi bituminoase si bitum natural (sau titei de sist) si combustibilii conventionali obtinuti din petrol brut.

Call Dallas to quit lobby-ing!

Pentru a opri lobby-ul organizat de autoritatile Canadiene la Bucuresti, romanii au la dispozitie un blog de pe care ii pot trimite mesaje reprezentantului Guvernului canadian, Cal Dallas.

”Call Dallas to quit lobby-ing!” este modul in care cetatenii se pot alatura organizatiilor din Romania si a celor europene pentru a impiedica presiunea grupurilor de interese ale companiilor petroliere si ale statelor cu investitii majore in sectorul nisipurilor bituminoase asupra ministrilor din Romania. Blogul poate fi accesat la: www.calldallastoquitlobby.wordpress.com

Foto:

www.edmontonjournal.com

www.theuticashale.com

illustrations_carsandco2

Autovehicule cu emisii scazute de carbon

Avantajoase pentru detinatori
Avantajoase pentru economie
Avantajoase pentru mediu

 

 

In anul 2009, Uniunea Europeana a stabilit limite obligatorii de emisii pentru autoturismele noi, de 130 grame CO2 pe kilometru (grCO2/km), pana in 2015 si de 95 grCO2/km, pana in 2020 [1]. Comisia Europeana a propus recent o revizuire a modului de atingere a acestei tinte [2]. Documentul a confirmat limita de 95 grC2/km, dar a inclus prevederi inutile care slabesc/diminueaza tinta propusa. Acest document de pozitie indica modul in care poate fi imbunatatita propunerea Comisiei si beneficiile care ar rezulta din aceasta.

Consolidarea regulamentului de reducere a emisiilor de CO2 ale autoturismelor determina cresterea numarului locurilor de munca si a beneficiilor pentru economie, pentru utilizatori si pentru mediu.

Propunerea Comisiei Europene aduce deja beneficii considerabile[3]:

  • Cheltuieli mai mici cu carburantul – Economii de 3.000-4.000 Euro pe durata de viata a autoturismului pentru soferii europeni[4]
  • Un impuls pentru cresterea economica si a numarului locurilor de munca – valoarea economiei de carburant se va ridica la 36 miliarde Euro/an (2025-2030), contribuind la cresterea Produsului Intern Brut cu aproximativ 12 miliarde de Euro4
  • Locuri de munca in industria de inalta tehnologie – Pana in 2030, in UE vor fi create peste 110.000 de locuri de munca suplimentare in domeniile cercetarii, dezvoltarii si fabricatiei de autovehicule cu consum eficient de carburant [5]
  • Reducerea importurilor de petrol – Economii de 100 miliarde Euro/an la importurile de petrol, care ar produce un beneficiu in securitate energetica in valoare de 20 miliarde Euro 4
  • Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera – autoturismele emit 12% din totalul de emisii al Uniunii Europene.

 

Imbunatatirea propunerii Comisiei Europene ar avea un impact pozitiv suplimentar asupra pretului de cumparare si asupra economiilor de carburant, asa cum este indicat in tabelul de mai jos:

Estimarile costurilor suplimentare ale introducerii noilor tehnologii in productia de autoturisme sunt conservatoare; experientele anterioare indica faptul ca aceste costuri sunt, probabil, de doua ori mai mici.

Plecand de la premize mai optimiste[7], durata de amortizare a diferentei de pret pentru tinta de 95 grCO2/km poagte ajunge mai mica de un an si jumatate, in timp ce valoarea mai mare de revanzare ar mari economiile realizate. Cronologic, pretul autoturismelor noi a scazut, in timp ce eficienta consumului de carburant a acestora a crescut. Presupunerea ca pretul autoturismele noi va deveni ’prohibitiv’ s-a dovedit a fi nefondata.

Pretul de vanzare si emisiile de CO2 ale autoturismelor noi[8]

Imbunatatirea propunerii CE este posibila si ar aduce avantaje

Masurile care pot fi propuse de parlamentarii europeni:

  1. Introducerea unei tinte de 80 grCO2/km, pana in 2020, in scopul maximizarii beneficiilor autoturismelor eficiente din punct de vedere al consumului de carburant
  2. Stabilirea unei tinte de 60 grCO2/km, pana in 2025, cu scopul de a da un semnal clar pentru politica in domeniul industriei de autovehicule si pentru impulsionarea constructiei de vehicule electrice
  3. Renuntarea la ’portitele’ care permit evitarea reducerii efective a emisiilor si asigurarea ca reglementarile existente vor fi respectate cu strictete, pina in 2020, si ca Europa isi va mentine pozitia de lider in acest domeniu
  4. Reducerea suplimentara a tintei cu 10 grCO2/km, in scopul compensarii manipularii actualelor proceduri de testare, pana la schimbarea acestora
  5. Inlocuirea super-creditelor care submineaza tintele actuale, cu un procentaj flexibil de compensare de pana la 2,5% pentru vehiculele cu emisii ultra-scazute de carbon
  6. Posibilitatea constructorului de a alege intre amprenta de carbon sau masa vehiculului
  7. Introducerea unui pachet de masuri pentru stimularea cererii de autovehicule cu emisii ultra-scazute de carbon, prin sprijinirea infrastructurii si a achizitionarii de autovehicule prin  stimulente fiscale
  8. Limitarea contributei eco-inovarii la reducerea emsiilor la 5 grCO2/km/vehicul si pastrarea sistemului actual de evaluare
  9. Revizuirea sistemului de derogari pentru micii producatori, in scopul imbunatatirii transparentei si a reducerii distorsiunilor de piata
  10. Finalizarea si adoptarea de catre Comisie a unor noi proceduri pentru testul-ciclu si pentru aprobarea tipului si a certificatului de conformitate.

Aceste propuneri ar contribui la fabricarea unor autoturisme mai bine adaptate pentru viitor, cu consum mai mic de carburant, care vor stimula crearea de locuri de munca si  vor creste competitivitatea industriei europene de automobile.



[1] Regulamentul EC no. 443/2009 al Parlamentului European si al Consiliului, din 23 aprilie, 2009

[2] European Commission Climate Action 2012, COM/2012/393. Propunere de reglementare pentru definirea modalităţilor de îndeplinire a ţintei de reducere a emisiilor de CO2 ale autoturismelor noi, până în 2020

[3] În comparaţie cu limita de 130 grCO2/km, pana in 2015

[4] Evaluarea de Impact de Mediu care justifică Propunerea Comisiei Europene de amendare a Regulamentului 443/2009 şi 510/2011

[5] „Boost! Transforming the powertrain value chain – a portfolio challenge”- McKinsey & Company, 2011

[6] Pret suplimentar de fabricaţie: 95g/km – €1000; 80g/km – €1800; 60g/km (2025)- €3000

[7] T&E 2012, “Low carbon cars – good for drivers, good for economy, good for the environment” – raport integral

[8] T&E, 2011: How clean areEurope’s cars