Série thématique : La stratégie de Lisbonne

Politica UE in domeniul biocarburantilor ne costa 6 miliarde de euro* anual

who paysBucuresti, Bruxelles,17 aprilie 2013 – Statele membre ale Uniunii Europene, care trebuie sa faca fata crizei economice, au cheltuit 6 miliarde de Euro pentru sustinerea industriei biocarburantilor in anul 2011, se arata intr-un studiu al International Institute for Sustainable Development – IISD[1]. Acest ajutor din bani publici (egal cu suma necesara salvarii Ciprului) a fost necesar pentru a sustine volumul de 4,5% biocarburanti, care trebuie sa se regaseasca in mod obligatoriu in amestecul cu carburantii clasici, conform prevederilor legislatiei europene. Procentajul de biocarburanti continut de carburantii fosili comercializati in UE in 2011 este aproape egal cu cel din propunerea de inghetare a tintei pentru  biocarburanti – de 5%, pana in anul 2020 – propusa de CE acum o jumatate de an[2].

Studiul IISD arata ca, daca politica europeana in domeniul biocarburantilor nu se va schimba, atingerea tintei de 8,6% biocarburanti, pana in 2020, va necesita o subventie publica cumulata intre 28,8 si 33 miliarde de Euro, in perioada 2014-2020.

Cercetarile anterioare au demonstrat deja ca politica europeana in domeniul biocarburantilor nu contribuie la reducerea volumului de gaze cu efect de sera (GES) din transporturi[3]. Daca s-ar lua in calcul emisiile datorate efectelor schimbarii indirecte a destinatei terenului (ILUC), atunci majoritatea biodieselului comercializat in momentul de fata ar emite un volum mai mare de GES decat dieselul fosil[4].

“Stiam deja ca politica UE in domeniul biocarburantilor nu contribuie la combaterea schimbarilor climatice, insa acest studiu demonstreaza ca aceasta politica nu ajuta nici economia. Subventiile de 6 miliarde de Euro s-ar putea dubla  daca UE va insista sa fie atinsa tinta de 10% biocarburanti, pana in 2020. Statele Membre trebuie sa ia in considerare faptul ca limitarea volumului de biocarburanti la nivelul actual va reduce nu doar emisiile, ci va aduce si economisirea unor sume foarte importante de bani”  – Nusa Urbancic, coordonator de programe pentru biocarburanti in cadrul organizatiei Transport&Environment

Cifra de 6 miliarde de Euro este o medie a estimatului ajutorului public din anul 2011. Aceasta suma reprezinta subventiile anuale acordate industriei biocarburantilor, care includ scutiri de taxe, comercializarea obligatorie conform legislatiei si finantarea cercetarii si dezvoltarii.

infografic

Studiul „Biocarburantii: cu ce pret? O analiza a costurilor si beneficiilor politicii UE in domeniul biocarburantilor” (Biofuels – At What Cost? A review of costs and benefits of EU biofuels policies) evalueaza valoarea ajutorului acordat comparat cu beneficiile aduse si analizeaza care ar fi impactul financiar al realizarii obiectivului de 10% biocarburanti, pana in 2020, din Directiva pentru Energie Regenerabila (RED), in perioada 2014-2020.

Studiul, finantat de IISD, BirdLife Europe, European Environmental Bureau (EEB) si Transport&Environment, ajunge la concluzia ca ajutorul acordat reprezinta peste 50% din beneficiile aduse de industria europeana a biocarburantilor, beneficii estimate intre 13 si 16 miliarde de euro, in anul 2011.

Ajutorul anual depaseste, de asemenea, valoarea totala a investitiilor in instalatiile de productie – facute din anul 2004 pana in prezent – investitii care se cifreaza la aproximativ 6,5 miliarde de euro. Acest lucru demonstreaza ca ajutorul acordat in prezent este ineficient pentru protejarea acestor investitii.

“Industria de biocarburanti pretinde ca investitiile din acest sector trebuie protejate cu orice pret, insa subventiile anuale sunt mai mari decat investitiile facute de producatori in instalatiile de productie. Noi toti platim pentru a mentine in activitate o industrie ineficienta, in pofida faptului ca aceasta industrie nu furnizeaza nici efectele de mediu si nici rezultatele economice asteptate!” – Faustine Defossez, de la European Environmental Bureau

Studiul indica, de asemenea, faptul ca impunerea unor standarde mai stricte pentru emisiile autovehiculelor reprezinta o solutie mult mai economica si mai sigura din punct de vedere al mediului, de reducere a gazelor cu efect de sera provenite din transporturi. Daca aceste 10 miliarde euro ar fi investite in autovehicule cu emisii reduse de carbon, volumul de CO2 s-ar reduce cu aproape 40Mt, iar subventiile ar fi compensate de reducerea importului de carburanti[5].

Politica europeana in domeniul biocarburantilor este prea costisitoare, daca o privim prin prisma rezultatelor de pana acum. Guvernele statelor membre fac mari eforturi financiare pentru a subventiona o politica dependenta de importuri, care nici macar nu face diferentierea intre impactul asupra mediului al diferitelor tipuri de biocarburanti.

infografic1
*Initial, suma inaintata de IISD a fost de 10 miliarde Euro, insa reprezentantii institutiei au rectificat ulterior cifrele, in urma depistarii unei erori de calcul.
Foto: euobserver.com

 


2) Propunerea Comisiei Europene

3) Studiu IEEP (2011): Anticipated Indirect Land Use Change Associated with Expanded Use of Biofuels in the EU (Estimarea schimbarii indirecte a destinatiei terenului, asociata cu cresterea consumului de biocarburanti in UE)

4) ILUC reprezinta procesul prin care terenurile agricole pentru producerea hranei sunt transformate in terenuri destinate cultivarii de plante utilizate ca materie prima in industria de biocarburanti. Culturile pentru hrana vor trebui cultivate pe alte terenuri (de obicei terenuri noi, care au fost ocupate de paduri sau zone mlastinoase) deoarece cererea pentru hrana ramane, in cel mai bun caz, constanta. Conversia terenurilor noi in terenuri agricole determina cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera, anuland beneficiile pe care ar trebui sa le aduca politica UE. Urmariti un scurt film despre biocarburanti.

5) Suma de €6 mld reprezinta aproximativ valoarea investitiilor necesare pentru limitarea emisiilor autoturismelor la 80gCO2/km, pana in 2020, fata de tinta de 95gCO2/km, propusa de CE in prezent. Calculul a fost facut luandu-se in considerare datele obtinute de The International Council of Clean Transportation (± €750/auto), multiplicat cu media istorica a vanzarilor anuale de autoturisme din UE 27, de 13 milioane de unitati.

BIOFUEL1

Scrisoare deschisa catre ministrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb

Doamna Ministru,

Fundatia Terra Mileniul III, cu sustinerea Coalitiei pentru Mediu din Romania, saluta propunerile Comisiei Europene de reformare a politicii in domeniul biocarburantilor, care urmareste imbunatatirea eficientei acestora si, nu in ultimul rand, prevenirea cresterii pretului alimentelor, prin impunerea unei limite de 5% pentru biocarburantii produsi din culturi agricole alimentare.

Proiectul de propunere anuntat de Comisie constituie un prim pas in directia cea buna, solicitat si asteptat de multi dintre cetatenii Uniunii Europene, ingrijorati de faptul ca politica actuala a UE in domeniul biocarburantilor ar putea avea o influenta negativa asupra pretului la alimente si o eficienta redusa in limitarea volumului de gaze cu efect de sera. Ingrijorari justificate si de faptul ca fenomenul schimbarilor climatice – pe care incercam sa-l combatem inclusiv prin politica in domeniul biocarburantilor – se pare ca afecteaza, asa cum s-a intamplat si in acest an, din ce in ce mai mult culturile agricole din multe tari ale lumii, inclusiv cele din Europa.

Desi Uniunea Europeana si-a propus o tinta de utilizare a biocarburantilor de 10%, pana in anul 2020, studiile existente la ora actuala indica faptul ca, in anumite conditii, biocarburantii – in special biodieselul obtinut din ulei de rapita sau de palmier – pot provoca emisii de gaze cu efect de sera chiar mai mari decat carburantii fosili si contribuie la cresterea pretului alimentelor si la accelerarea despaduririlor.

Un alt factor-cheie care a fost introdus in recenta propunere a Comisiei Europene (si care, pana in prezent, nu fusese luata in considerare) este efectul schimbarii indirecte a destinatiei terenurilui (Indirect Land Use Change – ILUC). Acest lucru inseamna, de fapt, includerea in calculul amprentei de carbon a biocarburantilor a impactului despaduririlor, a drenarii terenurilor mlastinoase sau al altor tipuri de defrisari.[1]

Unele studii indica faptul ca neincluderea factorului ILUC in calculul emisiilor generate de biocarburanti ar echivala cu punerea in circulatie a 14-20 milioane de autoturisme suplimentare pe drumurile europene, pana in 2020.

Considerand ca masurile bune propuse de Comisia Europeana constituie doar un minim asteptat de catre cetatenii europeni, va solicitam sa sprijiniti aceeasta propunere impotriva oricaror presiuni de slabire a sa sau de amanare a luarii in considerare a efectelor schimbarii indirecte a destinatiei terenului.

Tinand seama de aceste argumente, va rugam sa luati in considerare imbunatatirea acestui proiect prin propuneri venite din partea Romaniei – in asa fel incat sa se tina cu adevarat seama de efectele negative de mediu si sociale pe care le pot provoca biocarburantii de generatia intai, in general, si schimbarea indirecta a destinatiei terenului, in mod special – prin urmatoarele masuri:

1. Scaderea limitei de 5% pentru biocarburantii „produsi din hrana” si, in niciun caz, cresterea acesteia;

2. Introducerea factorului ILUC in Directiva pentru Energie Regenerabila, pentru a fi siguri ca niciun biocarburant comercializat in Romania si pe piata europeana nu contribuie la cresterea volumului de gaze cu efect de sera;

3. Initierea imediata a procesului de diminuare treptata a subventiilor pentru biocarburantii „produsi din hrana”;

4. Definirea termenilor de „deseuri” si „reziduuri”, care pot fi utilizate in fabricarea biocarburantilor. Introducerea unor criterii de sustenabilitate care sa ia in calcul efectele indirecte ale utilizarii deseurilor si reziduurilor agricole, precum si cele ale biocarburantilor de generatia a doua, obtinuti din culturi energetice;

5. Diminuarea treptata, pana la eliminare, a subventiilor acordate obtinerii de biocarburanti de generatia intai.

Din nefericire, temperaturile mari si seceta din anul 2012 care au afectat culturile agricole din multe tari ale lumii – inclusiv Romania – demonstreaza, inca odata, ca incalzirea globala isi face deja simtite efectele, introducand un factor de incertitudine in ceea ce priveste viitorul recoltelor destinate hranei. Cu atat mai mult, ar fi regretabil ca politica  in domeniul biocarburantilor – care are ca scop tocmai combaterea incalzirii globale – sa produca un efect contrar celui asteptat, contribuind la cresterea volumului de gaze cu efect de sera si determinand o criza alimentara, prin scumpirea alimentelor.

Suntem siguri ca, in calitatea Dv. de Ministru al Mediului si Padurilor, intelegeti foarte bine motivul acestor propuneri de masuri si, prin urmare, speram ca le veti promova si sprijini.

*Documentul a fost transmis, de asemenea, ministrului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Daniel Chitoiu, ministrului Transporturilor si Infrastructurii, Ovidiu Silaghi si ministrului  Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Daniel Constantin.