BIOFUEL1

Impactul politicilor europene privind biocombustibilii asupra agriculturii – Scenarii pentru 2020

BIOFUEL1

Directiva pentru Energie Regenerabila (RED)[1] a Uniunii Europene stabileste o tinta generala de 20% pentru consumul energiei din resurse regenerabile pana in 2020. Cel putin 10% din aceasta este destinata consumului de combustibil obtinut din resurse regenerabile in sectorul de transporturi. In paralel, Directiva pentru Calitatea Combustibilului (FQD)[2] obliga distribuitorii de carburanti sa reduca intensitatea carbonului din carburantii destinati transportului terestru cu 6% pana in 2020.

Cu toate acestea, este nesigur cat la suta din aceasta tinta poate fi atinsa pana in 2020. Secetele din ultimii ani au afectat simtitor pretul mancarii, conducand catre o dezbatere la nivel mondial asupra securitatii in domeniul alimentar. S-a criticat folosirea culturilor alimentare pentru productia de biocombustibili in locul mancarii. Sustenabilitatea biodieselului, in mod special, a fost pusa sub semnul intrebarii. Cu toate acestea, se estimeaza o contributie scazuta a biocombustibililor de generatie a II-a, cel putin pana in 2020, pe baza faptului ca acestia necesita o tehnologie avansata, investitii mari si nu pot deveni competitivi pe piata din cauza pretului ridicat pentru consumatorul final. De asemenea, industria europeana producatoare de automobile da semne ca nu este pregatita sa foloseasca mixuri de combustibil care contin o cantitate ridicata de biodiesel sau bioetanol.

Pentru a reduce impactul Schimbarii Indirecte a Destinatiei Terenurilor (ILUC)[3], lucru care se poate intampla din cauza cererii pentru alimente, cuplata cu cererea de materie prima din culturi alimentare sau energetice pentru productia de biocombustibili, Comisia Europeana (CE) a solicitat modificarea RED. CE propune limitarea contributiei biocombustibililor de prima generatie[4] la 5% din tinta de 10% de energie regenerabila impusa sectorului de transporturi.

Un element foarte important in propunerea CE este contabilizarea emisiilor provenite din schimbarea indirecta a utilizarii terenurilor prin introducerea factorului ILUC in bilantul total de emisii al biocarburantilor din generatia intai, in RED si FQD. Acest lucru ar creste, in teorie, performanta acestora din punct de vedere al mediului, indicand industriei care dintre biocarburanti, in functie de provenienta, sunt cu adevarat sustenabili. In plus, CE propune ca tranzitia catre biocombustibilii avansati, ai caror emisii provenite din ILUC sunt mici sau inexistente, sa se faca prin favorizarea contributiei acestora la tinta finala, cu ajutorul unor stimuli, in principal financiari, de la UE.

Estimari privind scaderea preturilor la alimente

Joint Research Center (JRC), laboratorul de cercetare stiintifica si tehnica al Uniunii Europene, a publicat un raport care analizeaza impactul politicilor de biocarburanti asupra sectorului agricol. Una dintre cele mai importante estimari este urmatoarea: daca utilizarea biocombustibililor de generatia I nu ar mai fi sustinuta de politicile UE, atunci pretul la alimente precum uleiurile vegetale ar scadea in UE cu 50% pana in 2020, fata de valorile actuale, iar in restul lumii cu pana la 15%.

Aceasta scadere drastica ar avea loc datorita faptului ca pretul global pentru uleiuri vegetale este stabilit, cu precadere, de utilizarea acestora in scopuri alimentare. In momentul in care mai mult ulei de soia sau de palmier este utilizat pentru productia de biocarburanti, acestia sunt disponibili in cantitati mai mici pentru consumul alimentar, iar acesta insuficienta determina inflatia pretului mancarii.

Sub propunerea CE de limitare a combustibililor de generatia I, consumul uleiurilor vegetale ar scadea cu 28% in 2020, fata de estimarile pentru scenariul actual. Daca s-ar merge mai departe si s-ar inlatura orice politica europeana care sa promoveze biocombustibilii, consumul ar putea sa scada cu pana la 75%. Scaderea preturilor la alimente rezultata ar fi cu mult mai mare in Europa in comparatie cu restul lumii, datorita faptului ca, la nivel global, numai 17% din uleiurile vegetale sunt folosite pentru obtinerea de biocombustibili.

Conform studiului, daca s-ar adopta propunerile CE, rezultatul ar fi o scadere a pretului alimentelor de baza (grau, porumb, zahar, uleiuri vegetale etc.) in 2020 cu aproximativ 3,5%. Pe de alta parte, daca s-ar renunta complet la politicile de promovare a biocombustibililor, preturile la alimentele de baza ar scadea cu pana la 6%.

Importanta politicii ce priveste biocombustibilii poate fi masurata si prin faptul ca, daca aceasta nu ar exista, s-ar cultiva cu „aproximativ 6 milioane de hectare (0,7% din suprafata mondiala) mai putine cereale, seminte oleaginoase, plantatii de zahar si culturi de palmier in lume, in 2020. Acest lucru ar reduce cererea pentru terenuri arabile, ceea ce ar insemna mai putine defrisari si o rata mai redusa a stramutarii suprafetelor agricole pe terenuri care stocheaza carbon in cantitati mari, precum turbariile.

Studiul, care a folosit o platforma de modelare agro-economica, a fost pregatit de catre Institutul pentru Studii Tehnologice Prospective, afiliat JRC, pentru Directoratul General de Agricultura al Comisiei Europene.

Studiul este disponibil integrala la sectiunea Publicatii.


[1] Renewable Energy Directive (2009/28/EC) – pentru promovarea utilizarii energiei provenita din resurse regenerabile.
[2] 98/70/EC – Fuel Quality Directive
[3] Indirect Land-Use Change sau are loc atunci cand terenurile folosite initial pentru productia de hrana sunt convertite pentru productia de biocombustibili. In consecinta, datorita cererii cel putin constante de hrana, culturile destinate alimentatiei sunt ”mutate” pe terenuri non-agricole ce stochează dioxidul de carbon (paduri, zone umede), provocand astfel cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera.
[4] Biocombustibilii de generatia I sunt cei produsi din culturi terestre. Acestia sunt de 2 tipuri: biodieselul, obtinut prin procesarea semintelor plantelor oleaginoase (uleiuri vegetale industriale), dar  și din grasimi animale sau uleiuri arse utilizate pentru gatit; bioetanolul, obtinut  prin procesarea plantelor care contin zahar sau amidon.

BIOFUEL1

Scrisoare deschisa catre ministrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb

Doamna Ministru,

Fundatia Terra Mileniul III, cu sustinerea Coalitiei pentru Mediu din Romania, saluta propunerile Comisiei Europene de reformare a politicii in domeniul biocarburantilor, care urmareste imbunatatirea eficientei acestora si, nu in ultimul rand, prevenirea cresterii pretului alimentelor, prin impunerea unei limite de 5% pentru biocarburantii produsi din culturi agricole alimentare.

Proiectul de propunere anuntat de Comisie constituie un prim pas in directia cea buna, solicitat si asteptat de multi dintre cetatenii Uniunii Europene, ingrijorati de faptul ca politica actuala a UE in domeniul biocarburantilor ar putea avea o influenta negativa asupra pretului la alimente si o eficienta redusa in limitarea volumului de gaze cu efect de sera. Ingrijorari justificate si de faptul ca fenomenul schimbarilor climatice – pe care incercam sa-l combatem inclusiv prin politica in domeniul biocarburantilor – se pare ca afecteaza, asa cum s-a intamplat si in acest an, din ce in ce mai mult culturile agricole din multe tari ale lumii, inclusiv cele din Europa.

Desi Uniunea Europeana si-a propus o tinta de utilizare a biocarburantilor de 10%, pana in anul 2020, studiile existente la ora actuala indica faptul ca, in anumite conditii, biocarburantii – in special biodieselul obtinut din ulei de rapita sau de palmier – pot provoca emisii de gaze cu efect de sera chiar mai mari decat carburantii fosili si contribuie la cresterea pretului alimentelor si la accelerarea despaduririlor.

Un alt factor-cheie care a fost introdus in recenta propunere a Comisiei Europene (si care, pana in prezent, nu fusese luata in considerare) este efectul schimbarii indirecte a destinatiei terenurilui (Indirect Land Use Change – ILUC). Acest lucru inseamna, de fapt, includerea in calculul amprentei de carbon a biocarburantilor a impactului despaduririlor, a drenarii terenurilor mlastinoase sau al altor tipuri de defrisari.[1]

Unele studii indica faptul ca neincluderea factorului ILUC in calculul emisiilor generate de biocarburanti ar echivala cu punerea in circulatie a 14-20 milioane de autoturisme suplimentare pe drumurile europene, pana in 2020.

Considerand ca masurile bune propuse de Comisia Europeana constituie doar un minim asteptat de catre cetatenii europeni, va solicitam sa sprijiniti aceeasta propunere impotriva oricaror presiuni de slabire a sa sau de amanare a luarii in considerare a efectelor schimbarii indirecte a destinatiei terenului.

Tinand seama de aceste argumente, va rugam sa luati in considerare imbunatatirea acestui proiect prin propuneri venite din partea Romaniei – in asa fel incat sa se tina cu adevarat seama de efectele negative de mediu si sociale pe care le pot provoca biocarburantii de generatia intai, in general, si schimbarea indirecta a destinatiei terenului, in mod special – prin urmatoarele masuri:

1. Scaderea limitei de 5% pentru biocarburantii „produsi din hrana” si, in niciun caz, cresterea acesteia;

2. Introducerea factorului ILUC in Directiva pentru Energie Regenerabila, pentru a fi siguri ca niciun biocarburant comercializat in Romania si pe piata europeana nu contribuie la cresterea volumului de gaze cu efect de sera;

3. Initierea imediata a procesului de diminuare treptata a subventiilor pentru biocarburantii „produsi din hrana”;

4. Definirea termenilor de „deseuri” si „reziduuri”, care pot fi utilizate in fabricarea biocarburantilor. Introducerea unor criterii de sustenabilitate care sa ia in calcul efectele indirecte ale utilizarii deseurilor si reziduurilor agricole, precum si cele ale biocarburantilor de generatia a doua, obtinuti din culturi energetice;

5. Diminuarea treptata, pana la eliminare, a subventiilor acordate obtinerii de biocarburanti de generatia intai.

Din nefericire, temperaturile mari si seceta din anul 2012 care au afectat culturile agricole din multe tari ale lumii – inclusiv Romania – demonstreaza, inca odata, ca incalzirea globala isi face deja simtite efectele, introducand un factor de incertitudine in ceea ce priveste viitorul recoltelor destinate hranei. Cu atat mai mult, ar fi regretabil ca politica  in domeniul biocarburantilor – care are ca scop tocmai combaterea incalzirii globale – sa produca un efect contrar celui asteptat, contribuind la cresterea volumului de gaze cu efect de sera si determinand o criza alimentara, prin scumpirea alimentelor.

Suntem siguri ca, in calitatea Dv. de Ministru al Mediului si Padurilor, intelegeti foarte bine motivul acestor propuneri de masuri si, prin urmare, speram ca le veti promova si sprijini.

*Documentul a fost transmis, de asemenea, ministrului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Daniel Chitoiu, ministrului Transporturilor si Infrastructurii, Ovidiu Silaghi si ministrului  Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Daniel Constantin.