consiliu ue

Statele UE au esuat in incercarea de a imbunatati politicile privind biocarburantii

consiliu ueStatele Membre ale UE nu au reusit sa ajunga la niciun acord in privinta limitarii folosirii biocarburantilor din culturi agricole in transporturi, lasand nesolutionate efectele negative ale politicilor europene in acest sector. Conform estimarilor, amanarea luarii unei decizii va conduce la cresterea cantitatii de emisii de gaze cu efect de sera si a preturilor la alimente.

Ministrii europeni pentru energie au respins ieri, in Consiliul de la Bruxelles, un acord politic de modificare a politicilor europene privind biocarburantii. Propunerea respinsa ar fi limitat la 7% utilizarea biocarburantilor din generatia I – obtinuti din culturi alimentare – care, in amestec cu benzina sau motorina, contribuie la atingerea tintei de energie regenerabila in transporturi, pana in anul 2020. Aceasta tinta a fost stabilita de UE la 10% si a lasat Statelor Membre posibilitatea de a alege modalitatile de atingere a ei. Majoritatea au optat pentru biocarburantii de prima generatie. Impactul acestor politici se observa cel mai mult in tarile in curs de dezvoltare, unde cererea din ce in ce mai mare de biocarburanti conduce la defrisari masive, pierderea biodiversitatii, limitarea accesului la hrana si conflicte.

Desi ar fi reprezentat o imbunatatire a politicilor actuale, introducerea plafonului de 7% a fost considerat de statele europene promotoare ale unor politici curate drept un compromis prea mare, fata de propunerea initiala a Comisiei Europene, de 5%. Aceasta diferenta de doua procente reprezinta echivalentul emisiilor a 9 milioane de autoturisme pe drumurile europene, pana in 2020, respectiv 400 de milioane de tone de CO2.

Rezultatul votului determina mentinerea unei cote de utilizare a biocarburantilor de 10% , ce creeaza posibilitatea ca emisiile sa creasca cu 35 – 65 de milioane de tone anual, ceea ce echivaleaza cu punerea in circulatie a 14 – 29 de milioane de masini pe drumurile europene, conform Institutului pentru Politici de Mediu Europene (IEEP)[1].

”Daca ar fost aprobata, propunerea de compromis ar fi avut efecte grave, dar mentinerea starii de fapt este dezastruoasa. Absenta oricaror masuri inseamna emisii si preturi mai mari”, a declarat Nuša Urbancic, manager pentru combustibili curati in cadrul federatiei europene Transport&Environment.

Romania a sustinut propunerea de compromis

Olanda, Belgia, Danemarca, Italia si Luxemburg au refuzat sa sprijine acest compromis, sustinand ca 7% este prea mult pentru a reduce daunele de mediu si sociale ale cererii europene de biocarburanti. Pe de alta parte, Polonia si Ungaria se opun reformei, considerand inoportuna limitarea volumului de biocarburanti proveniti din culturi agricole.

Romania s-a pronuntat in favoarea compromisului. Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nita, a mentionat in cadrul dezbaterilor din Consiliu ca Romania nu isi poate permite un plafon de biocarburanti mai mic de 7%, altfel risca sa nu isi indeplineasca tinta de 10% de energie regenerabila in sectorul de transporturi. Ministrul recunoscuse insa anterior ca exista probleme de natura tehnica si economica ce impiedica introducerea pe piata a benzinei si a motorinei cu un amestec de biocarburanti mai mare de 5%, deoarece in Romania exista peste un milion de autovehicule care nu ar putea utiliza asemenea carburanti.

Fara contabilizarea factorului ILUC

Conform legislatiei europene, biocarburantii trebuie sa emita cu 35% mai putin decat combustibilii fosili, pentru a se justifica utilizarea lor. In prezent insa, emisiile provenite din Schimbarea Indirecta a Destinatiei Terenurilor (ILUC) [2] nu sunt contabilizate pentru calculul emisiilor totale provenite din procesul de productie, transport si utilizare a biocarburantilor.

”Evidenta emisiilor provenite din ILUC ar trebui sa devina obligatorie, pentru a se putea identifica acei biocarburanti care reduc cu adevarat emisiile[3]. Practic, decidentii ar trebui sa ia aminte ca scopul primordial al promovarii biocarburantilor a fost  reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera din transporturi, a doua cea mai importanta sursa de emisii din Europa si sectorul cu cea mai mare crestere anuala”, a declarat Mihai Stoica, coordonator de proiect in cadrul Fundatiei TERRA Mileniul III.

El a precizat ca introducerea factorilor ILUC in calculul emisiilor produse de biocarburantii de generatia I ar transmite semnale clare atat industriei, cat si producatorilor de materie prima din sectorul agricol, ca aceste politici si finantarile aferente din bani publici europeni sunt orientate exclusiv catre prevenirea si combaterea schimbarilor climatice.


[1] http://www.birdlife.org/europe/pdfs/201103_AnalysisoILUC.pdf

[2] Schimbarea Indirectă a Destinatiei Terenurilor (ILUC) se refera la eliberarea mai multor emisii de carbon in atmosfera din cauza schimbarii utilizării terenurilor, aceste emisii fiind provocate de expansiunea culturilor agricole destinate producerii de biodiesel si bioetanol pe terenuri cu stocuri bogate in carbon (paduri, turbarii etc.)

[3] Conform legislatiei europene, biocarburantii trebuie să emita cu 35% mai putin decat combustibilii fosili, pentru a se justifica utilizarea lor. Acest procent va creste la 50% în 2017 și la 60% in 2018 pentru biocarburantii produsi in instalatii noi.
EPelections

Votul Parlamentului European lasa biocarburantii in aer

EPelectionsParlamentul European (PE) a votat ieri, 11 septembrie, pentru limitarea cotei de participatie a biocarburantilor de prima generatie (din culturi agricole) la atingerea tintei de 10% energie regenerabila din totalul energiei utilizate in sectorul de transporturi pana in 2020.

 Cu toate acestea, europarlamentarii au decis sa nu se ia in considerare emisiile provenite din schimbarea indirecta a destinatiei terenurilor (ILUC) pentru producerea de biocombustibili pana in 2020. ILUC are loc atunci cand terenurile folosite initial pentru productia de hrana sunt convertite pentru productia de biocombustibili. In consecinta, culturile destinate alimentatiei sunt ”mutate” pe terenuri non-agricole ce stocheaza dioxidul de carbon (paduri, zone umede), provocand astfel cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera*.

PE a decis includerea emisiilor ILUC in Directiva pentru calitatea carburantilor dupa 2020, fara a impune tinte de cantitate sau de emisii pentru biocarburanti.

 ”Votul de azi ridica problema disponibilitatii Parlamentului European de a aduce pe calea cea buna politica Uniunii Europene in domeniul biocarburantilor. Pana cand un acord nu va fi stabilit, este incert care va fi viitorul biocarburantilor atat pentru investitori cat si pentru mediu. In schimb, exista siguranta faptului ca cetatenii europeni vor trebui sa plateasca in continuare in urmatorii sapte ani pentru biocarburanti care polueaza mai mult decat combustibilii fosili pe care ar trebui sa-i inlocuiasca”, a declarat Nusa Urbancic, managerul pentru combustibili sustenabili in cadrul Federatiei Transport and Environment din Bruxelles.

Mai putina presiune pe terenurile agricole

Europarlamentarii au votat de asemenea pentru stabilirea unei limite de 6% a biocombustibililor din culturi agricole care pot participa la tinta UE pentru combustibili regenerabili in transporturi. Aceasta decizie slabeste propunerea Comisiei, care a inaintat o tinta apropiata de nivelul actual de consum de 5%.

Aceasta tinta a fost conceputa pentru a reduce presiunea pe care biocarburantii o pun asupra noilor suprafete de teren utilizate la nivel global, conducand la defrisari si emisii de gaze cu efect de sera. Indonezia este un astfel de exemplu, unde defrisarile masive pentru plantarea noilor culturi de palmieri, din care se produce ulei vegetal pentru export catre industria de biocarburanti din Europa, au provocat conflicte la nivelul populatiei locale, crize alimentare, cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera si pierderea biodiversitatii.

”Facem un apel catre guvernele si parlamentarii statelor membre pentru a sustine contabilizarea completa a emisiilor provenite din utilizarea biocarburantilor. Ne dorim acest lucru pentru a repara o data pentru totdeauna aceasta politica europeana ineficienta in domeniul biocarburantilor. Numai asa ne putem asigura ca cetatenii UE nu sunt obligati sa-si alimenteze masinile cu biocarburanti ce conduc la defrisari si la cresterea emisiilor”, a concluzionat Nusa Urbancic.

*Urmariti mai jos povestea lui Peter si Jane, pentru a afla care sunt efectele ILUC.

 

Link-uri utile:

Romania poate contribui la o productie sustenabila de biocombustibili in UE
Comisia de mediu a Parlamentului European a votat pentru biocarburanti sustenabili
Politica UE in domeniul biocarburantilor ne costa 6 miliarde de euro anual

green vote

Comisia de mediu a Parlamentului European a votat pentru biocarburanti sustenabili

green voteEuropenii ar putea folosi in curand biocarburanti sustenabili, dupa ce Comisia de Mediu a Parlamentului European (PE) a votat pentru contabilizarea integrala a emisiilor indirecte (ILUC) ale biocarburantilor.

 Acestia sunt luati in calcul pentru atingerea tintelor asumate de Uniunea Europeana in ceea ce priveste reducerea emisiilor si utilizarea energiei din surse regenerabile in transporturi[1], insa in multe cazuri au emisii mai mari decat carburantii fosili.

Votul europarlamentarilor din Comisia de Mediu va contribui la promovarea producerii unor carburanti care reduc in mod real emisiile din transporturi, precum biocarburantii avansati si energia electrica din surse regenerabile, utilizata pentru vehiculele electrice.

Este incurajator faptul ca parlamentarii europeni, a caror misiune este protectia mediului, au abordat in mod corect problema politicii UE in domeniul biocarburantilor, prin introducerea contabilizarii integrale a factorilor ILUC. Acest vot deschide calea pentru producerea de biocarburanti cu adevarat sustenabili, care vor reduce in mod real emisiile din transporturi, pana in anul 2020” – Nusa Urbancic, manager de proiect pentru biocarburanti in cadrul organizatiei internationale Transport&Environment.

Emisiile provenite din ILUC (schimbarea indirecta a destinatiei terenurilor) rezulta atunci cand biocarburantii iau locul culturilor alimentare si determina deplasarea productiei alimentare catre terenuri neagricole, cum ar fi padurile, provocand astfel cresterea cantitatii de emisii si afectand ecosistemele[2].

Tintele de productie devin tinte de reducere a emisiilor

Parlamentarii europeni au votat, de asemenea, pentru limitarea la 5,5% a volumului de biocarburanti obtinuti din plante alimentare, ce pot fi luati in considerare pentru atingerea tintei de 10% din carburantii din surse regenerabile utilizati in transporturi. In anul 2011, tarile UE – care traverseaza o perioada de criza economica – au cheltuit in jur de 10 miliarde € pentru a sustine industria de biocarburanti, aşa cum indica un studiu recent al Institutului International pentru Dezvoltare Sustenabila (IISD)[3]. Aceste subventii din bani publici au fost necesare pentru a sustine o cota de 4,5%, pentru biocarburanti, in anul 2011.

O alta propunere votata de Comisia de Mediu a fost ca, dupa 2020, tinta de volum (pentru productia de biocarburanti) sa fie inlocuita cu o tinta de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. In acest fel, obiectivul cuprins in Directiva pentru Calitatea Carburantilor (FQD) se extinde, in mod efectiv, pana in 2025. Conform T&E, aceasta este cea mai buna solutie de decarbonizare a carburantilor utilizati in transporturi.

„In septembrie, Parlamentul European trebuie sa sustina prin vot decizia de acum – bazata pe studii stiintifice solide – a Comisiei de Mediu. In caz contrar, cel putin 10 miliarde € din banii cetatenilor europeni se vor risipi pentru sustinerea, in continuare, a unor biocarburanti care, in multe cazuri, sunt de doua ori mai poluanti decat cei fosili”.

Foto: www.greenfoodie.com.au


[1] UE reglementează utilizarea biocarburantilor prin intermediul a doua legi, cu un orizont de timp pana in 2020. Directiva privind energia din surse regenerabile (RED) stabileste un obiectiv de 10% pentru energia regenerabila utilizata in transporturi. Directiva privind calitatea carburantilor (FQD) impune o reducere de 6% a amprentei de carbon a carburantilor destinati transporturilor. In practica, aceste doua obiective au determinat subventionarea utilizarii biocarburantilor in tarile  UE, cu conditia ca biocarburantii sa contribuie la reducerea emisiilor, comparativ cu carburantii fosili. In prezent, ambele legi au reguli pentru calcularea emisiilor directe de carbon ale biocarburantilor, fara a se lua in considerare factorul ILUC.

[2] Vezi VIDEO
[3] Studiul realizat de Institutul International pentru dezvoltare Sustenabila

Série thématique : La stratégie de Lisbonne

Politica UE in domeniul biocarburantilor ne costa 6 miliarde de euro* anual

who paysBucuresti, Bruxelles,17 aprilie 2013 – Statele membre ale Uniunii Europene, care trebuie sa faca fata crizei economice, au cheltuit 6 miliarde de Euro pentru sustinerea industriei biocarburantilor in anul 2011, se arata intr-un studiu al International Institute for Sustainable Development – IISD[1]. Acest ajutor din bani publici (egal cu suma necesara salvarii Ciprului) a fost necesar pentru a sustine volumul de 4,5% biocarburanti, care trebuie sa se regaseasca in mod obligatoriu in amestecul cu carburantii clasici, conform prevederilor legislatiei europene. Procentajul de biocarburanti continut de carburantii fosili comercializati in UE in 2011 este aproape egal cu cel din propunerea de inghetare a tintei pentru  biocarburanti – de 5%, pana in anul 2020 – propusa de CE acum o jumatate de an[2].

Studiul IISD arata ca, daca politica europeana in domeniul biocarburantilor nu se va schimba, atingerea tintei de 8,6% biocarburanti, pana in 2020, va necesita o subventie publica cumulata intre 28,8 si 33 miliarde de Euro, in perioada 2014-2020.

Cercetarile anterioare au demonstrat deja ca politica europeana in domeniul biocarburantilor nu contribuie la reducerea volumului de gaze cu efect de sera (GES) din transporturi[3]. Daca s-ar lua in calcul emisiile datorate efectelor schimbarii indirecte a destinatei terenului (ILUC), atunci majoritatea biodieselului comercializat in momentul de fata ar emite un volum mai mare de GES decat dieselul fosil[4].

“Stiam deja ca politica UE in domeniul biocarburantilor nu contribuie la combaterea schimbarilor climatice, insa acest studiu demonstreaza ca aceasta politica nu ajuta nici economia. Subventiile de 6 miliarde de Euro s-ar putea dubla  daca UE va insista sa fie atinsa tinta de 10% biocarburanti, pana in 2020. Statele Membre trebuie sa ia in considerare faptul ca limitarea volumului de biocarburanti la nivelul actual va reduce nu doar emisiile, ci va aduce si economisirea unor sume foarte importante de bani”  – Nusa Urbancic, coordonator de programe pentru biocarburanti in cadrul organizatiei Transport&Environment

Cifra de 6 miliarde de Euro este o medie a estimatului ajutorului public din anul 2011. Aceasta suma reprezinta subventiile anuale acordate industriei biocarburantilor, care includ scutiri de taxe, comercializarea obligatorie conform legislatiei si finantarea cercetarii si dezvoltarii.

infografic

Studiul „Biocarburantii: cu ce pret? O analiza a costurilor si beneficiilor politicii UE in domeniul biocarburantilor” (Biofuels – At What Cost? A review of costs and benefits of EU biofuels policies) evalueaza valoarea ajutorului acordat comparat cu beneficiile aduse si analizeaza care ar fi impactul financiar al realizarii obiectivului de 10% biocarburanti, pana in 2020, din Directiva pentru Energie Regenerabila (RED), in perioada 2014-2020.

Studiul, finantat de IISD, BirdLife Europe, European Environmental Bureau (EEB) si Transport&Environment, ajunge la concluzia ca ajutorul acordat reprezinta peste 50% din beneficiile aduse de industria europeana a biocarburantilor, beneficii estimate intre 13 si 16 miliarde de euro, in anul 2011.

Ajutorul anual depaseste, de asemenea, valoarea totala a investitiilor in instalatiile de productie – facute din anul 2004 pana in prezent – investitii care se cifreaza la aproximativ 6,5 miliarde de euro. Acest lucru demonstreaza ca ajutorul acordat in prezent este ineficient pentru protejarea acestor investitii.

“Industria de biocarburanti pretinde ca investitiile din acest sector trebuie protejate cu orice pret, insa subventiile anuale sunt mai mari decat investitiile facute de producatori in instalatiile de productie. Noi toti platim pentru a mentine in activitate o industrie ineficienta, in pofida faptului ca aceasta industrie nu furnizeaza nici efectele de mediu si nici rezultatele economice asteptate!” – Faustine Defossez, de la European Environmental Bureau

Studiul indica, de asemenea, faptul ca impunerea unor standarde mai stricte pentru emisiile autovehiculelor reprezinta o solutie mult mai economica si mai sigura din punct de vedere al mediului, de reducere a gazelor cu efect de sera provenite din transporturi. Daca aceste 10 miliarde euro ar fi investite in autovehicule cu emisii reduse de carbon, volumul de CO2 s-ar reduce cu aproape 40Mt, iar subventiile ar fi compensate de reducerea importului de carburanti[5].

Politica europeana in domeniul biocarburantilor este prea costisitoare, daca o privim prin prisma rezultatelor de pana acum. Guvernele statelor membre fac mari eforturi financiare pentru a subventiona o politica dependenta de importuri, care nici macar nu face diferentierea intre impactul asupra mediului al diferitelor tipuri de biocarburanti.

infografic1
*Initial, suma inaintata de IISD a fost de 10 miliarde Euro, insa reprezentantii institutiei au rectificat ulterior cifrele, in urma depistarii unei erori de calcul.
Foto: euobserver.com

 


2) Propunerea Comisiei Europene

3) Studiu IEEP (2011): Anticipated Indirect Land Use Change Associated with Expanded Use of Biofuels in the EU (Estimarea schimbarii indirecte a destinatiei terenului, asociata cu cresterea consumului de biocarburanti in UE)

4) ILUC reprezinta procesul prin care terenurile agricole pentru producerea hranei sunt transformate in terenuri destinate cultivarii de plante utilizate ca materie prima in industria de biocarburanti. Culturile pentru hrana vor trebui cultivate pe alte terenuri (de obicei terenuri noi, care au fost ocupate de paduri sau zone mlastinoase) deoarece cererea pentru hrana ramane, in cel mai bun caz, constanta. Conversia terenurilor noi in terenuri agricole determina cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera, anuland beneficiile pe care ar trebui sa le aduca politica UE. Urmariti un scurt film despre biocarburanti.

5) Suma de €6 mld reprezinta aproximativ valoarea investitiilor necesare pentru limitarea emisiilor autoturismelor la 80gCO2/km, pana in 2020, fata de tinta de 95gCO2/km, propusa de CE in prezent. Calculul a fost facut luandu-se in considerare datele obtinute de The International Council of Clean Transportation (± €750/auto), multiplicat cu media istorica a vanzarilor anuale de autoturisme din UE 27, de 13 milioane de unitati.

biofuels

Biocarburantii si Directiva privind Energia Regenerabila

Pana in anul 2020, statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate sa inlocuiasca 10% din energia utilizata in transporturi cu energie din surse regenerabile, cea mai mare parte fiind constituita din biocarburanti.

Directiva privind Energia Regenerabila (RED) prevede o serie de criterii de sustenabilitate – cu scopul de a preveni schimbarea directa a destinatiei terenului – si stabileste volumul minim de gaze cu efect de sera care trebuie redus, in comparatie cu carburantii fosili, pentru a se putea beneficia de subventii.

Criteriile actuale nu contin insa metode de calcul pentru emisiile masive de carbon provocate de extinderea suprafetelor agricole datorata cererii mari de biocarburanti: este vorba de asa-numita „Schimbare Indirecta a Destinatiei Terenului” (Indirect Land Use Change – ILUC).

Pentru reducerea reala a emisiilor de GES este esentiala calcularea corecta a emisiilor de carbon, atat pentru biocarburanti, cat si pentru carburantii fosili. În cazul biocarburantilor, acest calcul trebuie sa includa si factorul ILUC.

Care este consumul actual si preconizat de biocarburanti? Care este impactul acestora asupra mediului, biodiversitatii si asupra productiei de hrana? Ce inseamna acapararea terenurilor? Care sunt solutiile pentru problemele provocate in cursa pentru energie?

Aflati raspunsurile la toate aceste intrebari din brosura „Biocarburantii si Directiva privind Energia Regenerabila (RED)”.

Descarca brosura in format PDF. 

Biocombustibili ILUC

Comisia Europeana a ratat ocazia de a ”indrepta” politica privind biocarburantii

Comisia Europeana a facut astazi publica propunerea de Directiva privind calitatea carburantilor, recunoscând impactul emisiilor provenite din schimbarea indirecta a destinatiei terenului (ILUC[1]) asupra mediului, dar fara a lua masuri pentru a le limita. Obligatia de a monitoriza emisiile rezultate in urma ILUC nu va rezolva principala problema de mediu oprind productia acelor biocombustibili a caror amprenta de carbon este mai mare decât cea a combustibililor fosili, potrivit Transport & Environment (T&E).

UE reglementeaza utilizarea biocombustibililor prin intermediul a doua legi, ce acopera perioada 2009-2020. Directiva pentru energie regenerabila stabileste un obiectiv de utilizare a biocombustibililor in proporţie de 10% in sectorul transporturi. Directiva privind calitatea carburantilor  impune o reducere cu 6% a amprentei de carbon a combustibililor folosiţi pentru transport. In practica, aceste doua obiective au condus, pentru a putea fi indeplinite, la subventionarea si reglementarea biocombustibililor in statele Uniunii Europene, cu conditia ca aceste masuri sa reduca emisiile, comparativ cu cele ale combustibililor fosili. Prin urmare, ambele legi includ norme de calcul al emisiilor directe ale biocombustibililor, care nu includ insa emisiile ILUC.

Daca acestea ar fi incluse, majoritatea combustibililor de tip biodiesel de pe piata ar fi considerati la fel de poluanti precum combustibilii fosili si nu ar putea fi luati in calcul pentru atingerea obiectivelor celor doua directive. In concluzie, propunerea de astazi a CE impune doar raportarea emisiilor ILUC, fara a le lua insa in calcul, permitând practic biocombustibililor cu amprenta mare de carbon sa fie luati in calcul la atingerea tintelor.

”Chiar daca stiinta a aratat ca includerea emisiilor indirecte poate face impactul biocombustibililor mai mare decât cel al combustibililor fosili, Comisia a decis sa rateze oportunitatea de a determina o productie de biocombustibili sustenabili. Ca sa parafrazez un citat celebru al economistului Keynes[2], Comisa a ales sa ia o decizie cu siguranta gresita, decât una aproape buna”, a declarat Nusa Urbancic, manager de program in cadrul T&E.

T & E saluta limita propusa de 5% in utilizarea de biocombustibili obtinuti din culturi agricole, care este importanta pentru atingerea obiectivului de 10% de energie din surse regenerabile in transporturi, deoarece previne expansiunea biocarburantilor nesustenabili. Cu toate acestea, documentul nu abordeaza problema fundamentala a emisiilor ILUC in vederea indeplinirii obiectivelor de reducere a amprentei de carbon.

”Desi propunerea CE limiteaza practicile rele de astazi, ea nu traseaza o directie de dezvoltare sustenabila a bioenergiei, pentru ca inca nu tine cont de emisiile ILUC. Acest lucru creeaza riscuri si incertitudini atât pentru mediul inconjurator, cât si pentru investitori,” a mentionat Urbancic.

Nota:

  • ILUC este procesul prin care terenul utilizat anterior pentru culturi de alimente este convertit pentru culturi destinate productiei de biocombustibil. Din aceasta cauza, alimentele vor fi cultivate in alta parte, de obicei pe terenuri noi (foste paduri, pasuni, etc) pentru ca cererea de alimente va ramâne cel putin constanta. Aceasta conversie a terenurilor neagricole in terenuri agricole determina o crestere globala a emisiilor de gaze cu efect de sera (GES), erodând beneficiile pe care politica UE in domeniul biocombustibililor ar trebui sa le ofere
  • Biocombustibilii nesustenabili includ biodieselul din ulei de palmier, soia, rapita si alte culturi oleaginoase, precum si etanolul produs din porumb, grâu, zahar si alte culturi de amidon.

 

Foto: http://thinkprogress.org


  1. [1] Indirect land-use change (en.)
  2. [2] John Maynard Keynes, economist britanic
BIOFUEL1

Scrisoare deschisa catre ministrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb

Doamna Ministru,

Fundatia Terra Mileniul III, cu sustinerea Coalitiei pentru Mediu din Romania, saluta propunerile Comisiei Europene de reformare a politicii in domeniul biocarburantilor, care urmareste imbunatatirea eficientei acestora si, nu in ultimul rand, prevenirea cresterii pretului alimentelor, prin impunerea unei limite de 5% pentru biocarburantii produsi din culturi agricole alimentare.

Proiectul de propunere anuntat de Comisie constituie un prim pas in directia cea buna, solicitat si asteptat de multi dintre cetatenii Uniunii Europene, ingrijorati de faptul ca politica actuala a UE in domeniul biocarburantilor ar putea avea o influenta negativa asupra pretului la alimente si o eficienta redusa in limitarea volumului de gaze cu efect de sera. Ingrijorari justificate si de faptul ca fenomenul schimbarilor climatice – pe care incercam sa-l combatem inclusiv prin politica in domeniul biocarburantilor – se pare ca afecteaza, asa cum s-a intamplat si in acest an, din ce in ce mai mult culturile agricole din multe tari ale lumii, inclusiv cele din Europa.

Desi Uniunea Europeana si-a propus o tinta de utilizare a biocarburantilor de 10%, pana in anul 2020, studiile existente la ora actuala indica faptul ca, in anumite conditii, biocarburantii – in special biodieselul obtinut din ulei de rapita sau de palmier – pot provoca emisii de gaze cu efect de sera chiar mai mari decat carburantii fosili si contribuie la cresterea pretului alimentelor si la accelerarea despaduririlor.

Un alt factor-cheie care a fost introdus in recenta propunere a Comisiei Europene (si care, pana in prezent, nu fusese luata in considerare) este efectul schimbarii indirecte a destinatiei terenurilui (Indirect Land Use Change – ILUC). Acest lucru inseamna, de fapt, includerea in calculul amprentei de carbon a biocarburantilor a impactului despaduririlor, a drenarii terenurilor mlastinoase sau al altor tipuri de defrisari.[1]

Unele studii indica faptul ca neincluderea factorului ILUC in calculul emisiilor generate de biocarburanti ar echivala cu punerea in circulatie a 14-20 milioane de autoturisme suplimentare pe drumurile europene, pana in 2020.

Considerand ca masurile bune propuse de Comisia Europeana constituie doar un minim asteptat de catre cetatenii europeni, va solicitam sa sprijiniti aceeasta propunere impotriva oricaror presiuni de slabire a sa sau de amanare a luarii in considerare a efectelor schimbarii indirecte a destinatiei terenului.

Tinand seama de aceste argumente, va rugam sa luati in considerare imbunatatirea acestui proiect prin propuneri venite din partea Romaniei – in asa fel incat sa se tina cu adevarat seama de efectele negative de mediu si sociale pe care le pot provoca biocarburantii de generatia intai, in general, si schimbarea indirecta a destinatiei terenului, in mod special – prin urmatoarele masuri:

1. Scaderea limitei de 5% pentru biocarburantii „produsi din hrana” si, in niciun caz, cresterea acesteia;

2. Introducerea factorului ILUC in Directiva pentru Energie Regenerabila, pentru a fi siguri ca niciun biocarburant comercializat in Romania si pe piata europeana nu contribuie la cresterea volumului de gaze cu efect de sera;

3. Initierea imediata a procesului de diminuare treptata a subventiilor pentru biocarburantii „produsi din hrana”;

4. Definirea termenilor de „deseuri” si „reziduuri”, care pot fi utilizate in fabricarea biocarburantilor. Introducerea unor criterii de sustenabilitate care sa ia in calcul efectele indirecte ale utilizarii deseurilor si reziduurilor agricole, precum si cele ale biocarburantilor de generatia a doua, obtinuti din culturi energetice;

5. Diminuarea treptata, pana la eliminare, a subventiilor acordate obtinerii de biocarburanti de generatia intai.

Din nefericire, temperaturile mari si seceta din anul 2012 care au afectat culturile agricole din multe tari ale lumii – inclusiv Romania – demonstreaza, inca odata, ca incalzirea globala isi face deja simtite efectele, introducand un factor de incertitudine in ceea ce priveste viitorul recoltelor destinate hranei. Cu atat mai mult, ar fi regretabil ca politica  in domeniul biocarburantilor – care are ca scop tocmai combaterea incalzirii globale – sa produca un efect contrar celui asteptat, contribuind la cresterea volumului de gaze cu efect de sera si determinand o criza alimentara, prin scumpirea alimentelor.

Suntem siguri ca, in calitatea Dv. de Ministru al Mediului si Padurilor, intelegeti foarte bine motivul acestor propuneri de masuri si, prin urmare, speram ca le veti promova si sprijini.

*Documentul a fost transmis, de asemenea, ministrului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Daniel Chitoiu, ministrului Transporturilor si Infrastructurii, Ovidiu Silaghi si ministrului  Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Daniel Constantin.

biocarburanti

Scrisoare catre Comisarul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala

Domnule Comisar Dacian Ciolos,

Fundatia TERRA Mileniul III, cu sustinerea Coalitiei pentru Mediu din Romania (CMR), saluta propunerile Comisiei Europene de reformare a politicii in domeniul biocarburantilor, care urmareste imbunatatirea eficientei acestora si, nu in ultimul rand, prevenirea cresterii pretului alimentelor, prin impunerea unei limite de 5% pentru biocarburantii produsi din culturi agricole alimentare.

Proiectul de propunere anuntat de Comisie constituie un prim pas in directia cea bună, solicitat si asteptat de multi dintre cetatenii Uniunii Europene, ingrijorati de faptul ca politica actuală a UE in domeniul biocarburantilor ar putea avea o influenta negativa asupra pretului la alimente si o eficienta redusa in limitarea volumului de gaze cu efect de sera.

Aceste ingrijorari sunt justificate si de faptul ca fenomenul schimbarilor climatice – pe care incercam sa-l combatem inclusiv prin politica in domeniul biocarburantilor – se pare ca afecteaza, asa cum s-a intamplat si in acest an, din ce in ce mai mult culturile agricole din multe tari ale lumii, inclusiv cele din Europa. Considerand ca masurile bune propuse de Comisia Europeana constituie doar un minim asteptat de catre cetatenii europeni, va solicitam sa sprijiniti aceeasta propunere impotriva oricaror presiuni de slabire a sa sau de amanare a luarii in considerare a efectelor schimbarii indirecte a destinatiei terenului (Indirect Land Use Change – ILUC).

De asemenea, va rugam sa luati in considerare imbunatatirea proiectului de propunere, in asa fel incat sa se tina cu adevarat seama de efectele negative de mediu si sociale pe care le pot provoca biocarburantii de generatia intai, in general, si schimbarea indirecta a destinatiei terenului, in mod special, prin urmatoarele masuri:

  1. Scaderea limitei de 5% pentru biocarburantii „produsi din hrana” si, in niciun caz, cresterea acesteia;
  2. Introducerea factorului ILUC in Directiva pentru Energie Regenerabila, pentru a fi siguri ca niciun biocarburant comercializat pe piata europeana nu contribuie la cresterea volumului de gaze cu efect de sera;
  3. Initierea imediata a procesului de diminuare treptata a subventiilor pentru biocarburantii „produsi din hrana”;
  4. Definirea termenilor de „deseuri” si „reziduuri”, care pot fi utilizate in fabricarea biocarburantilor.
  5. Introducerea unor criterii de sustenabilitate care sa ia in calcul efectele indirecte ale utilizarii deseurilor si reziduurilor agricole, precum si cele ale biocarburantilor de generatia a doua, obtinuti din culturi energetice.

Suntem siguri ca, in calitatea Dv. de Comisar european pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, intelegeti foarte bine motivul acestor propuneri de masuri si, prin urmare, speram ca le veti promova si sprijini.