Barroso

Comisia Europeana renunta la promisiunea de a mentine incalzirea globala sub 2°C

by Comunicate de presă

BarrosoBruxelles, 22 Ianuarie 2014 – Reprezentantii celor peste 120 organizatii din Reteaua de Actiune pentru Clima din Europa (CAN Europe) [1] si-au exprimat dezamagirea fata de lipsa de ambitie a Comisiei Europene (CE) privind cadrul legal pentru anul 2030 in domeniul climei si energiei, prezentat astazi de presedintele Hose Manuel Barroso.

Ei il acuza pe Barroso ca nu vede adevarata miza a pachetului legislativ pentru energie si clima, in conditiile intensificarii schimbarilor climatice.

In cazul in care nu va suferi modificari, documentul ar putea bloca actiunile UE la un nivel mult prea scazut pentru ca Uniunea sa-si poata respecta angajamentele de a mentine incalzirea globala sub 2 grade Celsius [2].

Propunerea publicata astazi nu este in concordanta cu comunicarile stiintifice si nici chiar cu propria analiza a Comisiei din care reiese necesitatea de a intensifica actiunea climatica [3]. Pe masura ce modificarile climei si impactul acestora se intensifica la nivel global dar si aici, in Europa, este de neconceput renuntarea la actiuni ambitioase. O tinta slaba in domeniul regenerabilelor nu va furniza siguranta investitionala de care avem nevoie pentru a da startul economiei verzi, pentru a crea locuri de munca verzi si pentru a reduce costul decarbonizarii economiei – Wendel Trio, presedintele CAN Europe.

Noul cadru legislativ UE stabileste o tinta obligatorie pentru de reducere a emisiilor de 40% fata de nivelul anului 1990, o tinta obligatorie pentru energie regenerabila de 27% la nivelul intregii Uniuni concomitent cu disparitia tintelor nationale, reformarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii si o importanta crescuta a planurilor nationale pentru energie competitiva sigura si sustenabila.

Reprezentantii CAN Europe sustin introducerea in UE a unor tinte obligatorii pentru: reducere a emisiilor de GES cu cel putin 55%, utilizarea energiei din surse regenerabile in proportie de 45% si economisirea energiei cu 40%.

Romanii, afectati de poluare si de efectele schimbarilor climatice

O tinta mai mare de reducerea a emisiilor de GES ar avea beneficii uriase si pentru sanatatea populatiei. Ameliorarea calitatii aerului conduce la rate mai mici de imbolnavire in special in cazul afectiunilor respiratorii si cardiovasculare, iar costurile asociate tratamentelor scad, pe masura ce productivitatea creste. La nivel european, peste 80% din populatie este expusa la niveluri de pulberi in suspensie si ozon mai mari decat cele recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii.

Pentru Romania, nevoia reducerii emisiilor si polarii este cu atat mai stringenta cu cat tara noastra este a doua cea mai poluata din UE in privinta centralelor pe carbuni. Potrivit unei cercetari realizate de Health and Environment Alliance [4], Romania este depasita doar de Polonia in ceea ce priveste cantitatea de substante poluante eliberate in atmosfera de cosurile centralelor, fiind urmata de Germania.

De asemenea, consecintele schimbarilor climatice sunt deja vizibile: desertificare in sudul tarii, migratia unor specii in nord si inundatii distrugatoare ce alterneaza cu perioade de seceta extrema [5].

 …

[1] Reteaua de Actiune pentru Clima Europa este o coalitie de peste 120 de organizatii din peste 25 de state europene, ce lucreaza pentru a preveni efectele schimbarilor climatice si pentru a promova politici climatice si energetice sustenabile in Europa. Fundatia TERRA Mileniul III este membra a CAN Europe.

[2] Necesitatea reducerii cu 40% a emisiilor de GES se bazeaza pe raportul Grupului Interguvernamental privind Schimbarile Climatice (IPCC) din cadrul ONU, publicat in 2007 care a estimat un varf al emisiilor globale in anul 2015 si o reducere ulterioara a acestora la o cantitate totala globala anuala de 44 gigatone de echivalent CO2 (GtCO2), pana in 2020. In contextul actual, aceste estimari nu sunt realizabile.

[3] Foaia de Parcurs pentru emisii scazute pana in anul 2050 este disponibila la:  ec.europa.eu/clima/policies/roadmap/index_en.htm ‎

[4] Un rezumat al cercetarii Health and Environment Alliance este disponibil aici.

[5] Mai multe informatii despre fenomenul schimbarilor climatice in Romania gasiti in filmul documentar Plus 2 Celsius: http://www.youtube.com/watch?v=q3d6ITT9Axc&feature=c4-overview&list=UUPl00xHx3VUtkx0PFGQqoAg

food1

Sa vorbim despre biocarburanti de Ziua Mondiala a Hranei

by Articole
food1La nivel global, 842 de milioane de oameni sufera de foame in fiecare zi si unul din 4 copii sub 5 ani sunt malnutriti si nu vor atinge niciodata potentialul maxim de dezvoltare fizica si cognitiva. Aproape 2 miliarde de oameni nu au acces la alimente care sa le asigure necesarul de vitamine si minerale esentiale pentru sanatate, potrivit FAO.
In acelasi timp, Uniunea Europeana incurajeaza productia de biocombustibili din culturi alimentare drept una dintre solutiile pentru reducerea emisiilor din transport si, in speta, a combaterii schimbarilor climatice. Aceasta politica are insa efecte majore asupra pretului si accesului la hrana, condamnand mii de oameni la lipsuri si infometare.

Cresterea productiei agrocole este cruciala pentru ca problema foametei sa fie ameliorata la nivel global. Aceast lucru ar insemna o crestere cu 60% a productiei alimentelor de baza. Aceasta tinta pare imposibil de atins, in contextul in care culturile alimentare ajung, in cantitati tot mai mari, in rezervoarele masinilor.

Fuel vs. Food

fotoDisputa dintre biocarburanti si hrana are o istorie relativ recenta, de inceput de secol XXI, dar care a starnit controverse la nivel global. In momentul in care, la inceputul anilor 2000, Uniunea Europeana si Statele Unite au considerat benefic sa sustina prin politici publice utilizarea acestora drept una dintre solutiile de combatere a schimbarilor climatice, preturile globale la hrana au inceput sa creasca simtitor. Aceste scumpiri au culminat in 2007 si in 2008 cu o criza mondiala a hranei.

Un studiu al Bancii Mondiale[1] publicat in aceasta perioada atribuie cererii crescute pentru biocarburanti o mare parte din scumpirea de 35-40% a pretului hranei in perioada 2002-2008. Un alt studiu[2] al Bancii Mondiale din 2011, estima ca 44 de milioane de oameni au cazut sub limita saraciei intre lunile iunie si decembrie ale anului 2010, din cauza cresterii pretului hranei.

Impactul asupra mediului

Promovarea in forma actuala a biocarburantilor are consecinte nu numai asupra pretului alimentelor, ci si asupra mediului. Ca si microhidrocentralele, promovate ca sursa de energie verde dar care, in realitate, au efecte distrugatoare asupra biodiversitatii si ecosistemelor in care sunt amplasate, producerea de biocombustibili din culturi alimentare conduce la acapararea[3]  terenurilor, defrisari si pierderea biodiversitatii in tarile in curs de dezvoltare.

Mai mult, emisiile de pe urma convertirii terenurilor bogate in stocuri de carbon, precum padurile si turbariile, nu sunt considerate in calculul total al emisiilor ciclului de viata al biocarburantilor.

Ca sa intelegeti mai bine care e legatura dintre biocarburanti si alimente puteti urmari povestea lui Peter and Jane, 2 fermieri din Uniunea Europeana.

 Romania, pe locul 12 mondial la importul de alimente

In Romania nu s-a facut nicio analiza a impactului politicilor europene privind biocarburantii. Nu se stie, in momentul de fata, care sunt suprafetele pe care se planteaza culturi destinate productiei de biocarburanti. Se stie, totusi, ca plante folsite in productia de biocarburanti, precum rapita, floarea soarelui, porumbul, graul si soia, ocupa, conform MADR, primele locuri ca profit in Romania, in 2013[4]. Se mai stie si ca, in ultimii ani, a crescut productia de rapita. Putem astfel deduce ca, datorita industriei europene producatoare de biocarburanti, pretul de cumparare al materiei prime este ridicat, iar cererea constanta.

Este ingrijorator faptul ca statul roman a devenit un importator net de produse agroalimentare – ocupand locul 12 la nivel mondial[5]  – cand ar putea fi exportator de siguranta alimentara cu un potential de a hrani peste 80 de milioane de persoane, potrivit unui program de cercetare al Bancii Mondiale si al Bancii japoneze Nomura efectuat in 2012.

Acest lucru este inadmisibil in contextul in care Romania are posibilitatea de a-si asigura securitatea alimentara si, in acelasi timp, de a-si putea indeplini obligatiile europene cultivand, spre exemplu, plante energetice dedicate pe soluri degradate, care sa nu acapareze terenuri arabile cu valoare ridicata.

[divider scroll_text=”Page up”]

Referinte:

[1]  „A note on Rising Food Crisis” (pdf), Donald Mitchell (iulie 2008)
biocombustibili

Romania poate contribui la o productie sustenabila de biocombustibili in UE

by Comunicate de presă

biocombustibiliFundatia TERRA Mileniul III a lansat astazi o scrisoare deschisa prin care isi exprima ingrijorarea fata de discutiile ce au loc la nivelul Consiliului UE pe tema biocarburantilor si emisiilor provenite din schimbarea indirecta a utilizarii terenurilor (ILUC).

Cele 70 de organizatii neguvernamentale membre ale CMR solicita ministrilor Energiei, Mediului, Agriculturii si Transporturilor sa adopte o pozitie care sa incurajeze o productie sustenabila de biocombustibili in cadrul negocierilor derulate sub egida presedintiei lituaniene a Consiliului UE.

Cititi integral scrisoarea deschisa adresata ministrului delegat pentru Energie, Constantin Nita. 

Cel mai recent text propus de Lituania recomanda cresterea productiei de biocarburanti proveniti din culturi alimentare la 7%, cu mult peste nivelul actual de consum si contrar propunerii Comisiei Europene de limitare la 5%. Lituania propune, de asemenea, ca emisiile provenite din schimbarea indirecta a utilizarii terenurilor (ILUC) sa nu se ia in calcul la contorizarea emisiilor provenite din productia si consumul biocarburantilor. In ceea ce priveste biocombustibilii avansati, presedintia lituaniana propune o tinta aditionala, fara a lua in considerare riscurile de mediu ale unora dintre aceste tehnologii.

Potrivit CMR, aceste abordari ar impiedica Uniunea Europeana sa isi atinga scopurile propuse in ceea ce priveste politicile climatice si ar pune in pericol siguranta hranei si mediul. Pentru a realiza o politica de transport care sa reduca emisiile de CO2, consumul de combustibil si poluarea aerului, CMR incurajeaza Guvernul Romaniei sa imbunatateasca propunerile facute de presedintia lituaniana, luand in considerare urmatoarele recomandari:

1. Includerea obligatorie a factorilor ILUC, pentru a ne asigura ca toate aspectele de impact asupra climei, provenite de pe urma biocarburantilor, sunt luate in considerare

Un numar insemnat de studii stiintifice si o serie de institutii reputate (printre care OECD, FAO, JRC, UNEP si Comisia Europeana) indica faptul ca consumul de biocarburanti din UE genereaza emisii importante provenite din schimbarea indirecta a destinatiei terenurilor (ILUC) si poate conduce, in unele cazuri, la depasirea emisiilor de gaze cu efect de sera ale combustibililor fosili.

Prin introducerea obligatorie a emisiilor provenite din ILUC, ne putem asigura ca resursele regenerabile promovate in Europa vor conduce sectorul transportului catre o dezvolare realmente sustenabila, cu emisii scazute.

Afirmatiile reprezentantilor industriei, care sustin ca investitii de miliarde de euro se vor pierde prin introducerea factorilor ILUC, nu au o baza solida de sustinere. O analiza a sectorului transporturilor ne arata ca, de fapt, aproape toate investitiile in infrastructura existenta in prezent vor fi recuperate pana in 2017[1].

2. Reducerea plafonului de biocarburanti care intra in concurenta directa cu productia de alimente pentru teren si culturi

Presedintia Consiliului UE propune cresterea plafonului pentru biocarburanti de prima generatie (obtinuti din culturi destinate hranei) la 7%, in comparatie cu propunerea de 5% a CE. Scaderea arealelor cultivate si a consumului de biocombustibili pe baza de culturi destinate hranei in Europa nu numai ca ar limita emisiile ILUC, dar ar economisi banii guvernelor si contribuabililor si ar despovara o parte din presiunea asupra pietei alimentelor la nivel global.

Nivelurile actuale de consum de biocarburanti costa conducatorii auto si contribuabilii aproximativ 10 miliarde de euro sub forma obligatiilor de consum si a scutirii de taxe[2]. Daca statele membre nu isi revizuiesc pozitia, alte 30 de miliarde de euro vor fi cheltuite pe tehnologii care nu contribuie efectiv la atenuarea efectelor schimbarilor climatice.

Banca Mondiala, OECD, WTO, IFPRI, FMI si alte cinci agentii ale ONU au recomandat guvernelor statelor din G20 sa renunte la impunerea cotelor obligatorii de biocarburanti, specificand ca ”pretul hranei este cu mult mai mare decat ar fi daca nu s-ar produce biocombustibili.”

3. Promovarea alternativelor cu adevarat sustenabile

Presedintia lituaniana propune crearea unei tinte suplimentare destinate numai biocombustibililor avansati si o contabilizare multipla pentru electricitate. Pe de-o parte, aceasta abordare va fi insuficienta pentru ca electricitatea provenita din resurse regenerabile sa atinga maximum de potential. Este nevoie de stimuli mai puternici pentru a inlesni electrificarea din surse de energie regenerabila in UE a transportului feroviar si a celui pe sosea.

Pe de alta parte, stimulii propusi pentru dezvoltarea biocombustibililor avansati produsi din deseuri si reziduuri ar trebui conditionati pentru a se conforma cu practicile managementului sustenabil al terenurilor, insemnand protejarea ecosistemelor agricole si a celor forestiere si respectarea principiului de folosire eficienta a resurselor si a ierarhiei deseurilor.

 

Foto: transportenvironment.org
nuclear

Analiza ciclului de viata al energiei nucleare

by Publicații

nuclearAccidentul de la centrala nucleara japoneza de la Fukushima din martie 2011 a declansat o dezbatere privind renuntarea la energia nucleara si siguranta centralelor nucleare. Mai multe state planuiesc renuntarea la energia nucleara. In acelasi timp, durata de viata a multor centrale nucleare se apropie de final. Guvernele si operatorii de centrale se afla in fata deciziei de a construi noi reactoare sau de a utiliza alte surse de energie. Necesitatea utilizarii mai intense a energiei nucleare este derivata indeosebi din necesitatea de a reduce gazele cu efect de sera.

Pentru a putea evalua contributia energiei nucleare la evolutia schimbarilor climatice trebuie avut in vedere intregul ciclu de viata. Unele procese necesita un consum de energie cu emisii mari de CO2. In timp ce in cazul tehnologiilor pe baza de combustibili fosili emisiile de gaze cu efect de sera anterioare si ulterioare operarii pot reprezenta cca. 25 % din emisiile directe, procentul este de peste 90 % in cazul energiei nucleare. De aceea, trebuie avut in vedere necesarul de resurse si energie al intregului lant nuclear al combustibilului, incepând cu extractia uraniului, imbogatirea combustibilului pana la dezafectarea centralei si depozitarea finala a deseurilor nucleare..

Publicatia de fata furnizeaza informatii despre bilantul energetic in productia de electricitate din surse nucleare, prin intermediul ciclului de viata al combustibilului.

Consultati  publicatia in format pdf.

Proiect: Monitorizarea dezvoltarii domeniului nuclear in Romania

biofuel

Alternative la biocarburantii poluanti promovati in UE

by ArticoleComunicate de presă

Bruxelles, Bucuresti 17 ianuarie 2012 – Europa poate inlocui in mod eficient carburantii fosili utilizati in transporturi cu carburanti din surse regenerabile, fara a recurge la biocombustibilii care afecteaza mediul, afirma un raport realizat de institutul olandez de cercetare CE Delft[1], la cererea unor organizatii de mediu. Raportul „Alternative sustenabile pentru biocarburantii utilizati in Uniunea Europeana, proveniti din plante cultivate” exploreaza scenarii care recomanda o schimbare majora a politicii UE, acordand prioritate eficientei energetice si accelerarii adoptarii energiei electrice din surse regenerabile si a biocarburantilor durabili, cum ar fi cei produsi din deseuri si reziduuri.

In conformitate cu obligatiile asumate la nivelul UE, pana in 2020, 10% din carburantii utilizati in sectorul european al transporturilor trebuie sa provina din surse regenerabile, in timp ce producatorii de carburanti sunt si ei obligati sa reduca cu 6% intensitatea de carbon a acestora. Guvernele tarilor membre ale UE intentioneaza sa atinga aceste obiective prin folosirea pe scara larga a biocarburantilor produsi din plante cultivate pe terenuri agricole sau forestiere, ignorand impactul semnificativ de mediu si social al acestora, inclusiv ocuparea de noi terenuri destinate culturilor agricole si emisiile de carbon rezultate. Conform unui studiu[2] al Comisiei Europene, majoritatea biocarburantilor comercializati in prezent in Europa au emisii de carbon egale sau doar cu putin mai mici decat cele ale carburantilor fosili conventionali, in cazul in care se iau in considerare si emisiile provenite de la Schimbarea Indirecta a Utilizarii Terenului (ILUC).

Raportul CE Delft, realizat la cererea organizatiilor europene Greenpeace, BirdLife Europa, European Environmental Bureau si Transport&Environment, arata ce inseamna o schimbare reala a politicii in acest domeniu, in comparatie cu compromisul complet nesatisfacator oferit de catre Comisie in octombrie 2012. Daca propunerea[3] Comisiei va fi adoptata in forma ei actuala, cel putin jumatate din tinta de 10% pentru biocarburantii utilizati in transporturi, pana in 2020, ar fi indeplinita cu ajutorul unor biocarburanti care afecteaza mediul, concomitent cu permisiunea cresterii consumului total a acestora.

Sebastien Risso, director pentru politici forestiere al Greenpeace Europe a afirmat: „Acest raport arata cat de gresita este actuala politica a UE in acest domeniu, dar si modul in care transportul poate deveni mai curat, fara utilizarea biocarburantilor cu impact de mediu si social negativ. Modul cel mai simplu si mai sigur de a reduce impactul transporturilor rutiere si feroviare asupra climei este acela de a reduce consumul de energie si de a accelera electrificarea sistemului european de transport”.

Pentru a indrepta politica UE in domeniul biocarburantilor destinati transporturilor, organizatiile de mediu mentionate indeamna Parlamentul European si guvernele UE sa se concentreze asupra solutiilor alternative oferite in scenariul din raport. Aceasta schimbare ar determina o reducere semnificativa a emisiilor de carbon, pana in 2020, contribuind, in acelasi timp, la dezvoltarea de noi tehnologii, care constituie o sursa importanta de noi locuri de munca. In acest fel, statele membre si-ar putea indeplini obligatiile care le revin in cadrul politicii existente fara a utiliza, sau folosind o cota  mai redusa de biocarburanti produsi din plante cultivate pe terenuri agricole sau forestiere.

Nusa Urbancic, manager de program pentru carburanti in cadrul organizatiei Transport&Environment a spus: „Acest scenariu nu va putea fi implementat imediat, el incepe cu modificarea actualei propuneri a Comisiei Europene. Contabilizarea corecta a amprentei totale de carbon a biocarburantilor, care include si emisiile provenite din ILUC, constituie primul pas catre carburanti alternativi mai sustenabili. Prin urmare, facem apel la Parlamentul European si la Consiliu sa includa factorii ILUC in politica UE privind biocarburantii”.

Propunerea Comisiei va fi discutata de catre ministrii UE la Consiliile de energie si de mediu din februarie si martie si, in urmatoarele luni, de catre Parlamentul European.

Persoane de contact:
Nusa Urbancic – Transport & Environment Fuels Program Manager
+32 (0)2 893 0846; +32 (0)488 574418 (mobile), nusa.urbancic @ transportenvironment.org  
Bettina Kampman – CE Delft Senior Researcher, Transport & Climate Policy
+31 (0)15-2150171, kampman @ ce.nl

Biocombustibilii – O solutie controversata privind accesul la energie [2012]

by with No Comment Publicații

Exista indicii fara echivoc ca schimbarile climatice o amenintare serioasa pentru planeta noastra. Cresterea emisiilor de bioxid de carbon cu aproape 80%, intre 1970 si 2004 este cauzata in primul rand de utilizarea combustibililor fosili si, intr-o mai mica masura, de schimbarea destinatiei terenurilor.

Pe termen scurt, culturile energetice reprezinta una dintre optiunile cele mai atragatoare de inlocuire a combustibililor fosili. Milioane de hectare de teren vor fi cultivate cu plante energetice in urmatoarele decenii in intreaga lume. Insa schimbarea destinatiei terenurilor agricole in terenuri pentru culturi energetice a starnit controverse aprinse, din doua motive importante. Primul este dilema permanenta intre asigurarea securitatii alimentare si a celei energetice. Al doilea este legat de culturile energetice. Desi există o literatură bogată despre acest subiect, unele aspecte – cum ar fi impactul de mediu, viabilitatea economică si adaptarea la conditiile specifice – sunt incă subiecte controversate si au nevoie de o mai mare aprofundare.

Publicatia „Biocombustibilii – O solutie controversata privind accesul la energie” prezinta principalele tipuri de culturi energetice cultivate in prezent sau promovate pentru obtinerea energiei. Documentul a fost realizat in cadrul proiectului „Energie in dezvoltare” [2009-2012].

Descarca publicatia „Biocombustibilii – o solutie controversata privind accesul la energie” in format pdf

CANDU 6 – Siguranta sau risc [2012]

by Publicații

Acronimul CANDU provine de la „CANada Deuterium Uranium”, care este o marca inregistrata pentru reactorul nuclear energetic dezvoltat in anii 50-60 de mai multe firme canadiene sub coordonarea Atomic Energy of Canada Limited  (AECL). Publicatia „CANDU 6 – Risc sau siguranta” reprezinta traducerea si adaptarea mai multor fragmente de studii si rapoarte din domeniul nuclear, pentru a realiza o privire de ansamblu asupra acestui tip de reactor.

Documentul a fost realizat in cadrul proiectului „Safety or stres” [2011-2012].

Descarca publicatia „Candu – siguranta sau risc” in format pdf

Steluta, Andrei si reactorul nuclear [2005]

by Publicații
 Intr-o duminica, Steluta si Andrei se duc impreuna cu parintii la “Ziua Portilor Deschise” de la “Victoria”, o noua centrala nuclearo-electrica…”

Un protopip al viitoatei surse de energie pentru tara noastra, ENERGIA NUCLEARA. Uraniul folosit drept combustibil este ars in reactoare pentru a produce energie. Acesta devine deseu nuclear iar pentru a-si pierde doar jumatate din reactivitate sunt necesari 25000 ani. Deseurile nucleare sunt folosite pentru construirea armelor nucleare.
Copii nu trebuie sa otravim planeta cu energie nucleara!!! Avem o responsabilitate pentru generatiile viitoare.

Descarca Publicatia in format pdf

Politici si Masuri de Reducere a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera in Sectorul Energetic [2004]

by Publicații
 Studiul este un instrument util pentru Guvernul roman pentru elaborarea strategiei in domeniul schimbarilor climatice, precum si pentru implementarea noului acquis comunitar de protectie a climei in vederea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. De asemenea, cercetarea face cunoscut stadiul actual al politicilor si masurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera provenite din sectorul energetic in Uniunea Europeana, Romania si Polonia.

Descarca Studiul in format pdf