atentie-radiatii

27 de ani de la accidentul de la Cernobil. Reprezinta energia nucleara o oportunitate?

by Comunicate de presă

atentie-radiatiiAstazi se implinesc 27 de ani de la cel mai grav eveniment nuclear din istoria omenirii, accidentul de la Cernobil (Ucraina), ce a avut loc la 26 aprilie 1986, cand o defectiune la unul dintre reactoare a provocat o explozie, urmata de contaminarea radioactiva a zonei.

Masurile luate la nivel international pentru constientizarea riscurilor centralelor nucleare s-au intensificat dupa tragedia de la Fukushima (Japonia), din martie 2011, iar unele state, printre care Germania, au decis sa renunte treptat la energia nucleara.

Dezbaterea privind aspetele negative si riscurile energiei nucleare este deseori inlocuita de afirmatii unilaterale cu privire la avantajele acesteia din perspectiva securitatii energetice si prognozei preturilor energiei electrice, care nu reflecta costurile economice ascunse si subventiile.

Organizatiile de mediu  atrag atentia ca centralele nucleare nu sunt niciodata 100% sigure. Indiferent de numarul sistemelor de siguranta, centralele nucleare sunt manevrate de oameni, iar eroarea umana nu poate fi eliminata.

Industria nucleara se bazeaza pe memoria scurta a populatiei si pe mirajul etern al <<energiei ieftine>> care s-a nascut din lipsa informarii corecte. Iata ca, din pacate, avem cel putin 2 ocazii anual (comemorarea dezastrelor de la Cernobil si Fukushima) in care le reamintim oamenilor ca energia nucleara nu a adus niciunui stat din lume independenta energetica mult-visata, nu este nici ieftina – a se vedea imprumuturile gigantice solicitate Euratom anual – cat despre siguranta…nu am mai vorbi astazi daca acum 27 de ani nu ar fi murit peste 1 milion de oameni – Ioana Ciuta, director executiv al Fundatiei TERRA Mileniul III.

Accidentul de la Cernobil în cifre  [1]:

1 milion de oameni au murit în urma accidentului nuclear[2]
3,5 milioane de persoane au fost iradiate
Aproximativ 170.000 de ucrainieni au fost evacuați
89,85% dintre persoanele evacuate s-au îmbolnăvit
84,7% dintre oamenii ce trăiesc în zone contaminate sunt bolnavi

Punctele slabe ale CNE Cernavoda

Masurile luate la nivel international pentru constientizarea si combaterea riscurilor centralelor nucleare s-au intensificat dupa tragedia de la Fukushima (Japonia), din martie 2011, una dintre principalele masuri fiind efectuarea testelor de stres nationale si evaluarea centralelor atomice europene de catre o comisie de experti la nivel UE.

Testele de stres s-au facut insa in pripa, fara o metodologie clara, aplicabila cel putin la nivelul statelor membre UE, iar recomandarile Comisiei Europene in urma unui an de analize nu au nicio putere legala.

Romania este una dintre tarile cele mai active seismic din Europa. Cu toate acestea, au fost inregistrate cateva deficiente majore privind cutremurele. Calculul pentru cutremurul baza de proiect s-a bazat doar pe o estimare determinista si a fost luata in considerare o probabilitate de aparitie a seismelor mai scazuta decat cea folosita in prezent in Europa, respectiv o valoarea de 1/1.000 pe an, in loc de 1/10.000 pe an. De asemenea, exista insuficiente informatii despre comportamentul centralei in cazul unui cutremur mai mare decat cel de referinta.

Centrala de la Cernavoda prezinta deficiente si in privinta inundatiilor. Raportul specialistilor europeni implicati in revizuirea testelor de stres a aratat ca o serie de echipamente de protectie impotriva inundatiilor trebuie imbunatatite, criticand totodata lipsa inspectiilor de rutina a celor existente.

Unitatatile 1 si 2 de la CNE Cernavoda au functionat pentru perioade relativ scurte (din 1996, respectiv 2007), dar reactoarele au fost proiectate in anii 1970 si sunt, prin urmare, depasite. O serie de puncte slabe sunt cauzate de proiectarea instalatiei si nu au facut obiectul testelor de stres in contextul in care nu pot fi remediate (ex. Grosimea redusa a peretelui reactorului si amplasamentul bazinului de combustibil ars).

In acest context, decizia Guvernului de a continua investitiile in unitatile 3 si 4 de la Cernavoda este nejustificata si nu va face decat sa sporeasca riscurile de sanatate ale populatiei si datoriile Romaniei, avand in vedere ca Unitatea 2 a fost finalizata cu sprijin financiar strain (imprumut canadian de 146 milioane de dolari si imprumut de 324 milioane de dolari de la Euratom).

unitati3_4

Acordul de mediu pentru Cernavoda 3 si 4 este nejustificat

by ArticoleComunicate de presăEvenimente

Fundatia TERRA Mileniul III considera decizia Ministrului Mediului si Padurilor din Romania de a emite acordul de mediu pentru “Continuarea lucrarilor de construire si finalizare a Unitatilor 3 si 4 ale CNE Cernavoda nu numai nejustificata din punct de vedere economic si financiar, cat mai ales nefondata din punct de vedere al raportului de evaluare a impactului asupra mediului, care a stat la baza deciziei.

Inca din 2007 –  cand raportul la studiul de impact pentru proiectul Cernavoda 3 si 4 a fost lansat spre consultare publica – Fundatia TERRA Mileniul III a aratat ca documentul este incomplet deoarece nu prezenta o analiza corespunzatoare a alternativelor, date privind impactul functionarii – pana la acel moment – a centralei nucleare asupra sanatatii populatiei (inclusiv cu privire la impactul concentratiilor ridicate de tritiu asupra populatiei din zona), o analiza a riscului de atac terorist asupra centralei si consecintele sale (inclusiv asupra bazinului de combustibil uzat, neprotejat de anvelopa reactorului).

In plus, si direct legat de analiza alternativelor, raportul la studiul de impact nu trateaza in mod corespunzator problema costurilor, riscurilor si impactului legat de lucrarile hidrotehnice necesare pentru asigurarea apei de racire, dezafectarea reactoarelor si gestionarea deseurilor radioactive.

Raspunsurile la doar o mica parte dintre aceste comentarii ne-au fost transmise dupa 4 ani[1]! Ele se refera strict la monitorizarea starii de sanatate a poulatiei din judetul Constanta, ignorand pur si simplu oricare alte aspecte. Pentru lipsa raspusurilor la comentariile publicului interesat, procedura de evaluare a impactului de mediu NU poate fi considerata incheiata, si o decizie finala nu poate fi luata.

In timp ce Ministerul Mediului analiza raportul EIM, tragedia de la Fukushima a demonstrat ca centralele nucleare nu sunt niciodata 100% sigure. Indiferent de numarul sistemelor de siguranta cu care a fost proiectat un reactor, de rezultatele satisfacatoare in urma testelor, centralele nucleare sunt manevrate de oameni, iar Fukushima ne-a demonstrat ca sunt vulnerabile si in fata naturii.

Centrala de la Cernavoda si-a aratat la randul ei vulerabilitatea in fata efectelor schimbarilor climatice. Seceta prelungita din 2003 a dus la oprirea „accidentala” a reactorului 1 din lipsa asigurarii apei de racire. In 2012 nivelul Dunarii a atins din nou cote alarmant de scazute, riscul opririi celor 2 reactoare fiind unul real.

Nesiguranta crescuta, in contextul schimbarilor climatice 

Alimentarea cu apa de racire este esentiala in functionarea unei centrale nucleare. In conditiile in care specialistii climatologi vorbesc despre veri tot mai secetoase, cu temperaturi din ce in ce mai ridicate, e greu de imaginat ca alimentarea cu apa de racire a celor 4 unitati nucleare poate fi asigurata in conditii de siguranta. Primul reactor de la Fukushima a explodat dupa ce nu s-a reusit racirea sa. Cel de al doilea reactor de acolo, a luat foc si a  explodat, iar peretii exteriori au fost distrusi tocmai pentru ca partea lui activa sa poata fi racita cu apa din ocean, deoarece niciunul dintre sistemele sale de racire nu mai functiona.

Din perspectiva economico-financiara, o paralela intre cazul Cernavoda 3 si 4 si proiectul Centralei nulceare de la Belene este indreptatita. Bulgaria a renuntat in martie 2012 la planurile pentru centrala nucleara de la Belene, cu o capacitate de 2.000 de MW, pentru ca acest proiect nu a reusit sa atraga suficient interes din partea investitorilor privati in ultimii trei ani, dupa ce grupul german RWE s-a retras in 2009 din cauza temerilor legate de finantare.

EnergoNuclear, compania creata pentru constructia celor 2 reactoare de la Cernavoda este controlata in proportie de 84,65% de stat, prin Nuclearelectrica. In actionariat se mai gasesc Enel Investment Holding, cu 9,15%, si ArcelorMittal Galati cu 6,2%. Investitori straini importanti, precum CEZ, GDF SUEZ, RWE si Iberdrola s-au retras din acest proiect, acuzand „incertitudini economice si de piata  legate in cea mai mare parte de actuala criza financiara” .

Costul estimat pentru cele doua reactoare este de 4 miliarde de euro, iar fiecare unitate va avea o putere instalata de 720 MW. Durata de viata a unei unitati este de 30 de ani.

In  contextul in care tot mai multi oameni din intreaga lume solicita inchiderea centralelor atomice, iar guverne precum cel al Germaniei, Japoniei si chiar al Frantei anunta masuri de renuntare la producerea energiei nucleare, Fundatia TERRA Mileniul III solicita Ministerului Mediului si Padurilor respingerea cererii pentru acordul de mediu in cazul proiectului Cernavoda 3 si 4.

Foto: nuclearelectrica.ro

[1] Comentariile TERRA Mileniul III înregistrate la MMP sub nr. 16456/SS/04.07.2008 şi răspuns MMP nr. 144091/ 06.07.2012

nuclear

Energia nucleara – vrem sa putem alege!

by ArticoleComunicate de presă

Poporul japonez se confrunta in prezent cu o catastrofa fara precedent. Un dezastru natural, urmat de unul nuclear, cu urmari majore asupra sanatatii umane si a economiei. Trei reactoare nucleare au suferit o serie de explozii si se confrunta cu dificultati serioase la racirea nucleului fiecaruia dintre aceste reactoare, partial topit. Nu este exclusa producerea unei explozii care sa elibereze o cantitate mare de particule radioactive. Situatia din Japonia este deja alarmanta si se inrautateste de la o ora la alta. Gravitatea accidentului nuclear de la Fukushima a ajuns deja la nivelul 6, o singura treapta sub nivelul accidentului de la Cernobil.

Sute de muncitori japonezi isi pun acum viata in pericol pentru a incerca sa previna un dezastru. Chiar daca starea de alerta nucleara e departe de a fi fost depasita, iar pagubele sunt doar partial estimate, cantitati imense de substante radioactive au fost eliberate in atmosfera si ocean. Nivelul de radioactivitate este de sute de ori mai mare decat in mod normal, chiar la peste 100 km distanta de centrala nucleara din Fukushima. O regiune vasta a Japoniei sufera acum de contaminare radioactiva. Din pacate, exista temerea ca aceasta contaminare se va raspandi in intreaga tara si chiar dincolo de granite, cu consecinte asupra populatiei si mediului greu de imaginat.

Noi, organizatiile semnatare, ne exprimam pe aceasta cale solidaritatea si compasiunea cu poporul japonez. Aceasta situatie alarmanta ne aminteste totodata ca energia nucleara nu este nici curata, nici sigura si ca supune oamenii la riscuri nebanuite. Acest nou dezastru nuclear spulbera inca o data mitul sigurantei instalatiilor nucleare.

Din pacate, in Romania, politica energetica ocoleste orice fel de dezbaterea democratica, in special pe tema dezvoltarii industriei energiei nucleare. Deciziile in acest sens au fost luate intotdeauna la cel mai inalt nivel din Stat. In plus, ne aratam ingrijorarea pentru faptul ca in Romania asistam la o minimizare a catastrofei nucleare din Japonia. Expertii romani in energie nucleara incearca sa ne convinga cat de mici sunt pericolele si riscurile la care suntem expusi, in vreme ce din ce in ce mai multe guverne se gandesc sa elimine aceasta forma de energie.

Deja Germania si Elvetia au anuntat aceasta intentie, iar state precum China, India, Taiwan si Coreea de Sud au declarat ca isi vor revizui politica energetica. In trecut exista temerea ca va fi nevoie de un ”nou Cernobil” pentru ca autoritatile romane sa informeze corect si sa permita in cele din urma o dezbatere reala pe aceasta tema. La ora actuala, nu ne ramane decat sa constatam ca a sosit momentul pentru aceasta dezbatere – o dezbatere reala, transparenta si responsabila.

Energia nucleara: Vrem sa putem alege!

Noi, organizatiile semnatare solicitam guvernului Romaniei urmatoarele:

– Un moratoriu privind toate proiectele curente care vizeaza sectorul nuclear (extinderea proiectelor existente, constructia de noi centrale nucleare si planurile de depozitare a deseurilor radioactive) pana la informarea proactiva, transparenta si detaliata a publicului privind aspectele fundamentale ale politicii energetice nucleare;
– elaborarea unor norme de aplicare a legislatiei specifice privind utilizarea surselor de energie regenerabila care sa stimuleze cu adevarat productia si consumul.

Totodata, invitam mass-media si publicul larg sa incurajeze si sa sprijine initierea unei dezbateri generale, reale, transparente, participative si responsabile pe tema utilizarii sau renuntarii la energia nucleara in Romania, precum si despre forme alternative si sustenabile de productie si economisire a energiei.

Lista de semnaturi

Fundatia TERRA Mileniul III
Asociatia Sighisoara Durabila
Asociatia 2Celsius
Clubul Transmont Fagaras
Societatea Carpatina Ardeleana – Satu Mare
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE CICLOTURISM „NAPOCA”
Reteaua de Actiune pentru Clima Romania