Proteste la nivel European impotriva BNP Paribas [05.06.2007]

Astazi, cu ocazia Zilei Internationale a Mediului, organizatii de mediu din 14 state protesteaza impotriva BNP Paribas, una din cele mai mari cinci banci din Europa. Protestele sunt generate de intentia BNP Paribas de a finanta construirea uneia dintre cele mai periculoase centrale nucleare din Europa: Belene, Bulgaria.

Centrala nucleara Belene ar urma sa fie construita intr-o zona seismica din nordul Bulgariei, la 13,6 km de Zimnicea. Cutremurul din 1977 a facut 120 de victime umane la doar 14 km de locatia centralei. Centrala a fost planificata in timpul comunismului, la inceputul anilor ’80 iar lucrarile de constructie au fost demarate in 1985, la putin timp inainte de catastrofa de la Cernobil. Opozitia publica si un studiu al Academiei de Stiinte din Bulgaria, ce avertiza in privinta pericolului generat de construirea unor reactoare nucleare in zona, au dus la oprirea lucrarilor de constructie, proiectul fiind inchis in mod oficial in anii ’90. Guvernul Bulgariei din perioada respectiva a catalogat proiectul Belene ca fiind „riscant din punct de vedere tehnic si neviabil economic”.

In 2004, Guvernul Bulgaria a decis insa reluarea lucrarilor la doua reactoare nucleare la Belene. Astfel, in 2006, contractul de constructie a fost acordat unei companii rusesti, AtomStroyExport, ce a participat la licitatie in colaborare cu firma franco-germana Areva NP. Reactoarele planificate la Belene sunt un model rusesc nou, ce nu a mai fost construit in Europa si pentru care nu exista evaluari din punct de vedere al sigurantei.

O serie de banci si-au retras deja interesul aratat initial pentru proiectul Belene, deoarece acest proiect este prea riscant si prea controversat. Dintre aceste banci, mentionam Société Génerale, KBC, Commerzbank, Deutsche Bank, UniCredit si Credit Suisse. BNP Paribas pare insa a avea mai putine scrupule decat aceste banci.

In decembrie 2006 peste 160 de organizatii neguvernamentale din 28 de state au transmis scrisori catre BNP Paribas exprimandu-si protestul fata de intentia bancii de a finanta proiectul Belene.

In judetul Teleorman, in 2006 au fost adunate peste 40.000 de semnaturi impotriva acestui proiect, ce a generat o opozitie puternica din partea administratiei locale (toate Consiliile Locale din judet si-au exprimat punctul de vedere impotriva centralei nucleare). Bancii BNP Paribas i-a fost adus la cunostinta punctul de vedere al populatiei din zona cea mai afectata din Romania.

TERRA Mileniul III si Greenpeace Romania cer bancii BNP Paribas sa ia in considerare siguranta cetatenilor europeni si sa-si anuleze planurile de finantare a acestui proiect iresponsabil.

BNP Paribas trebuie sa spuna NU centralei nucleare Belene!

40.000 de semnaturi impotriva centralei nucleare de la Belene

Peste 40.000 de cetateni din judetul Teleorman si-au exprimat protestul fata de proiectul bulgar de construire a unei centrale nucleare la Belene, pe Dunare, la 13 km de Zimnicea. Campania de semnaturi a fost initiata de Consiliul Judetean Teleorman si s-a desfasurat in circa 100 de localitati teleormanene in intervalul mai – iulie 2006, cu sprijinul TERRA Mileniul III, organizaţie de protectie a mediului.

Cetatenii bulgari din orasul Svistov se opun de asemenea constructiei centralei nucleare, insa protestele lor sunt ascunse de autoritatile centrale bulgare iar cetatenii bulgari sunt amenintati sa nu-si manifeste impotrivirea fata de centrala.

Centrala ar urma sa aiba reactoare de tip rusesc si ar fi amplasata in Parcul Natural Persina, pe malul Dunarii, arie protejata in care se deruleaza un proiect al Bancii Mondiale de conservare a florei si faunei din zona. Persina este cel mai mare ostrov de pe malul bulgaresc al Dunarii, iar pe malul romanesc al Dunarii se afla Balta Suhaia, de asemenea arie protejata. In plus, centrala ar fi amplasata intr-o zona cu risc seismic semnificativ. In imediata apropiere a centralei ar fi amplasat depozitul de deseuri radioactive, in conditiile in care pe termen lung nu s-a gasit inca o solutie pe plan mondial, perioada de injumatatire (perioada in care se reduce la jumatate radioactivitatea) pentru Plutoniu 239, de exemplu, fiind de 24.000 mii ani. Nu a fost descoperita o tehnologie sau locatie care sa garanteze depozitarea definitiva in siguranta a deseurilor inalt radioactive.

Liviu Nicolae Dragnea, presedintele Consiliului Judetean Teleorma, a declarat “Este dreptul Bulgariei de a-si acoperi necesarul energetic, dar trebuie sa faca aceasta fara a-i afecta pe romani. Nu dorim ca mediul Teleormanului sa fie poluat de activitati nucleare, nu vrem ca cetatenii Teleormanului sa traiasca zi de zi cu frica unui nou Cernobil. Dorim pentru noi, pentru copii si nepotii nostri, un mediu curat si sanatos, o viata ferita de amenintarea nucleara.”

Consiliul Judetean Teleorman a adoptat o hotarare privind impactul negativ al centralei Belene asupra mediului si sanatatii locuitorilor judetului Teleorman. O hotarare similara a fost adoptata de circa 100 de consilii locale din Teleorman, precum si de Uniunea Nationala a Consiliilor Locale din Romania. Aceste hotarari au fost transmise autoritatilor centrale din Romania si Bulgaria precum si unei serii de institutii ale Uniunii Europene pentru a opri proiectul de centrala nucleara.

Primaria_Municipiului_Bucuresti_reabiliteaza_o_linie_de_tramvai_fantoma___16.02.2006

Primaria Municipiului Bucuresti reabiliteaza o linie de tramvai fantoma [16.02.2006]

 

Primaria Municipiului Bucuresti si Regia Autonoma de Transport Bucuresti intentioneaza sa introduca o linie de tramvai pe Soseaua Panduri, distrugand astfel spatiului verde generos din mijlocul acesteia, spatiu in care se afla zeci de arbori, plante ornamentale si gazon.

Proiectul poarta denumirea „Modernizarea infrastructurii retelei de tramvai in zona de sud-vest a Municipiului Bucuresti – Tronson V – Linie de tramvai”. Una din componentele proiectului este reabilitarea liniei de tramvai pe strazile Razoare-Panduri-Tudor Vladimirescu-Odoarei-Viilor. Pe Soseaua Panduri si pe Strada Tudor Vladimirescu nu exista tramvai. O linie de tramvai functioneaza in schimb pe Soseaua Progresului, paralel cu Panduri, Tudor Vladimirescu si Viilor, la o distanta de 100-150 de metri.

Proiectul de 126 milioane euro este finantat in proportie de 50% de Banca Europeana de Investitii (BEI) prin contractul de finantare dintre Romania, BEI si Regia Autonoma de Transport Bucuresti, semnat la Luxemburg la 16.11.1999. In contractul de finantare, Romania induce in eroare o institutie financiara internationala, sectiunea Panduri fiind descrisa drept reabilitare a liniei de tramvai, si nu constructie a unei linii.

Cetatenii din zona Panduri se opun proiectului din anul 2003, liste de semnaturi demonstrand opozitia fata de linia de tramvai de pe Panduri a peste 2000 de cetateni. Primaria Municipiului Bucuresti nu raspunde la memoriile populatiei afectate, unul din acestea fiind in evidenta din data de 14 noiembrie 2005, cu termen de rezolvare de 30 de zile.

Cristina Iordache, presedintele Asociatiei de Proprietari Bloc P3 din Soseaua Panduri a declarat: „ Pozitia noastra a ramas neschimbata, locatarii zonei Panduri – Tudor Vladimirescu nedorind ca spatiul verde, singura perdea de protectie impotriva poluarii chimice, sa fie distrus prin introducerea liniei de tramvai. Introducerea acestei linii de tramvai nu are nici o justificare, cea de pe Progresului oferind aceleasi servicii. Autoritatile publice nu ne informeaza in privinta intentiilor cu privire la acest proiect si ignora memoriile si protestele noastre. Credem ca fondurile publice trebuie folosite numai in interesul cetatenilor, si nu impotriva lor! Interesul nostru este sa fie intretinut si imbogatit acest spatiu verde important pentru sanatatea noastra, intr-un oras in care a fost distrus in doar 15 ani peste 50 % din spatiul verde. Nu stim cine are interesul de a ne distruge acest spatiu verde, nu stim motivele pentru care dreptul nostru la un mediu sanatos nu este respectat. Nu intelegem cum e posibil ca Primaria sa nu respecte legea care obliga orice institutie sa raspunda unei petitii in 30 de zile.”

Referitor la acest proiect, in cadrul conferintei de presa din 22 aprilie 2004, fostul primar general al capitalei, Traian Basescu, a afirmat : „In vederea investitiei privind proiectul de modernizare a liniei 12, RATB a depus in 2002 la Primaria Sectorului 5 documentatia pentru obtinerea unui certificat de urbanism in care era prevazut traseul Razoare-Panduri-Tudor Vladimirescu-Odoarei-Viilor. In opinia noastra, acest traseu nu este oportun, pentru ca politica municipalitatii in ceea ce priveste sistemul de tramvai nu este una de extindere, ci de modernizare a liniilor deja existente. Vom returna documentatia la RATB solicitandu-i sa renunte la aceasta varianta, pentru ca presupune constructia unei linii complet noi, absolut nejustificat, at a ta timp cat pe Sos. Progresului – la distante intre 0 si 500 de metri de varianta propusa – exist a deja linia de tramvai 12, traseul actual. Din acest motiv, Primaria Municipiului Bucuresti nu va aproba o linie nou a pe Panduri si Tudor Vladimirescu . Vom cere RATB sa modifice documentatia in ideea sa pornim reabilitarea liniei de tramvai deja existente si nu sa inventam linii noi, paralele, la cateva sute de metri distan t a una de alta. Ar fi o mare eroare sa distrugem Bd. Panduri si ambientul creat aici – unde exista spatiu verde si zeci de arbori. ”

Dupa alegerile locale din anul 2004 insa, Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) a emis H otararea 117 din 21/07/2004 privind modificarea Hotararii C.G.M.B. nr. 222/2000 pentru aprobarea documentatiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investitii „Modernizarea infrastructurii retelei de tramvai in zona de sud-vest a municipiului Bucuresti”. CGMB a aprobat pe 26.01.2006 suplimentarea valorii investitiei cu peste 9 milioane euro si a mentinut investitia de pe Panduri, Tudor Vladimirescu si Viilor.

Reprezentantii asociatiilor de proprietari din zona au cerut sprijin in solutionarea conflictului fundatiei TERRA Mileniul III, organizatie neguvernamentala, apolitica, non-profit, de protectie a mediului. Directorul executiv al fundatiei, Ionut Apostol, a declarat: „Constructia liniei de tramvai pe Soseaua Panduri reprezinta o cheltuire nejustificata a fondurilor publice si va afecta semnificativ viata comunitatii locale, fapt dovedit si de refuzul Agentiei de Protectie a Mediului Bucuresti de a emite acordul de mediu pentru acest proiect in noiembrie 2003. Este inca un exemplu in privinta calitatii strategiei de dezvoltare a municipiului din perspectiva Primariei. Asteptam un raspuns la cererea de acces la informatii adresate RATB, care initial a invocat confidentialitatea documentelor acestui proiect pe baza legii drepturilor de autor, ce nu are insa vreo legatura cu legea 544/ 2001 privind liberul acces la informatii de interes public. Banca Europeana de Investitii sustine ca nu mai finanteaza aceasta parte a proiectului datorita unor intarzieri procedurale din partea titularului proiectului. Situatia este neclara, insa este inadmisibila incercarea Bancii de a-si declina responsabilitatea in acest proiect, ce nu este conform cu politicile sale.”