Reactoarele 3 si 4 Cernavoda – dezvoltare iresponsabila [14.03.2007]

Ministerul Economiei si Comertului promoveaza o hotarare de guvern prin care sa atraga investitii pentru construirea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda in lipsa unei strategii energetice nationale [1], stabilind astfel directia de dezvoltare a sectorului si eliminand optiunile de dezvoltare durabila in acest sens. Se face apel la investitori care sa construiasca cele doua noi reactoare impreuna cu compania romaneasca Nuclearelectrica. Investitorii nu vor avea nici o responsabilitate cu privire la raspunderea in caz de accident, dezafectarea centralei nucleare si managementul deseurilor radioactive [2].

Desi exista un consens in privinta faptului ca este logic sa investesti in reducerea consumului de energie decat in noi unitati de productie, s-a luat totusi decizia finalizarii reactorului 2 de la Cernavoda si se promoveaza constructia reactoarelor 3 si 4. Este logic sa imbunatatesti eficienta unei unitati energetice, reducand astfel costurile precum si impactul asupra mediului si sanatatii. Nu are sens insa continuarea unui program energetic prin investitii in noi reactoare nucleare in Romania. Eficienta energetica la consumator poate furniza aceeasi „capacitate” la costuri mai mici [3], in acelasi timp ducand la o crestere a standardului de viata si a competitivitatii companiilor.

Conform unei Hotarari [4] a Guvernului Romaniei in domeniul eficientei energetice, „economia de energie reprezinta cea mai ieftina sursa de energie, fiind nepoluanta si usor de obtinut, in comparatie cu combustibilii fosili sau sursele de energie regenerabile. La nivel national, potentialul mediu al economiei de energie […] este in prezent evaluat la aproximativ 30-40%. Dezvoltarea economica nu poate avea loc intr-un mod durabil fara a creste eficienta energetica. Astfel va fi asigurata decuplarea cresterii consumului de resurse energetice de cresterea economica.”

O eventuala decizie de continuare a programului nuclear romanesc nu ia in considerare urmatoarele aspecte:
– inexistenta unui fond pentru dezafectarea centralei nucleare de la Cernavoda
– inexistenta unui fond pentru gestionarea deseurilor radioactive, desi se estimeaza ca pretul initial al unui depozit pentru combustibilul nuclear uzat, inalt radioactiv si cu durata foarte mare de viata, este echivalent sau mai mare cu pretul de constructie al unei centrale nucleare;
– centralele nucleare au emisii radioactive controlate zilnice in mediu, si nu exista o doza „sigura” de radiatii;
– inexistenta unui fond pentru ecologizarea minelor de uraniu;
– in cazul unui accident grav la o centrala nucleara, costurile sunt de ordinul zecilor de miliarde de euro.
Pretul energiei electrice livrate de centrala nucleara nu include costurile de mai sus, astfel incat energia nucleara este promovata ca o sursa ieftina de energie. Aceste costuri insa vor fi suportate de bugetul de stat, eventual si pentru profitul unor investitori in programul nuclear romanesc.

Ionut Apostol, director executiv al fundatiei TERRA Mileniul III, a declarat: “Actuala guvernare a preluat miturile energiei nucleare (energie ieftina, sigura, curata) si poate impiedica accesul la surse curate de energie. Ministerul Economiei considera de neatins un obiectiv real in domeniul surselor regenerabile de energie, si blocheaza in schimb dezvoltarea durabila a sectorului energetic romanesc prin continuarea programului nuclear.”

 

 

[1] Comentarii asupra proiectului de politica energetica a Romaniei – TERRA Mileniul III.

[2] Comentarii cu privire la proiectul de hotarare de guvern pentru promovarea strategiei de investitii in reactoarele 3 si 4 – TERRA Mileniul III.

[3] De exemplu, prognozele pot arata o anumita crestere a necesarului de energie electrica in Romania intr-un anumit interval de timp. Strategia energetica nationala poate stabili daca aceasta situatie este rezolvata prin construirea unei capacitati de productie care sa acopere acest necesar, sau prin reducerea consumului electric in aceeasi masura prin proiecte de eficienta energetica (cu costuri mai reduse decat in cazul contruirii unor noi unitati de productie).

[4] Hotararea de Guvern 163/ 2004 care aproba Strategia Nationala in Domeniul Eficientei Energetice.

 

Invitatie la reactie [31.05.2006]

Guvernul Romaniei intentioneaza sa construiasca reactoarele nucleare 3 si 4 la Cernavoda

Fundatia TERRA Mileniul III, organizatie neguvernamentala, apolitica, non-profit, de protectie a mediului, organizeaza pe 31 mai, intre orele 11 si 16, in Piata Universitatii din Bucuresti (la fantana arteziana) o actiune de informare a publicului cu privire la intentia Guvernului Romaniei de a construi reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda prin intermediul unor brosuri, carti postale si afise. Actiunea isi propune sa prezinte lipsa de justificare a proiectului de construire a unor noi reactoare nucleare, precum si optiunile durabile de dezvoltare a sectorului energetic romanesc, stabilite de altfel prin strategii privind cresterea eficientei energetice si a gradului de utilizare a surselor regenerabile de energie.

1. Costurile energiei nucleare
In ceea ce priveste mitul ca energia nucleara este ieftina, dorim sa evidentiem faptul ca pretul energiei electrice livrate de centrala nucleara Cernavoda nu include costurile legate de: dezafectarea minelor de uraniu si regenerarea sociala si de mediu in zonele miniere uranifere; inchiderea centralei (ce pot ajunge sa fie echivalente cu costurile de constructie a acesteia); managementul deseurilor radioactive. In privinta mitului ca energia nucleara este solutia pentru combaterea schimbarilor climatice, trebuie sa precizam ca lantul de productie al energiei nucleare presupune emisii de gaze cu efect de sera; in plus dezvoltarea sectorului nuclear nu este considerata o masura eligibila de reducere a emisiilor de gaze cu efect in cadrul mecanismelor flexibile ale Protocolului de la Kyoto.

2. Eficienta energetica
Capacitatea Romaniei de productie a energiei electrice este in prezent dubla fata de consum. Este bineinteles vorba si de termocentrale foarte vechi, a caror retehnologizare nu este fezabila. Dorim sa mentionam insa ca Romania are un potential enorm de crestere a eficientei energetice, fapt ce reiese si din Strategia Nationala in Domeniul Eficientei Energetice. „Economia de energie este cea mai ieftina resursa de energie, usor de obtinut si nepoluanta, comparativ cu resursele de combustibili fosili sau resursele regenerabile de energie. La nivel national, valoarea medie a potentialului de economisire a energiei (determinata ca medie ponderata a potentialelor de economisire din sectoare economice precum industria, transporturile, sectorul rezidential, alimentarea centralizata etc.) este in prezent estimata ca fiind de circa 30-40%. Dezvoltarea economica nu se poate realiza pe baze durabile, fara cresterea eficientei energetice. Astfel, se va asigura decuplarea majorarii consumului de resurse energetice de cresterea economica. Guvernul are un rol esential si legitim in implementarea unei politici energetice, orientate spre economia de energie si in crearea cadrului legislativ pentru dezvoltarea pietei energiei.” (Hotararea de Guvern nr. 163 din 12 februarie 2004 privind aprobarea Strategiei nationale in domeniul eficientei energetice)

3. Surse regenerabile de energie
Romania are un potential remarcabil de valorificare a surselor regenerabile de energie (energie solara, eoliana, hidro, geotermala, biomasa), fapt aratat in Strategia de Valorificare a Surselor Regenerabile de Energie (aprobata prin Hotararea Guvernului 1535/2003). Mentionam ca Romania a acceptat in cadrul procesului de aderare un obiectiv de crestere a cotei surselor regenerabile de energie in cadrul consumului de energie electrica. De asemenea, in contextul „crizei gazelor”, sursele regenerabile pot reduce considerabil necesarul de import de gaze naturale, la costuri competitive.