unitati3_4

Testele de stres pentru centralele nucleare – praf in ochii europenilor

In contextul in care Comisia Europeana a facut  astazi publice rezultatele testelor de stres efectuate la toate centralele nucleare din UE, TERRA Mileniul III readuce in discutie o serie de argumente care arata ca derularea acestor teste n-a fost altceva decat constaterea starii de fapt. Testele s-a facut in pripa, fara o metodologie clara, aplicabila cel putin la nivelul statelor membre UE, iar recomandarile Comisiei Europene (CE) in urma unui an de analize nu au nicio putere legala.

Testele de stres efectuate pentru centralele nucleare de pe intreg teritoriul Europei – in forma in care au fost ele definite de ENSREG[1] – nu indeplinesc cerintele Consiliului UE, nici asteptarile publicului european pentru o evaluare reala a sigurantei globale. Ele nu ofera o metoda pentru a compara marjele de siguranta ale diferitelor centrale (si tipuri de reactor), si nici nu raspund la intrebarea „Cat de sigure sunt aceste centrale nucleare, in realitate?”

Intregul proces de evaluare lasa loc abuzurilor, doar pentru a demonstra publicului cat de sigure sunt centralele nucleare.

Scenariile care au stat la baza testelor de stres sunt incomplete. Scenariile privind functionarea interna in cazuri precum incendiile, scurgeri ale conductelor, defectiuni ale valvelor, erori umane si combinatii ale acestora nu sunt luate in calcul in realizarea testelor. Scenariile unor evenimente externe, precum prabusirile de avioane sunt, de asemenea, excluse din raport.

Calitatea sistemelor de siguranta si ale componentelor centralei, cum ar fi materialul instalatiilor,  al bazinului reactorului al valvelor si pompelor, al echipamentelor de control si de manevrare nu a fost supusa investigatiilor.

Efectele uzurii, in principal cea a echipamentelor si cele ale imbatranirii centralei nu sunt luate in considerare.

Specificatiile testelor nu definesc criteriile de evaluare pentru verificarea caracteristicilor unei centrale din punct de vedere al sigurantei acesteia. Nu sunt definite criterii pentru a determina asa-numita ”robustete” a centralei. Rezultatul final al testelor de stres depinde practic de ”increderea” in rapoartele operatorilor centralei.

Expertii implicati in realizarea ”testelor de stres” sunt aceiasi care au fost responsabili de siguranta nucleara si in trecut. Comisia Europeana nu este in masura sa depaseasca problema lipsei de independenta, pentru ca nu are expertiza tehnica.

Prevenirea accidentelor nucleare – care ar trebui sa stea in centrul prevederilor referitoare la siguranta nucleara – este practic exclusa din aceste teste de stres.

Răspunsuri evazive la întrebările CE 

„Apreciem raspunsurile oferite de CNCAN Comisiei Europene, in urma raportului de evaluare al expertilor, insa consideram ca ele au fost selective, facand referire la notiuni vagi si greu de inteles de publicul larg. In acest timp, raman neabordate o serie de probleme pe care CE le-a semnalat in acelasi document”, a declarat Ioana Ciuta, director executiv TERRA Mileniul III. Ea a subliniat principalele deficiente in raspunsul CNCAN oferit Comisiei Europene:

–  Scenariul de accidente severe nu sta la baza emiterii licentei de operare a centralelor nucleare care opereaza in Romania, iar CNCAN a formulat recent (decembrie 2010) o solicitare de reglementare a acestui aspect. Aceasta evaluare este totusi o componenta a procesului de analiza periodica a sigurantei (PSR).

–   Marjele pentru conditii meteo extreme nu sunt cuantificate in raport.

–   Romaniei i-a luat ceva mai mult timp decat fusese stabilit initial in WENRA[2] (2010) pentru a introduce in cerintele de reglementare toate nivelurile de referinta (inclusiv cele relevante pentru managementul acidentelor). Realizarea acestora este prevazuta acum pentru sfarsitul anului 2012.

In pofida limitarilor testelor de stres prezentate si tinand cont de deficientele metodelor de analiza, rezultatele acestora ar putea fi totusi utile pentru furnizarea unor informatii suplimentare si pentru o estimare initiala a capacitatii centralelor individuale de a rezista in fata catorva importante evenimente externe (in principal cutremure si inundatii).

Foto: nuclearelectrica.ro

[1] Grupul European la Nivel Inalt privind Securitatea Nucleara si Managementul Deşeurilor Radioactive

[2] Grupul Organismelor de Reglementare în domeniul nuclear din Europa de Vest

CANDU 6 – Siguranta sau risc [2012]

Acronimul CANDU provine de la „CANada Deuterium Uranium”, care este o marca inregistrata pentru reactorul nuclear energetic dezvoltat in anii 50-60 de mai multe firme canadiene sub coordonarea Atomic Energy of Canada Limited  (AECL). Publicatia „CANDU 6 – Risc sau siguranta” reprezinta traducerea si adaptarea mai multor fragmente de studii si rapoarte din domeniul nuclear, pentru a realiza o privire de ansamblu asupra acestui tip de reactor.

Documentul a fost realizat in cadrul proiectului „Safety or stres” [2011-2012].

Descarca publicatia „Candu – siguranta sau risc” in format pdf

20 de ani de la Cernobil, noi riscuri nucleare pe Dunare [26.04.2006]

La 26 aprilie 1986, a explodat reactorul 4 de la centrala nuclear a Cernobil, Ucraina. Particulele radioactive au fost raspandite in toata Europa si au ajuns pana in Japonia si Statele Unite. Noua milioane de oameni au fost afectati de radiatii, potrivit Natiunilor Unite. Cei mai afectati au fost asa-numitii ‘lichidatori’ (circa 600 000 de oameni), ce s-au ocupat de curatarea centralei dupa accident.

Noua milioane de oameni traiesc in zone contaminate, consuma alimente radioactive, respira aer contaminat. Consecintele vor fi simtite timp de secole. Radiatiile nu numai ca declanseaza cancer (tiroidian, pulmonar, la san si stomac), ci cresc si numarul atacurilor cerebrale si cardiace, al bolilor de ficat, duc la slabirea sistemului imunitar, si afecteaza grav copiii, inca din stadiul de fat.

In acest context, ingrijorati de proiectul de centrala nucleara de la Belene, cetatenii judetului Teleorman spun NU Energiei nucleare!

In ziua comemorarii victimelor accidentului de la Cernobil, cetatenii din orasul Zimnicea s-au adunat la primaria orasului pentru a-si manifesta opozitia fata de proiectul bulgar de centrala nucleara la Belene. Organizatia TERRA Mileniul III desfasoara zilele acestea in Zimnicea (26 aprilie) si Turnu Magurele (27 aprilie) actiuni de distribuire a unor materiale informative (pliante, brosuri, expunerea unor afise), proiectie de scurt metraje despre energia nucleara si colectare de semnaturi impotriva proiectului bulgar de centrala nucleara la Belene.

Campania de strangere de semnaturi impotriva centralei Belene a fost demarata la inceputul lunii aprilie de Consiliul Judetean Teleorman impreuna cu fundatia TERRA Mileniul III, si se va extinde in toate comunitatile din lungul Dunarii dintre Zimnicea si Turnu Magurele.

Consiliul Judetean Teleorman, Primaria Zimnicea si organizatia TERRA Mileniul III au colectat pana in prezent aproximativ 2500 de semnaturi ale cetatenilor din orasul Zimnicea impotriva acestui proiect. Aceste semnaturi vor fi folosite pentru a sensibiliza institutiile si cetatenii Statelor Membre ale Uniunii Europene, astfel incat acest proiect de centrala nucleara sa nu beneficieze de sprijin financiar din fonduri publice ale UE. De asemenea, prin aceste semnaturi mii de cetateni romani cer guvernului Romaniei sa respecte Constitutia, si sa le apere dreptul la un mediu curat si sanatos (articolul 35).