unitati3_4

Acordul de mediu pentru Cernavoda 3 si 4 este nejustificat

by ArticoleComunicate de presăEvenimente

Fundatia TERRA Mileniul III considera decizia Ministrului Mediului si Padurilor din Romania de a emite acordul de mediu pentru “Continuarea lucrarilor de construire si finalizare a Unitatilor 3 si 4 ale CNE Cernavoda nu numai nejustificata din punct de vedere economic si financiar, cat mai ales nefondata din punct de vedere al raportului de evaluare a impactului asupra mediului, care a stat la baza deciziei.

Inca din 2007 –  cand raportul la studiul de impact pentru proiectul Cernavoda 3 si 4 a fost lansat spre consultare publica – Fundatia TERRA Mileniul III a aratat ca documentul este incomplet deoarece nu prezenta o analiza corespunzatoare a alternativelor, date privind impactul functionarii – pana la acel moment – a centralei nucleare asupra sanatatii populatiei (inclusiv cu privire la impactul concentratiilor ridicate de tritiu asupra populatiei din zona), o analiza a riscului de atac terorist asupra centralei si consecintele sale (inclusiv asupra bazinului de combustibil uzat, neprotejat de anvelopa reactorului).

In plus, si direct legat de analiza alternativelor, raportul la studiul de impact nu trateaza in mod corespunzator problema costurilor, riscurilor si impactului legat de lucrarile hidrotehnice necesare pentru asigurarea apei de racire, dezafectarea reactoarelor si gestionarea deseurilor radioactive.

Raspunsurile la doar o mica parte dintre aceste comentarii ne-au fost transmise dupa 4 ani[1]! Ele se refera strict la monitorizarea starii de sanatate a poulatiei din judetul Constanta, ignorand pur si simplu oricare alte aspecte. Pentru lipsa raspusurilor la comentariile publicului interesat, procedura de evaluare a impactului de mediu NU poate fi considerata incheiata, si o decizie finala nu poate fi luata.

In timp ce Ministerul Mediului analiza raportul EIM, tragedia de la Fukushima a demonstrat ca centralele nucleare nu sunt niciodata 100% sigure. Indiferent de numarul sistemelor de siguranta cu care a fost proiectat un reactor, de rezultatele satisfacatoare in urma testelor, centralele nucleare sunt manevrate de oameni, iar Fukushima ne-a demonstrat ca sunt vulnerabile si in fata naturii.

Centrala de la Cernavoda si-a aratat la randul ei vulerabilitatea in fata efectelor schimbarilor climatice. Seceta prelungita din 2003 a dus la oprirea „accidentala” a reactorului 1 din lipsa asigurarii apei de racire. In 2012 nivelul Dunarii a atins din nou cote alarmant de scazute, riscul opririi celor 2 reactoare fiind unul real.

Nesiguranta crescuta, in contextul schimbarilor climatice 

Alimentarea cu apa de racire este esentiala in functionarea unei centrale nucleare. In conditiile in care specialistii climatologi vorbesc despre veri tot mai secetoase, cu temperaturi din ce in ce mai ridicate, e greu de imaginat ca alimentarea cu apa de racire a celor 4 unitati nucleare poate fi asigurata in conditii de siguranta. Primul reactor de la Fukushima a explodat dupa ce nu s-a reusit racirea sa. Cel de al doilea reactor de acolo, a luat foc si a  explodat, iar peretii exteriori au fost distrusi tocmai pentru ca partea lui activa sa poata fi racita cu apa din ocean, deoarece niciunul dintre sistemele sale de racire nu mai functiona.

Din perspectiva economico-financiara, o paralela intre cazul Cernavoda 3 si 4 si proiectul Centralei nulceare de la Belene este indreptatita. Bulgaria a renuntat in martie 2012 la planurile pentru centrala nucleara de la Belene, cu o capacitate de 2.000 de MW, pentru ca acest proiect nu a reusit sa atraga suficient interes din partea investitorilor privati in ultimii trei ani, dupa ce grupul german RWE s-a retras in 2009 din cauza temerilor legate de finantare.

EnergoNuclear, compania creata pentru constructia celor 2 reactoare de la Cernavoda este controlata in proportie de 84,65% de stat, prin Nuclearelectrica. In actionariat se mai gasesc Enel Investment Holding, cu 9,15%, si ArcelorMittal Galati cu 6,2%. Investitori straini importanti, precum CEZ, GDF SUEZ, RWE si Iberdrola s-au retras din acest proiect, acuzand „incertitudini economice si de piata  legate in cea mai mare parte de actuala criza financiara” .

Costul estimat pentru cele doua reactoare este de 4 miliarde de euro, iar fiecare unitate va avea o putere instalata de 720 MW. Durata de viata a unei unitati este de 30 de ani.

In  contextul in care tot mai multi oameni din intreaga lume solicita inchiderea centralelor atomice, iar guverne precum cel al Germaniei, Japoniei si chiar al Frantei anunta masuri de renuntare la producerea energiei nucleare, Fundatia TERRA Mileniul III solicita Ministerului Mediului si Padurilor respingerea cererii pentru acordul de mediu in cazul proiectului Cernavoda 3 si 4.

Foto: nuclearelectrica.ro

[1] Comentariile TERRA Mileniul III înregistrate la MMP sub nr. 16456/SS/04.07.2008 şi răspuns MMP nr. 144091/ 06.07.2012

Bancile se retrag din proiectul Belene – 20.10.2006

by ArticoleComunicate de presă

Grupul Unicredit si Deutsche Bank au informat ieri o coalitie de organizatii guvernamentale de protectie a mediului ca si-a retras interesul in finantarea centralei nucleare Belene din Bulgaria.

Saptamana trecuta, vineri 13 octombrie, cetateni si organizatii de mediu din 23 de state au protestat in fata bancilor impotriva interesului Grupului Unicredit in proiectul Belene. In Germania, mii de persoane au trimis carti postale catre HVB si Deutsche Bank exprimandu-si nemultumirea fata de interesul bancilor de a finanta proiecte nucleare periculoase si fusesera planificate proteste in 60 de orase in perioada urmatoare.

O data cu decizia Grupului Unicredit si a Deutsche Bank de a se retrage din proiectul nuclear bulgar, ambele consortii ce doresc sa construiasca centrala si-au pierdut o mare parte din sustinerea financiara. La inceputul anului, Bayerische Landesbank si Commerzbank au negat implicarea in acest proiect, desi fusesera mentionate de ministrul bulgar al economiei si energiei, Rumen Ovcharov, ca fiind interesate. In vara acestui an, grupul belgian KBC a negat faptul ca doreste sa finanteze proiectul Belene iar grupul francez Societe Generale s-a retras din consortiul Skoda Alliance dupa analiza riscurile proiectului Belene.

Ionut Apostol, director executiv al fundatiei TERRA Mileniul III, a declarat: „S-ar putea ca acesta sa fie un pas inainte pentru aceste banci in ceea ce priveste responsabilitatea sociala si de mediu. Este o lovitura grea pentru proiectul Belene, guvernul bulgar ar trebui sa renunte in sfarsit la aceasta investitie riscanta, nefezabila si cu impact negativ asupra mediului. Consiliul Judetean Teleorman a transmis proteste bancilor interesate de acest proiect, autoritatilor romanesti, bulgare si ale Uniunii Europene. Este trist faptul ca hotararile de consiliu judetean si ale uniunii consiliilor judetene din Romania, precum si cele 40.000 de semnaturi stranse in Teleorman impotriva proiectului nu au determinat Guvernul Romaniei sa dea vreun raspuns in circa 3 luni de la adresarea petitiilor.”

Anamaria Bogdan, purtator de cuvant Greenpeace in Romania a declarat: „Asigurarea finantarii este una dintre problemele cele mai spinoase pentru promotorii proiectelor nucleare. Sper ca acest proiect nuclear se apropie de sfarsitul sau logic. Autoritatile bulgare ar trebui sa se adreseze acestor banci pentru investitii de eficienta energetica si de utilizare a surselor regenerabile de energie.”

40.000 de semnaturi impotriva centralei nucleare de la Belene

by ArticoleComunicate de presă

Peste 40.000 de cetateni din judetul Teleorman si-au exprimat protestul fata de proiectul bulgar de construire a unei centrale nucleare la Belene, pe Dunare, la 13 km de Zimnicea. Campania de semnaturi a fost initiata de Consiliul Judetean Teleorman si s-a desfasurat in circa 100 de localitati teleormanene in intervalul mai – iulie 2006, cu sprijinul TERRA Mileniul III, organizaţie de protectie a mediului.

Cetatenii bulgari din orasul Svistov se opun de asemenea constructiei centralei nucleare, insa protestele lor sunt ascunse de autoritatile centrale bulgare iar cetatenii bulgari sunt amenintati sa nu-si manifeste impotrivirea fata de centrala.

Centrala ar urma sa aiba reactoare de tip rusesc si ar fi amplasata in Parcul Natural Persina, pe malul Dunarii, arie protejata in care se deruleaza un proiect al Bancii Mondiale de conservare a florei si faunei din zona. Persina este cel mai mare ostrov de pe malul bulgaresc al Dunarii, iar pe malul romanesc al Dunarii se afla Balta Suhaia, de asemenea arie protejata. In plus, centrala ar fi amplasata intr-o zona cu risc seismic semnificativ. In imediata apropiere a centralei ar fi amplasat depozitul de deseuri radioactive, in conditiile in care pe termen lung nu s-a gasit inca o solutie pe plan mondial, perioada de injumatatire (perioada in care se reduce la jumatate radioactivitatea) pentru Plutoniu 239, de exemplu, fiind de 24.000 mii ani. Nu a fost descoperita o tehnologie sau locatie care sa garanteze depozitarea definitiva in siguranta a deseurilor inalt radioactive.

Liviu Nicolae Dragnea, presedintele Consiliului Judetean Teleorma, a declarat “Este dreptul Bulgariei de a-si acoperi necesarul energetic, dar trebuie sa faca aceasta fara a-i afecta pe romani. Nu dorim ca mediul Teleormanului sa fie poluat de activitati nucleare, nu vrem ca cetatenii Teleormanului sa traiasca zi de zi cu frica unui nou Cernobil. Dorim pentru noi, pentru copii si nepotii nostri, un mediu curat si sanatos, o viata ferita de amenintarea nucleara.”

Consiliul Judetean Teleorman a adoptat o hotarare privind impactul negativ al centralei Belene asupra mediului si sanatatii locuitorilor judetului Teleorman. O hotarare similara a fost adoptata de circa 100 de consilii locale din Teleorman, precum si de Uniunea Nationala a Consiliilor Locale din Romania. Aceste hotarari au fost transmise autoritatilor centrale din Romania si Bulgaria precum si unei serii de institutii ale Uniunii Europene pentru a opri proiectul de centrala nucleara.