nuclear

28 ani de la Cernobil. Ce ramane in urma energie nucleare?

Astazi se implinesc 28 de ani de la cel mai grav eveniment nuclear din istoria omenirii, accidentul de la Cernobil (Ucraina), ce a avut loc la 26 aprilie 1986. Accidentul a fost provocat de o defectiune la unul dintre reactoare, ce a provocat o explozie, urmata de contaminarea radioactiva a zonei.

caseta1Masurile luate la nivel international pentru constientizarea riscurilor centralelor nucleare s-au intensificat in ultimii ani, in special dupa tragedia de la Fukushima (Japonia), din martie 2011. In urma acesteia, multe state au decis sa opreasca constructia de noi reactoare nucleare si chiar sa renunte treptat la energia atomica.

Reactoarele nucleare emit radiatii toxice in aer si apa si continua sa genereze deseuri radioactive letale pentru care nu avem momentan nicio solutie de eliminare. Nu exista nicaieri in lume un depozit permanent pentru deseuri inalt radioactive, din cauza riscului seismic si al celui de eliberare a materialului radioactiv in panza freatica. In contextul politicilor europene ce promoveaza trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, obiectivul principal al politicilor energetice ar trebui sa fie reducerea emisiilor din acest sector prin modalitati cat mai sigure si mai sustenabile. Energia nucleara nu intra in aceasta categorie.

Depozit de deseuri nucleare la Saligny

Romania are in plan constructia unui nou depozit de deseuri nucleare la Saligny, in apropierea centralei nucleare de la Cernavoda. Depozitul final de deseuri radioactive va fi construit pe o suprafata de 40 de hectare si va necesita o investitie totala de 400 de milioane de euro, potrivit presedintelui Agentiei Nationale pentru Deseuri Radioactive, Florin Tatar.

Autoritatile sustin ca banii vor proveni in principal din taxa de 2 euro pe MWh pe care o plateste compania Nuclearelectrica pentru un fond special destinat depozitarii deseurilor radioactive, insa se doreste si atragerea investitorilor privati in acest proiect.

In prezent, combustibilul radioactiv este depozitat la Baita Bihor, unde se afla singurul depozit de acest tip din tara. Acest depozit, care este o veche mina de exploatare a uraniului, se va inchide in 2020 — 2025.

Oamenii uraniului

In afara de deseurile radioactive ce raman in urma producerii energiei nucleare pentru sute de milioane de ani, cele mai afectate sunt comunitatile din zonele de exploatare a uraniului.

Dupa inchiderea minelor, oamenii continua sa traiasca in zone contaminate, ocolite de investitori, lasati de izbeliste de autoritati si lipsiti de o informare minimala in legatura cu riscurile contaminarii.

Cum arata fostele mine de uraniu din Romania vedem in urmatoarele reportaje realizate de o echipa de studenti ai facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din Bucuresti, coordonata de Fundatia TERRA Mileniul III.

Metehnele uraniului – Ciudanovita

Ciudanovita este o comuna asezata la poalele muntilor Banatului. Mai exact, la poalele muntilor de steril ce inca mai contin minereu cu o concentratie scazuta de uraniu. In prima faza, prin anii ’50-’52, minereul de uraniu a fost exploatat de rusi, in contul datoriilor de razboi. In acea perioada s-a format o colonie pe valea Jitinului. Au construit blocuri, gradinite, case de cultura, un spital. Oameni din toate locurile tarii veneau sa munceasca aici, motivati de salariile mari. Din ’62-’63, minele au intrat in posesia Statului roman, dupa ce au fost stoarse de cel mai bun uraniu. Salariile au scazut apoi.

La tot pasul dai de tablite care te avertizeaza ca zona este iradiata si ca accesul este interzis persoanelor neautorizate. Localnicii sunt insa ”autorizati” sa traiasca in mediu radioactiv.


Metehnele uraniului – Baita

Reportaj realizat in Baita, judetul Bihor, locul din care s-a exploatat uraniu peste 25 de ani.

Mina de uraniu de la Baita Bihorului a fost prima din tara. Ce a ramas in urma dupa inchiderea ei? Un spatiu mort, inconjurat de secrete.


Crucea – ultimul bastion al uraniului

In prezent, singura mina activa este cea de la Crucea, in Carpatii Orientali (la sud de Vatra Dornei). Aici s-a lucrat, „in liniste”, in mai multe sectoare, in bazinul hidrologic al Bistritei. Zona fiind mai putin umblata decat cea a Apusenilor, efectele mineritului sunt mai greu de observat de catre necunoscatori. Se discuta in continuare despre darea in exploatare a sectorului Grinties, dar e discutabil daca o activitate ineficienta (si care trebuie subventionata) merita sa afecteze mediul si eventualele sanse de dezvoltare durabila ale zonei, de altfel una dintre cele mai frumoase de pe valea Bistritei.


Intre timp, autoritatile romane platesc datorii istorice pentru vizite stiintifice. In Programul de Cooperare Tehnica desfasurat de Romania cu sprijinul Agentiei Internationale pentru Energia Atomica (AIEA), tara noastra inca figureaza cu o datorie 51899 USD aferenta costurilor evaluate de program (APC – Assessed Programme Costs) ce reprezinta un procent de 8% din bugetele proiectelor nationale, precum si din valoarea burselor si vizitelor stiintifice acordate expertilor romani, in domeniul nuclear, in cadrul unor proiecte regionale. Datoriile sunt suportate integral din bugetul aprobat pe anul 2013 al Agentiei Nucleare si pentru Deseuri Radioactive, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei.

caseta2

atentie-radiatii

27 de ani de la accidentul de la Cernobil. Reprezinta energia nucleara o oportunitate?

atentie-radiatiiAstazi se implinesc 27 de ani de la cel mai grav eveniment nuclear din istoria omenirii, accidentul de la Cernobil (Ucraina), ce a avut loc la 26 aprilie 1986, cand o defectiune la unul dintre reactoare a provocat o explozie, urmata de contaminarea radioactiva a zonei.

Masurile luate la nivel international pentru constientizarea riscurilor centralelor nucleare s-au intensificat dupa tragedia de la Fukushima (Japonia), din martie 2011, iar unele state, printre care Germania, au decis sa renunte treptat la energia nucleara.

Dezbaterea privind aspetele negative si riscurile energiei nucleare este deseori inlocuita de afirmatii unilaterale cu privire la avantajele acesteia din perspectiva securitatii energetice si prognozei preturilor energiei electrice, care nu reflecta costurile economice ascunse si subventiile.

Organizatiile de mediu  atrag atentia ca centralele nucleare nu sunt niciodata 100% sigure. Indiferent de numarul sistemelor de siguranta, centralele nucleare sunt manevrate de oameni, iar eroarea umana nu poate fi eliminata.

Industria nucleara se bazeaza pe memoria scurta a populatiei si pe mirajul etern al <<energiei ieftine>> care s-a nascut din lipsa informarii corecte. Iata ca, din pacate, avem cel putin 2 ocazii anual (comemorarea dezastrelor de la Cernobil si Fukushima) in care le reamintim oamenilor ca energia nucleara nu a adus niciunui stat din lume independenta energetica mult-visata, nu este nici ieftina – a se vedea imprumuturile gigantice solicitate Euratom anual – cat despre siguranta…nu am mai vorbi astazi daca acum 27 de ani nu ar fi murit peste 1 milion de oameni – Ioana Ciuta, director executiv al Fundatiei TERRA Mileniul III.

Accidentul de la Cernobil în cifre  [1]:

1 milion de oameni au murit în urma accidentului nuclear[2]
3,5 milioane de persoane au fost iradiate
Aproximativ 170.000 de ucrainieni au fost evacuați
89,85% dintre persoanele evacuate s-au îmbolnăvit
84,7% dintre oamenii ce trăiesc în zone contaminate sunt bolnavi

Punctele slabe ale CNE Cernavoda

Masurile luate la nivel international pentru constientizarea si combaterea riscurilor centralelor nucleare s-au intensificat dupa tragedia de la Fukushima (Japonia), din martie 2011, una dintre principalele masuri fiind efectuarea testelor de stres nationale si evaluarea centralelor atomice europene de catre o comisie de experti la nivel UE.

Testele de stres s-au facut insa in pripa, fara o metodologie clara, aplicabila cel putin la nivelul statelor membre UE, iar recomandarile Comisiei Europene in urma unui an de analize nu au nicio putere legala.

Romania este una dintre tarile cele mai active seismic din Europa. Cu toate acestea, au fost inregistrate cateva deficiente majore privind cutremurele. Calculul pentru cutremurul baza de proiect s-a bazat doar pe o estimare determinista si a fost luata in considerare o probabilitate de aparitie a seismelor mai scazuta decat cea folosita in prezent in Europa, respectiv o valoarea de 1/1.000 pe an, in loc de 1/10.000 pe an. De asemenea, exista insuficiente informatii despre comportamentul centralei in cazul unui cutremur mai mare decat cel de referinta.

Centrala de la Cernavoda prezinta deficiente si in privinta inundatiilor. Raportul specialistilor europeni implicati in revizuirea testelor de stres a aratat ca o serie de echipamente de protectie impotriva inundatiilor trebuie imbunatatite, criticand totodata lipsa inspectiilor de rutina a celor existente.

Unitatatile 1 si 2 de la CNE Cernavoda au functionat pentru perioade relativ scurte (din 1996, respectiv 2007), dar reactoarele au fost proiectate in anii 1970 si sunt, prin urmare, depasite. O serie de puncte slabe sunt cauzate de proiectarea instalatiei si nu au facut obiectul testelor de stres in contextul in care nu pot fi remediate (ex. Grosimea redusa a peretelui reactorului si amplasamentul bazinului de combustibil ars).

In acest context, decizia Guvernului de a continua investitiile in unitatile 3 si 4 de la Cernavoda este nejustificata si nu va face decat sa sporeasca riscurile de sanatate ale populatiei si datoriile Romaniei, avand in vedere ca Unitatea 2 a fost finalizata cu sprijin financiar strain (imprumut canadian de 146 milioane de dolari si imprumut de 324 milioane de dolari de la Euratom).

nuclear

Energia nucleara – vrem sa putem alege!

Poporul japonez se confrunta in prezent cu o catastrofa fara precedent. Un dezastru natural, urmat de unul nuclear, cu urmari majore asupra sanatatii umane si a economiei. Trei reactoare nucleare au suferit o serie de explozii si se confrunta cu dificultati serioase la racirea nucleului fiecaruia dintre aceste reactoare, partial topit. Nu este exclusa producerea unei explozii care sa elibereze o cantitate mare de particule radioactive. Situatia din Japonia este deja alarmanta si se inrautateste de la o ora la alta. Gravitatea accidentului nuclear de la Fukushima a ajuns deja la nivelul 6, o singura treapta sub nivelul accidentului de la Cernobil.

Sute de muncitori japonezi isi pun acum viata in pericol pentru a incerca sa previna un dezastru. Chiar daca starea de alerta nucleara e departe de a fi fost depasita, iar pagubele sunt doar partial estimate, cantitati imense de substante radioactive au fost eliberate in atmosfera si ocean. Nivelul de radioactivitate este de sute de ori mai mare decat in mod normal, chiar la peste 100 km distanta de centrala nucleara din Fukushima. O regiune vasta a Japoniei sufera acum de contaminare radioactiva. Din pacate, exista temerea ca aceasta contaminare se va raspandi in intreaga tara si chiar dincolo de granite, cu consecinte asupra populatiei si mediului greu de imaginat.

Noi, organizatiile semnatare, ne exprimam pe aceasta cale solidaritatea si compasiunea cu poporul japonez. Aceasta situatie alarmanta ne aminteste totodata ca energia nucleara nu este nici curata, nici sigura si ca supune oamenii la riscuri nebanuite. Acest nou dezastru nuclear spulbera inca o data mitul sigurantei instalatiilor nucleare.

Din pacate, in Romania, politica energetica ocoleste orice fel de dezbaterea democratica, in special pe tema dezvoltarii industriei energiei nucleare. Deciziile in acest sens au fost luate intotdeauna la cel mai inalt nivel din Stat. In plus, ne aratam ingrijorarea pentru faptul ca in Romania asistam la o minimizare a catastrofei nucleare din Japonia. Expertii romani in energie nucleara incearca sa ne convinga cat de mici sunt pericolele si riscurile la care suntem expusi, in vreme ce din ce in ce mai multe guverne se gandesc sa elimine aceasta forma de energie.

Deja Germania si Elvetia au anuntat aceasta intentie, iar state precum China, India, Taiwan si Coreea de Sud au declarat ca isi vor revizui politica energetica. In trecut exista temerea ca va fi nevoie de un ”nou Cernobil” pentru ca autoritatile romane sa informeze corect si sa permita in cele din urma o dezbatere reala pe aceasta tema. La ora actuala, nu ne ramane decat sa constatam ca a sosit momentul pentru aceasta dezbatere – o dezbatere reala, transparenta si responsabila.

Energia nucleara: Vrem sa putem alege!

Noi, organizatiile semnatare solicitam guvernului Romaniei urmatoarele:

– Un moratoriu privind toate proiectele curente care vizeaza sectorul nuclear (extinderea proiectelor existente, constructia de noi centrale nucleare si planurile de depozitare a deseurilor radioactive) pana la informarea proactiva, transparenta si detaliata a publicului privind aspectele fundamentale ale politicii energetice nucleare;
– elaborarea unor norme de aplicare a legislatiei specifice privind utilizarea surselor de energie regenerabila care sa stimuleze cu adevarat productia si consumul.

Totodata, invitam mass-media si publicul larg sa incurajeze si sa sprijine initierea unei dezbateri generale, reale, transparente, participative si responsabile pe tema utilizarii sau renuntarii la energia nucleara in Romania, precum si despre forme alternative si sustenabile de productie si economisire a energiei.

Lista de semnaturi

Fundatia TERRA Mileniul III
Asociatia Sighisoara Durabila
Asociatia 2Celsius
Clubul Transmont Fagaras
Societatea Carpatina Ardeleana – Satu Mare
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE CICLOTURISM „NAPOCA”
Reteaua de Actiune pentru Clima Romania

Protest anti-nuclear la Zimnicea [24 aprilie 2007]

Fundatia TERRA Mileniul III si GREENPEACE Romania va invita joi, 26 aprilie la Zimnicea, jud. Teleorman, la o actiune de protest impotriva utilizarii energiei nucleare, a proiectului bulgar de constructie a centralei nucleare de la Belene si a programului nuclear romanesc. Actiunea a fost initiata de Consiliul Judetean Teleorman si Primaria Zimnicea si se va desfasura intre orele 11 si 15, in fata primariei.

Principalele evenimente vor fi:
– proiectia unui scurt metraj „Certificatul nr. 000358, Dezastrul nuclear in fosta Uniune Sovietica” in sala de sedinte a Primariei Zimnicea
– distribuirea unor materiale informative (pliante, brosuri, expunerea unor afise)
– intalnire cu o delegatie bulgara, locuitori ai orasului Svishtov, care se opun de asemenea proiectului de centrala nucleara Belene
– expozitie de fotografii pe tema accidentului de la Cernobil
– afisari de bannere si alte activitati de protest

Zimnicea este situata la 13 km de Belene, unde Bulgaria intentioneaza sa construiasca o noua centrala nucleara. In 2006 au fost colectate peste 40,000 de semnaturi impotriva acestui proiect, ce au fost inaintate autoritatilor romane, bulgare si organismelor Uniunii Europene.

In 2007, Romania va pune in functiune un al doilea reactor la Cernavoda si planifica finalizarea reactoarelor 3 si 4. Faptul ca la Cernavoda sunt utilizate reactoare de productie canadiana nu inseamna ca aceasta centrala este mai sigura, ieftina si curata. In plus, pretul energiei produse la Cernavoda nu include costurile legate de mineritul uranifer, dezafectarea reactoarelor si construirea depozitelor finale pentru deseurile inalt radioactive.

La 21 de ani de la accidentul de la Cernobil, milioane de oameni locuiesc in zone contaminate. Accidentul a avut un impact puternic asupra sanatatii populatiei din mai multe state, inclusiv Romania, efectul acestuia se resimte si acum, aceasta „mostenire” continuand peste secole.

Va asteptam!

20 de ani de la Cernobil, noi riscuri nucleare pe Dunare [26.04.2006]

La 26 aprilie 1986, a explodat reactorul 4 de la centrala nuclear a Cernobil, Ucraina. Particulele radioactive au fost raspandite in toata Europa si au ajuns pana in Japonia si Statele Unite. Noua milioane de oameni au fost afectati de radiatii, potrivit Natiunilor Unite. Cei mai afectati au fost asa-numitii ‘lichidatori’ (circa 600 000 de oameni), ce s-au ocupat de curatarea centralei dupa accident.

Noua milioane de oameni traiesc in zone contaminate, consuma alimente radioactive, respira aer contaminat. Consecintele vor fi simtite timp de secole. Radiatiile nu numai ca declanseaza cancer (tiroidian, pulmonar, la san si stomac), ci cresc si numarul atacurilor cerebrale si cardiace, al bolilor de ficat, duc la slabirea sistemului imunitar, si afecteaza grav copiii, inca din stadiul de fat.

In acest context, ingrijorati de proiectul de centrala nucleara de la Belene, cetatenii judetului Teleorman spun NU Energiei nucleare!

In ziua comemorarii victimelor accidentului de la Cernobil, cetatenii din orasul Zimnicea s-au adunat la primaria orasului pentru a-si manifesta opozitia fata de proiectul bulgar de centrala nucleara la Belene. Organizatia TERRA Mileniul III desfasoara zilele acestea in Zimnicea (26 aprilie) si Turnu Magurele (27 aprilie) actiuni de distribuire a unor materiale informative (pliante, brosuri, expunerea unor afise), proiectie de scurt metraje despre energia nucleara si colectare de semnaturi impotriva proiectului bulgar de centrala nucleara la Belene.

Campania de strangere de semnaturi impotriva centralei Belene a fost demarata la inceputul lunii aprilie de Consiliul Judetean Teleorman impreuna cu fundatia TERRA Mileniul III, si se va extinde in toate comunitatile din lungul Dunarii dintre Zimnicea si Turnu Magurele.

Consiliul Judetean Teleorman, Primaria Zimnicea si organizatia TERRA Mileniul III au colectat pana in prezent aproximativ 2500 de semnaturi ale cetatenilor din orasul Zimnicea impotriva acestui proiect. Aceste semnaturi vor fi folosite pentru a sensibiliza institutiile si cetatenii Statelor Membre ale Uniunii Europene, astfel incat acest proiect de centrala nucleara sa nu beneficieze de sprijin financiar din fonduri publice ale UE. De asemenea, prin aceste semnaturi mii de cetateni romani cer guvernului Romaniei sa respecte Constitutia, si sa le apere dreptul la un mediu curat si sanatos (articolul 35).