Terra-3 – Pagina 15 – Fundația Terra Mileniul III

Participare activa a ONG-urilor in managementul Fondurilor Europene – [2014 – 2015]

„Participare activa a ONG-urilor in managementul Fondurilor Europene” raspunde nevoii de dezvoltare a capacitatii Coalitiei ONG-uri pentru Fonduri Structurale si, la fel de important, de crestere a implicarii societatii civile in managementul fondurilor europene.

Proiectul este finantat prin granturile SEE 2009 – 2014, in cadrul Fondului ONG în Romania, iar valoarea finantarii nerambursabile este de 89374 Euro.

La 8 ani de la infiintare, Coalitia ONG-uri pentru Fonduri Structurale urmeaza sa-si redefineasca strategia de actiune pe termen mediu si lung, procedurile de lucru, sa-si dezvolte capacitatea de advocacy, sa promoveze propuneri de imbunatatire a mecanismelor de finantare pentru 2014-2020.

Rezultate:

instruirea membrilor in evaluare de program si proceduri europene,
schimb de experienta cu o structura europeana similara,
minim 300 de sustinatori,
mecanism de monitorizare,
propuneri de imbunatatire a mecanismelor de finanțare,
amendamente pe documentele programatice si subsecvente,
analiza a raportului cost-eficienta inregistrat de organizatiile ce au accesat fonduri europene.

Perioada de derulare a proiectului: 13 iunie 2014 – 13 decembrie 2015

Coordonator: Centrul de Resurse pentru Participare Publica

Parteneri: TERRA Mileniul III, ActiveWatch, CENTRAS, ANBCC, „Alaturi de Voi” Romania, Alpha Transilvana, Fundatia pentru o Societate Deschisa

Puteți urmari activitatea Coalitiei ONG-uri pentru Fonduri Structurale la www.ce-re.ro/coalitiaong sau pe Facebook @ONGuri.pentru.fonduri.structurale

Pentru informatii oficiale despre granturile SEE si norvegiene accesati www.eeagrants.org

Continutul acestui website nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a granturilor SEE 2009-2014. Intreaga raspundere asupra corectitudinii si coerentei informatiilor prezentate revine initiatorilor websiteului.

T&E: Vanzarile de masini electrice s-au dublat in 2013

foto: Renault

Vanzarile de vehicule electrice s-au dublat in fiecare an in Europa, de cand acestea au fost comercializate pentru prima data, in 2010, arata un raport al Fundatiei Europene pentru Transport si Mediu ( T & E). Raportul citeaza datele provizorii ale Agentiei Europene de Mediu ce arata ca in 2013 au fost vandute aproape 50 000 de masini electrice, reprezentand aproximativ 0,4% din totalul vanzarilor de automobile in UE.

Primele trei cel mai bine vandute modele in 2013 au fost nou-intratele pe piata Renault Zoe, Mitsubishi Outlander si Volvo V60 Plug-in. In schimb, vanzarile modelelor mai populare in 2012 (Opel Ampera si Peugeot Citroen iOn / C-zero), au scazut in mod semnificativ.

„Vehiculele electrice pot juca un rol important in trecerea la o mobilitate durabila, iar cresterea vanzarilor din acest domeniu este motivata de nevoia producatorilor de automobile de a inova pentru a satisface reglementarile in materie de CO2 din Uniunea Europeana”, a declarat Greg Archer de la Transport & Environment.

Raportul subliniaza importanta stabilirii de noi standarde privind emisiile auto pentru 2025 si 2030. Astfel va exista siguranta ca investitiile in tehnologii cu emisii reduse de carbon vor fi mentinute la acelasi nivel. In raport se avertizeaza ca propunerile producatorilor auto germani de a include transportul in schema de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) ar conduce la emisii mai mari, la mai multe importuri de petrol si mai putina inovatie in domeniul tehnologiilor cu emisii reduse de carbon, deoarece ETS nu ar necesita reduceri ale emisiilor in sectorul transporturilor.

Raportul arata ca vanzarile de masini electrice din Europa reprezinta aproximativ un sfert din vanzarile globale. Vanzarile din California sunt cele mai ridicate din lume, datorita unei cerinte obligatorii, ce prevede ca producatorii de automobile sa furnizeze un volum mic de vehicule electrice pe piata. T & E sustine ca o politica similara ar fi benefica si in UE, in locul vanzarilor prin sistemul defectuos de „supercredite” care reduce pur si simplu nevoia constructorilor de automobile de a imbunatati eficienta vehiculelor conventionale.

Masinile sunt responsabile pentru 15% din emisiile totale de CO2 din Europa si sunt cea mai mare sursa de emisii din sectorul transporturilor. Reglementarile obligatorii ale UE cu privire la emisiile de carbon cer producatorilor de automobile sa limiteze emisiile pe masina la un maxim de 130 de g de CO2/km, pana in 2015, si 95 g de CO2/km pana in 2021.

Tinerii ambasadori in lupta cu schimbarile climatice – editia a IV-a – [2014-2015]

“Tinerii ambasadori in lupta cu schimbarile climatice” abordeaza nevoia de educatie privind reducerea emisiilor de gaze cu efect desera si adaptarea la schimbarile climatice in randul tinerilor, care reprezinta una din categoriile cele mai vulnerabile la efectele acestui fenomen.

Proiectul “Tinerii ambasadori in lupta cu schimbarile climatice” beneficiaza de o finantare prin granturile SEE 2009 – 2014, in cadrul Fondului ONG in România, in valoare de 139.485 euro din care 14.580 euro, reprezinta contributie proprie.

Editiile anterioare ale proiectului au fost derulate de Fundatia TERRA Mileniul III si Federația RAC-RO, cu sprijinul financiar al Ambasadei Marii Britanii in 2008, prin suportul financiar al Ambasadei Danemarcei la Bucuresti in anul 2009 si in 2010 – 2011 cu sprijinul Ambasadei Germaniei. Pe parcursul celor trei editii, peste 1000 de elevi au fost implicati, numarul lor crescand de la an la an.

Obiective:

cresterea gradului de instruire a elevilor si profesorilor privind cauzele si efectele schimbarilor climatice;
constientizarea comunitatilor locale cu privire la schimbarile climatice;
influentarea politicilor publice privind educatia pentru mediu;
dezvoltarea capacitatii de training a solicitantului.

Grupuri tinta:

elevi, profesori, membri ai comunitatilor locale;
inspectori scolari, directori de unitati de invatamant;
autoritatile de la nivel local si national din sectorul educatiei.

Activitati:

sesiuni de training cu profesorii selectați;
dezvoltarea unor materiale didactice specifice;
vizite de studiu;
campanii de constientizare la nivel local;
concursuri.

Povestea Tinerilor Ambasadori in Lupta cu Schimbarile Climatice

Perioada de implementare: Iulie 2014 – Decembrie 2015

Coordonator: Fundatia TERRA Mileniul III

Parteneri: Asociatia Prietenii Pamantului si Asociatia Clubul de Ecologie si Turism „Floarea Reginei” Sinaia

Continutul acestui website nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a granturilor SEE 2009 – 2014. Intreaga raspundere asupra corectitudinii si coerentei informatiilor prezentate revine initiatorilor website-ului.

Pentru informatii oficiale despre granturile SEE si norvegiene accesati www.eeagrants.org

Ghid de politici publice pentru societatea civila

Raportul Zero emisii – Ghid de politici publice pentru societatea civila a fost elaborat de un grup de experti din sectoarele ONG si academic ca raspuns la nevoia resimtita in randul comunitatii ONG de mediu a existentei unui ghid privind elaborarea si aplicarea politicilor publice in Romania, atat de necesar activitatilor de advocacy.

Acesta este un instrument foarte util pentru ONG-urile a caror activitate vizeaza in mod special contributia fie la formularea de politici publice, fie la analiza acestora, si care le va permite reprezentatilor societatii civile sa inteleaga si sa urmareasca pas cu pas etapele unei politici publice, putand identifica, inclusiv momentele oportune in care sa se implice.

Ghidul abordeaza chestiunea politicii publice din perspectiva viziunii catre o economie cu emisii scazute de CO₂, si cuprinde elementele definitorii ale politicii publice – etapele analitice, identificarea obiectivelor si a optiunilor, analiza impactului, monitorizare si evaluare, instrumente prin care societatea civila poate fi parte a procesului, indicatori care asigura succesul unei politici publice, dar si unele studii de caz privind politici publice ce vizeaza dezvoltarea durabila

Spre o Economie cu Emisii Reduse de Carbon (SEVER CO2) este un proiect derulat de Fundatia TERRA Mileniul III in parteneriat cu Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative (SNSPA), ce isi propune cresterea capacitatii societatii civile de a contribui la orientarea dezvoltarii Romaniei spre o economie prospera cu emisii reduse de carbon.

Proiect co-finantat printr-un grant din partea Elvetiei prin intermediul Contributiei Elvetiene pentru Uniunea Europeana extinsa.

Initiativa Cetateneasca Europeana impotriva Parteneriatului Transatlantic pentru Comert si Investitii

TERRA Mileniul III se alatura mai multor organizatii nonguvernamentale din Europa pentru a inainta institutiilor europene Initiativa Cetateaneasca Europeana (European Citizens Initiative – ECI) impotriva Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii (Transatlantic Trade and Investment Partnership – TTIP).

Initiativa „STOP TTIP” a fost inaintata pe 15 iulie spre inregistrare Comisiei Europene si solicita Comisiei sa recomande Consiliului de Ministri al UE sa abroge mandatul de negociere pentru TTIP si sa nu incheie Acordul Economic si Comercial Global cu Canada (Comprehensive Economic and Trade Agreement – CETA) .

Pentru aceasta initiativa si-au unit fortele 148 organizatii din 18 state membre ale UE, inclusiv România. Printre acestea se numara ATTAC din Franta, Mehr Demokratie si Transparency International, din Germania, Greenpeace Luxemburg, War on Want Marea Britanie sau Friends of the Earth din Spania. Presedintele fundatiei TERRA Mileniul III, Lavinia Andrei este membru in comitetul cetatenilor care va gestiona aceasta initiativa.

” Reglementarile acestuia au consecinte pe termen lung pentru 500 de milioane de cetateni UE, din 28 de state membre, dar sunt negociate in spatele usilor inchise. De aceea ne opunem„, a spus Michael Efler, reprezentant al comitetului cetatenilor si purtator de cuvant al asociatiei Mehr Demokratie in cadrul conferintei de presa desfasurate la Bruxelles.

In mod special initiativa critica clauzele de solutionare a litigiilor investitor-stat (Investor-State Dispute Settlement – ISDS). Acestea sunt norme ce privesc protectia investitiilor, ce garanteaza protectie ampla investitoriilor straini de anvergura. Daca, de exemplu, un parlament national voteaza o lege ce va afecta investitiile si profiturile unei companii, aceasta din urma ar avea dreptul de a intenta un proces, dar nu in instanta unui tribunal public local, ci in fata unui tribunal de arbitraj confidential.

„Planurile de cooperare in domeniul reglementarii sunt de asemenea periculoase. Ele vor duce la o restrangere a controlului democratic. Mai precis, s-ar crea un fel de mecanism de avertizare timpurie pentru legi sau regulamente de comert planificate a fi adoptate. Aceasta ar permite partii contractante, precum si grupurilor de interese sa-si impuna propriile obiective inainte de procesul parlamentar”, explica Michael Efler.

Lansarea Initiativei Cetatenesti „STOP TTIP”

John Hilary, director executiv al organizatiei britanice War on Want si membru al comitetului cetatenesc ECI, crede ca:

„Este vorba de o incercare comuna a companiilor multinationale, de pe ambele parti ale Atlanticului, de a penetra pietele deschise in detrimentul protectiei consumatorilor, a sigurantei alimentare, a unor standarde sociale valoroase, a reglementarilor cu privire la utilizarea de toxine sau a regulamentelor privind siguranta bancara. „

Licitatii deschise privind serviciile publice vor fi accesibile companiilor transnationale, in ciuda principiilor diferite care stau la baza consumului si protecţiei mediului în Uniunea Europeana fata de Statele Unite ale Americii.

„In UE este utilizat principiul precautiei in privinta aprobarii produselor chimice. In pietele din SUA se aplica abordarea conform careia numai atunci cand nocivitatea unui produs a fost dovedita in mod explicit, acesta este retras de pe piata. Prin TTIP o companie ar putea inregistra un produs in Statele Unite si plasa acest produs, dupa aceea, pe piata europeana”, considera John Hilary.

Susan George, Presedinte al Consiliului de Administratie al Institutului Tansnational Amsterdam (Transnational Institute Amsterdam – TNI), presedinte de onoare al ATTAC-Franta, membru al comitetului ECI, explica faptul ca acordul de liber schimb TTIP este extrem de periculos pentru ca a fost pregatit de catre corporatiile transnationale de aproximativ 20 de ani.

„Companiile cauta sa privatizeze nu numai sistemul judiciar, dar si parti importante din functia legislativa a guvernelor prin preluarea de decizii cu privire la regulamente si standarde. Ele ar putea intimida chiar ramuri executive cu amenintarea unui bombardament de procese, in cazul in care incearca sa imbunatateasca legislatia ce priveste bancile, forta de munca, schimbarile climatice, siguranta alimentara, sanatatea, etc. TTIP este o amenintare serioasa la adresa democratiei – noi vrem democratie, nu corporatocratie”, a concluzionat Susan George.

De la 1 aprilie 2012, cetatenii statelor UE au posibilitatea de a solicita un act legislativ din partea Comisiei Europene prin Initiativa Cetateneasca Europeana. Dacă acest instrument este dus la capat cu succes, cauza obtine o audiere la Parlamentul European. Pentru ca o initiativa cetateneasca sa aiba succes este nevoie ca cel putin un milion de semnaturi sa fie colectate la nivelul Uniunii Europene, in cel putin sapte state membre ale UE. In Romania colectarea semnaturilor va incepe din luna septembrie a acestui an.

Mai jos gasiti o repartizare in timp a activitatilor.
www.stop-ttip.org/schedule

Membrii comitetului cetatenilor ce gestioneaza initiativa “STOP TTIP”:

www.stop-ttip.org/members

Scrisoare deschisa catre ministrul delegat pentru Energie

Foto: gov.ro

Stimate domnule ministru Razvan Nicolescu,

Fundatia TERRA Mileniul III a luat act cu ingrijorare de decizia ca Romania sa asigure, pentru urmatorii doi ani, presedintia grupului statelor UE ce sustin domeniul nuclear.

In contextul in care masurile luate la nivel international pentru constientizarea riscurilor centralelor nucleare s-au intensificat dupa tragedia de la Fukushima (martie 2011), iar multe state[1] au decis sa diminueze si chiar sa renunte treptat la energie nucleara, decizia ca Romania sa devina un factor de promovare a energiei nucleare la nivelul comunitatii europene este nejustificata.

In Romania, dezbaterea privind aspetele negative si riscurile energiei nucleare este deseori inlocuita de afirmatii unilaterale cu privire la avantajele acesteia din perspectiva securitatii energetice si a prognozei preturilor energiei electrice, care nu reflecta insa costurile ascunse si subventiile.

Costurile energiei nucleare sunt enorme, desi acest lucru nu se vede in pretul energiei electrice, pentru ca multe sunt acoperite de societate sub forma subventiilor guvernamentale. Daca industria nucleara ar trebui sa suporte singura costurile pentru dezafectare, managementul deseurilor, asigurarea riscurilor, atunci ar fi o sursa de energie foarte scumpa. Atata timp cat putem alege in ce forme de energie sa investim, ar trebui sa ne orientam catre dezvoltarea energiei sustenabile si pentru reducerea consumului de energie.

Nu suntem de acord cu afirmatia ”Dezvoltarea energiei nucleare este esenţiala pentru realizarea obiectivelor europene vizand reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera”,cuprinsa in ”primul set de principii care vor sta la baza noii strategii energetice pentru perioada 2014-2035”, document elaborat recent de Departamentului de Energie. Energia nucleara este un mod periculos si ineficient de a preveni schimbarile climatice. Chiar daca procesul de fisiune nu emite in mod direct dioxid de carbon, productia de energie nucleara emite cantitati mari de gaze cu efect de sera in alte stagii ale procesului nuclear (ex. minerit, imbogatirea uraniului, constructia centralelor, procesarea si depozitarea deseurilor radioactive).

Pe de alta parte, reactoarele nucleare emit radiatii toxice in aer si apa si continua sa genereze deseuri radioactive letale pentru care nu avem momentan nicio solutie de eliminare. Nu exista nicaieri in lume un depozit permanent pentru deseuri inalt radioactive, din cauza riscului seismic si al celui de eliberare a materialului radioactiv in panza freatica. In contextul politicilor europene ce promoveaza trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, obiectivul principal al politicilor energetice ar trebui sa fie reducerea emisiilor din acest sector prin modalitati cat mai sigure si mai sustenabile. Energia nucleara nu intra in aceasta categorie.

Mai mult, testele de stres efectuate la nivel european au demonstrat ca Centrala Nucleara de la Cernavoda nu este dintre cele mai sigure, asa cum se incearca a se prezenta situatia catre publicul larg si mai putin informat.

Suntem de acord ca ”Romania are un potenţial mare in ceea ce priveşte eficienţa energetica, potenţial care trebuie valorificat eficient, inclusiv in domeniul cladirilor”, afirmatie cuprinsa in acelasi set de principii. Faptul ca avem un potenţial atat de mare de eficienţa energetica ar trebui sa devina prioritar in politicile energetice naţionale, in locul grabei de a adopta tehnologii atat de controversate, precum fracturarea hidraulica pentru exploatarea gazelor de şist, sau noi reactoare nucleare ce ne-ar asigura, teoretic, mult clamata independenţa energetica.

Suntem de parere ca sustinerea eco-inovatiei in domeniul producerii energiei din surse regenerabile este, de asemenea, prioritara pentru a putea dispune de energie curata la scara larga si pentru a preveni consumul inutil de energie. Ceea ce lipseste este vointa politica de a promova o protectie climatica cu adevarat eficienta.

Anexam, in varianta electronica, analiza testelor de stres[2] realizate la Cenetrala Nucleara de la Cernavoda, precum si scrisoarea deschisa[3] transmisa presedintelui Traian Basescu si Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN), in care se arata ca majoritatea tarilor europene nu ar fi capabile sa gestioneze un accident major in domeniul nuclear.

Va multumim pentru atentia pe care, speram, o veti acorda acestor considerente in deciziile pe care le veti lua de acum inainte privind politica energetica a Romaniei.

Va stam la dispozitie pentru mai multe informatii si vom da curs oricarei initiative de a discuta aceste probleme.

Cu stima,

Lavinia Andrei

Presedinte TERRA Mileniul III

[1]State precum Germania, Spania, Suedia au limitat durata de viață a centralelor și au interzis construcția unor noi reactoare. Austria, Danemarca, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Italia, Portugalia nu folosesc energia nucleară.

Centrala Nucleara de la Cernavoda va trece prin procedura de evaluare a impactului de mediu

Unitatea 1 a Centralei nucleare de la Cernavoda va trebui sa fie supusa evaluarii de impact asupra mediului pentru prelungirea duratei de viata, potrivit deciziei luate de Comitetul de Implementare a Conventiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier.

Masura vizeaza toate centralele nucleare din Europa ce isi depasesc durata de viata si va fi aplicata inainte de reinnoirea licentelor. Decizia vine pe fondul extinderii duratei de viata a reactoarelor nucleare 1 si 2 ale centralei de la Rivne, Ucraina. Innoirea licentelor permite centralelor nucleare sa isi extinda durata de viata de 30 de ani cu inca 10 ani.

”Impactul asupra mediului este doar unul dintre aspectele care fac ca energia nucleara sa nu reprezinte o solutie energetica sustenabila. Pe de alta parte, costurile ascunse ale dezafectarii reactoarelor si ale depozitarii deseurilor sunt uriase. Inainte de a ne gândi la prelungirea duratei de viata a reactoarelor existente si la construirea unora noi, ar trebui luate in calcul solutii cu adevarat sustenabile, precum eficienta energetica si energia din surse regenerabile”, a spus Lavinia Andrei, presedintele Fundatiei TERRA Mileniul III.

Unitatea 1 a Centralei nucleare de la Cernavoda a intrat in exploatare in anul 1996 si va mai functiona cu actuala licenta cel mult pâna in anul 2026. In contextul in care tot mai multe state europene intentioneaza sa renunte la centralele nucleare, România cauta investitori pentru unitatile 3 si 4 de la Cernavoda si pentru un nou depozit de deseuri radioactive, ce urmeaza sa fie construit la Saligny, cu o investitie totala de peste 400 de milioane de euro.

In urma deciziei Comitetului de implementare a Conventiei de la Espoo, 60 de reactoare nucleare ce si-au depasit durata de viata din Europa vor trebui sa fie supuse evaluarii de mediu, in urmatorii trei ani.

Analiza utilizării Achizitiilor Publice Ecologice la nivelul administratiei locale

În perioada martie – aprilie 2014, Fundaţia TERRA Mileniul III a realizat un sondaj în rândul unor instituţii publice, privitor la utilizarea criteriilor ecologice în procesul de achiziţii publice.

La chestionar au răspuns un număr de 25 de instituţii, dintre care 17 primării de municipii şi 8 alte instituţii (licee, universităţi, institute de cercetare).

Instituţiile provin din mediul urban cu distribuţii variate privind populaţia, de la oraşe mici, sub 10 000 de locuitori şi până la oraşe cu peste 250 000 de locuitori, inclusiv din Municipiul Bucureşti.

Pentru a afla modul în care se realizează achizţiile în aceste instituţii a fost adresată întrebarea:

Cât de centralizat se realizează achizițiile în cadrul instituției dumneavostră?

Conform răspunsurilor primite constatăm că la nivelul administraţiei publice locale procesele de achiziţie tind să fie cât mai centralizate – toate cele 17 primării mergând pe variantele foarte centralizat şi complet centralizat, în vreme ce la celelalte instituţii, procesele de achiziţii fiind destul de descentralizate.

Criteriile de mediu din cadrul achizițiilor

1. În cadrul achizițiilor care se realizează în instituția dumneavostră se iau în calcul criteriile de mediu?

Majoritatea respondenţilor – 88% afirmă că iau în calcul criteriile de mediu în cadrul procesului de achiziţii publice.

2. Atunci când achiziționați bunuri ori servicii în cadrul instituției dumneavostră, în ce măsură sunt incluse aspectele de mediu?

Pe de altă parte, atunci când este vorba de selecţia bunurilor şi serviciilor care îndeplinesc condiţiile de mediu doar 20% dintre respondenţi afirmă că le şi selectează pe acestea.

3. În cazul în care se ține cont de criteriile de mediu în instituția dumneavostră în cadrul achizițiilor publice ecologice, cât de des sunt selectate bunuri ori servicii care îndeplinesc de fapt aceste criterii?

Referitor la criteriile de mediu utilizate – se observă o paletă destul de largă care acoperă atât problematica deşeurilor, a emisiilor poluante, a utilizării resurselor şi până la certificarea ecologică.

4. Care criterii de mediu sunt utilizate în instituția dumneavostră? (Mai multe răspunsuri posibile)

5. Instituția dumneavostră menționează criteriile de mediu în specificațiile tehnice din cadrul procesului de achiziții publice?

64% dintre instituţii susţin că introduc criterii de mediu des şi foarte des în specificaţiile tehnice, însă ponderea acestor specificaţii este foarte variată.

6. Atunci când în cadrul procesului de achiziții publice există criteriile de mediu pentru atribuirea unui contract, ce pondere au acestea în atribuirea contractului?

Criterii de mediu pentru grupuri specifice de produse

Pentru aceasta componentă am ales grupe de produse şi servicii din şi pe bază de lemn.

1. Cât de des au fost menționate criteriile de mediu de către instituția dumneavostră în achiziționarea produselor/serviciilor din/pe bază de lemn (CPV – cod 2000)?

2. Care au fost criteriile utilizate la achiziționarea produselor din/pe bază de lemn (CPV – cod 2000)? (Mai multe răspunsuri posibile)

3. S-au achiziționat în cadrul instituției dumneavostră produse precum hârtie, tipărituri ori alte servicii conexe (CPV – cod 2100, 2200, 7800) în 2012 sau în prima jumătate a lui 2013?

4. Cât de des au fost menționate criteriile de mediu de către instituția dumneavostră în procesul de achiziționare a hârtiei, tipăriturilor ori a serviciilor conexe (CPV – cod 2100, 2200, 7800)?

Se constată că la această gamă de produse şi servicii instituţiile au utilizat criteriile ecologice rar şi foarte rar, doar 24% dintre respondenţi mentionând că au utilizat criterile aproape mereu sau deseori, ceilalţi 76% utilizând numai uneori sau foarte rar.

5. Ce criterii s-au utilizat când s-au achiziționat produse precum hârtia, tipăriturile ori serviciile conexe (CPV – cod 2100, 2200, 7800) în 2012 sau în 2013? (Mai multe răspunsuri posibile)

6. Ce criterii de mediu s-au utilizat la achiziționarea produselor ori serviciilor precum mobilă, produse manufacturate, produse de artizanat, produse realizate cu un scop special și consumabilele asociate acestora (CPV – cod 3600) în 2012 sau 2013? (Mai multe răspunsuri posibile)

Întrebări privind cunoștiințele și instrumentele de informare

1. Dacă aspectele de mediu sunt incluse în cadrul achizițiilor, de unde vă procurați informațiile necesare privind formularea criteriilor de mediu? (Mai multe răspunsuri posibile)

2. Care dintre următoarele aspecte le considerați a fi cele mai importante obstacole în vederea creșterii achizițiilor publice ecologice în cadrul instituției dumneavostră? Vă rugăm să selectați doar cele mai importante trei aspecte.

3. Dețineți în cadrul instituției dumneavoastră exemple de succes/de bună practică privind achizițiile publice verzi?

4. Spuneți-ne mai multe despre aceste experiențe de bună practică. Ce ați achiziționat, când, ce criterii ați utilizat și care au fost rezultatele:

Cel mai des achiziţionat produs ecologic a fost hârtia reciclată. Unele instituţii au declarat că odată cu achiziţionarea de hârtie reciclată, urmăresc şi scăderea consului de hârtie (ICAS, INCSMPS).

La nivelul primăriilor (Alexandria, Brăila, Câmpina, Feteşti şi Topoloveni), produsele ecologice achiziţionate au constat în: mobilier urban din lemn (tratat sau nu), vopsea ecologică pe bază de apă, panouri fotovoltaice pentru iluminatul stradal şi pavele ori dale din piatră brută utilizate la amenajarea aleilor din cuprinsul spaţiilor verzi urbane.

Un exemplu demn de menţionat este Primăria Cluj-Napoca, care a achiziţionat în anul 2013 autobuze cu un consum scăzut de carburanţi şi cu emisii reduse de CO₂. Mai mult, au fost achiziţionate chiar şi autobuze electrice.

Alte achiziții ecologice realizate de instituțiile publice implicate în cercetare au vizat echipamentele de producere de energie verde – panouri fotovoltaice la clădiri de utilitate publică și pentru iluminatul public pentru reducerea consumului de energie și a cantității de emisii (Brăila, Câmpina).

Studiul a fost realizat in cadrujl proiectelor 5% in 5 ani. Achizitii verzi pentru o economie verde si Forests in the world.

T&E: Producatorii de automobile dezinformeaza in privinta emisiilor de CO2

Emisiile de CO2 ale masinilor vandute in Europa au scazut cu aproape 4% in 2013, ajungand la la 127g/km, potrivit datelor publicate recent de Agentia Europeana de Mediu (EEA), care a anuntat ca tinta de reducere a emisiilor a fost atinsa cu doi ani mai devreme. Federatia europeana Transport & Environment (T&E) recunoaste progresele realizate de producatorii de automobile in reducerea emisiilor responsabile pentru schimbarile climatice. Cu toate acestea, datele privind eficienta combustibilului si nivelul emisiilor arata ca cifrele oficiale nu se potrivesc.

Consumul de combusibili realizat de conducatorii auto in trafic este cu 25% mai mare decat in rapoartele prezentate de constructorii auto, sustin reprezentantii Federatiei Europene Transport & Environment (T&E).

Aceasta inseamna ca in timp ce masinile noi au consumat in medie 5 l/km la testele realizate in 2013, pe sosele consumul lor a fost de 6.25l/km, ridicand costurile cu combustibilul cu 350€ pe an pentru un conducator auto obisnuit.

Diferenta semnificativa dintre emisiile de CO2 ale automobilelor de pe sosele si cele raportate in urma testelor este data de faptul ca producatorii de automobile manipuleaza procedurile de testare exploatand lacunele legislative si flexibilitatea testelor invechite pentru a evidentia calitatile ecologice ale masinilor. Furnizorii din industrie au pregatit testele pentru vehicule folosind o serie de trucuri pentru a micsora rezultatele, de exemplu: izolarea fisurilor din jurul usilor si a grilajelor, supra-umflarea pneurilor, ajustarea rotilor si a franelor, folosirea unor lubrifianti speciali, minimizarea greutatii autovehiculului, testarea pe temparaturi nerealist de ridicate pe piste super-netede.

Testele efectuate pentru T&E arata ca in conditii normale de circulatie, in absenta acestor trucuri, emisiile de CO2 sunt, in medie, mai mari cu 25%.

”Standardele de eficienta a combustibilului reprezinta singura politica eficienta a Europei pentru reducerea emisiilor de CO2, dar sunt subminata de testele invechite. Procedurile de testare sunt pline de lacune, pe care constructorii de automobile le exploateaza pentru a exagera progresul in problema emisiilor si a economiei de combustibil”, a declarat Greg Archer, manager de proiect pentru autovehicule curate al T&E.

Sistem de testare depasit

Actualul sistem european de testare a eficientei combustibilior si a emisiilor de CO2 nu isi atinge scopul. A fost dezvoltat acum mai bine de 40 de ani si in prezent mai pastreaza prea putina legatura cu conditiile de condus si tehnologiile actuale. Din acest motiv, aproape jumatate din ”progresele” inregistrate in reducerea emisiilor in intervalul 2007-2011 nu corespund realitatii de pe sosele.

Comisia Europeana intentioneaza sa introduca un nou sistem de testare in 2017 – ”World Light Duty Test Procedure (WLTP). Aceasta masura a fost puternic sustinuta anul trecut de membrii Parlamentului European. Cu toate acestea, noul sistem se confrunta cu opozitia acerba a constructorilor de automobile care doresc sa amane introducerea acestuia pana dupa 2021.

”Statele membre ale UE trebuie sa sprijine Comisia Europeana prin introducerea rapida de noi teste pentru a opri producatorii de automobile sa-si induca in eroare clientii si sa ocoleasca reglementarile”, a mai spus Greg Archer.

Reglementarile UE cu privire la emisiile de CO2 solicita producatorilor de automobile sa limiteze emisiile la un nivel maxim de 130 de grame CO2 pe kilometru pana in 2015 si la 95 grame pana in 2021. Manipularea testelor a contribuit la atingerea obiectivului cu 2 ani mai devreme. Intentia este de a trece la noul ciclu WLTP, folosind un factor de conversie care sa ajusteze obiectivul pentru anul 2021, asa incat sa reflecte strictetea obiectivul initial fara sa necesite insa niciun efort suplimentar din partea producatorilor de automobile.

10 cerinte ale Green 10 pentru alegerile la Parlamentului European

Europa se straduieste sa gaseasca calea de iesire din crize multiple. Masurile de austeritate luate ca reactie la criza economica provoaca suferinte despre care nu se vorbeste. Criza mediului se adanceste cu repeziciune, punand in pericol bunastarea generatiilor viitoare. Intre timp, s-a facut prea putin pentru a indrepta regiunea pe o cale sustenabila din perspectiva mediului. Zece dintre cele mai importante organizatii de mediu la nivelul UE, reprezentand peste 20 de milioane de europeni, considera ca raspunsul la aceste crize sta in politici europene mai sustenabile si mai inteligente. Acest lucru va ajuta Europa sa creeze job-uri noi, sa recastige competitivitatea, sa reactioneze in fata crizei climatice si sa imbunatateasca calitatea vietii in limitele planetei noastre.

Parlamentul European, un motor al tranzitiei catre sustenabilitate

Pentru a raspunde acestor crize, noii membri ai Parlamentului European alesi in 2014 ar trebui sa se concentreze pe urmatoarele 10 prioritati-cheie:

1. Crearea de noi locuri de munca, redirectionarea poverii taxelor pe venit catre consumul de resurse si eliminarea subventiilor nocive pentru mediu printr-o noua strategie economica bazata pe principiile sustenabilitatii

UE ar trebui sa alinieze cheltuielile si imprumuturile cu obiectivele de mediu, asigurandu-se ca Banca Europeana pentru Investitii imprumuta bani pentru proiecte care protejeaza mediul si clima. Aceste masuri vor ajuta la combaterea schimbarilor climatice, reducerea consumului de resurse si protejarea biodiversitatii.

2. Sustinerea adoptarii la nivelul UE a trei tinte distincte, ambitioase si obligatorii pentru energie regenerabila, reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si eficienta energetica pentru 2030

Pentru a mentine cresterea temperaturilor sub pragul de 2 grade Celsius, cele trei tinte trebuie atinse intr-un mod sustenabil. Acest lucru inseamna sa punem capat productiei de bioenergie nociva, incluzand biocombustibilii, sa oprim utilizarea combustibililor fosili poluanti in sectorul energetic, industrie, constructii si transporturi si sa eliminam treptat energia nucleara cat mai repede. Astfel de politici vor conduce catre un mediu mai sanatos, cu o calitate a vietii crescuta, noi locuri de munca, securitate energetica si inovare tehnologica.

3. Stoparea pierderii biodiversitatii pana in 2020

Consolidarea strategiei UE pentru biodiversitate, aplicarea masurilor de conservare reprezentative, precum Natura 2000 (reteaua de arii protejate a Europei) si implementarea reformei in pescuit si a legilor privind apa – vor contribui la protejarea habitatelor, padurilor, animalelor, apelor si solului.

4. Punerea in aplicare a unor politici comprehensive de reducere a resurselor si managementului deseurilor

Europa foloseste mai mult din resursele lumii decat ar fi echitabil – accentuand disparitatile sociale la nivel global si daunele aduse mediului. Este nevoie de politici care sa abordeze acest supraconsum si care sa orienteze Europa catre eliminarea irosirii resurselor incurajand calitatea si produsele eficiente energetic. Irosirea alimentelor reprezinta in mod special o problema si ar trebui luate masuri pentru reducerea cantitatii de alimente ce ajung in fiecare zi la gunoi.

5. Adoptarea unor masuri pentru reducerea utilizarii pesticidelor si inlocuirea substantelor chimice periculoase

Multe substante chimice, inclusiv nanomateriale, utilizate in producerea bunurilor de consum sunt o amenintare la sanatatea noastra si a faunei salbatice. De exemplu, pesticidele care ucid populatiile de albine sunt inca folosite la scara larga in Europa, in pofida rolului vital pe care polenizarea il joaca in productia de alimente. Parlamentul trebuie sa adopte masuri care sa reduca uzul pesticidelor si expunerea la substante chimice ce provoaca tulburari endocrine si cresc riscul aparitiei cancerului la san, a diabetului si a infertilitatii.

6. Limitarea poluarii aerului si aducerea ei la nivelul celor mai recente recomandari medicale

Organizatia Mondiala a Sanatatii a clasificat recent poluarea aerului ca factor cancerigen. Parlamentul ar trebui sa stabileasca tinte ambitioase si obligatorii pentru 2020 si 2025. Ar trebui, de asemenea, sa limiteze poluarea provenita din surse majore precum centralele energetice, agricultura, transportul maritim, constructiile si sectorul de incalzire a locuintelor. Acest lucru ar imbunatati calitatea aerului pe care il respiram si ar cobori incidenta cancerului si a bolilor respiratorii.

7. Stoparea degradarii padurilor si a despaduririlor la nivel european si global

Pierderea padurilor conduce la cresterea emisiilor de gaze cu efet de sera si ameninta viata salbatica si mijloacele de trai pentru milioane de oameni din intreaga lume. Noii membri ai Parlamentului European ar trebui sa adopte, pana in 2015, un plan de actine care sa reduca impactul global al consumului UE asupra padurilor, sa elimine productia de bunuri asociate defrisarilor si sa sprijine eforturile facute de statele in curs de dezvoltare pentru conservarea padurilor tropicale.

8. Opozitia fata de orice acorduri de liber schimb, in special cu SUA si Canada, care ar pune in pericol standardele sociale si de mediu

In mod special, Parlamentul European ar trebui sa se opuna oricarei intelegeri ce include o masura de solutionare a litigiilor dintre investitor si stat. O astfel de clauza ar permite corporatiilor sa incalce legislatia stabilita democratic la nivel local, national si european pentru protejarea drepturilor cetatenilor la sanatate si la un mediu curat. Acordul UE-Canada este foarte probabil sa includa o astfel de clauza si ar trebui sa fie respins, pentru a fi evitata crearea unor precedente periculoase.

9. Situarea mediului in centrul obiectivelor de dezvoltare globala pentru eradicarea saraciei

Protectia mediului ar trebui sa fie in centrul obiectivelor post 2015 de dezvoltare globala sustenabila pentru eradicarea saraciei. Parlamentul trebuie sa se asigure ca agenda de dezvoltare globala este implementata in toate politicile relevante ale UE.

10. Garantarea dreptului la informare, participare si justitie pentru cetatenii europeni

O mai mare transparenta in procesul de luare a deciziei si al activitatilor de lobby la nivelul UE ar intari legitimitatea UE, ar asigura o compozitie mai echilibrata a grupurilor consultative si ar conduce la evitarea conflictelor de interese pentru politicieni. Parlamentul European trebuie sa adopte noi politici care sa garanteze aceste drepturi si bune practici. De asemenea, trebuie sa se asigure ca sunt repectate drepturile publice la informare si participare la procesul de luare a deciziilor in chestiuni ce privesc mediul, atat la nivel national cat si la nivelul UE.