Comunitatile nu vor avea dreptul sa decida in privinta exploatarii gazelor de sist

Proteste in București impotriva exploatarii aurului de la Rosia Montana si a gazelor de sist. Copyright – Mihai Stoica / TERRA Mileniul III

Europarlamentarii sustin implicarea statelor membre in cazul in care autoritatile locale iau decizia sa nu autorizeze exploatările gazelor de sist, lasand fara o parghie de dezbatere comunitatile care nu isi doresc acest lucru pe teritoriul lor.

Ieri, 5 februarie, euparlamentarii au votat la Strasbourg asupra cadrului propus de Comisia Europeana pentru politici in domeniul climei si energiei pentru 2030. Raportul supus votului continea si un amendament care indeamna ca autoritatile locale si regionale sa nu autorizeze fracturarea hidraulica, iar ca statele membre sa nu impiedice luarea unor astfel de decizii. Votul pentru adoptarea amendamentului a fost negativ, cu 58% din voturi impotriva.

[ vezi cum au votat europarlametarii romani asupra amendamentului pe VoteWatch.eu ]

Decizia autoritatilor din Pungesti si din alte localitati din Romania de a interzice explorarea si exploatarea gazelor de sist prin fracturare hidraulica pe teritoriul lor a fost contestata de statul roman in instanta, iar in majoritatea cazurilor statul a castigat. Astfel, votul din Parlamentul European mentine status quo-ul si priveaza comunitatile de posibile parghii in lupta lor impotriva exploatarii gazelor de sist prin fracturare hidraulica – metoda de extractie controversata, criticata pentru ca poate provoca mici cutremure, poate contamina panza freatica si in urma careia pot apărea emanatii de metan.

Comisia Europeana a facut totusi un pas catre reglementarea exploatarii gazelor de sist, publicand in 22 ianuarie un document prin care recomanda aplicarea unor principii minime, voluntare, pentru operatiunile de fracturare hidraulica. Decizia Comisiei de a nu introduce reglementari obligatorii in privinta fracturarii hidraulice a venit in urma presiunii unor state precum Marea Britanie si Polonia, care doresc demararea cat mai rapida a proiectelor cu gaze de sist de pe teritoriul acestora.

[ vezi comunicatul de presa al Comisiei Europene privind principiile minime pentru exploatarea gazelor de sist ]

Decizia finala asupra pachetului cadru pentru politici in domeniul climei si energiei pentru 2030 se va lua in luna martie in Consiliul European, dar votul eurparlamentarilor transmite un semnal politic important care va influenta directia statelor membre in negocierile din Consiliu.

Titeiul canadian din nisipuri bituminoase ameninta tintele UE de reducere a emisiilor

Dintr‐o analiza a organizatiei americane Natural Resources Defence Council (NRDC) – bazata pe evenimente recente de pe pietele petroliere nord‐americane – reiese ca, daca Europa nu ia masuri, aproximativ 5,3% pana la 6,7% din titeiul si carburantii folositi in transporturi vor proveni, pana in 2020, din exploatarile de titei din nisipuri bituminoase din Canada.

Acest tip de combustibil fosil neconventional este unul dintre cei mai poluanti din lume. Cresterea de emisii rezultata ar echivala cu punerea in circulatie a 6 milioane de masini pe drumurile europene.

Conform studiului NRDC, cresterea ponderii productiei titeiului de sist[1] in SUA, in combinatie cu scaderea cererii de petrol datorata standardelor de eficienta pentru masini si restrictiile de export ce vizeaza titeiul au condus la o saturatie a pietei americane.

Prin urmare, industria extractiva de titei din nisipuri bituminoase din Canada, care a exportat pana in momentul de fata doar catre Statele Unite, trebuie sa gaseasca noi piete de desfacere. UE este o piata foarte atractiva, deoarece este apropiata geografic, este dependenta de importuri si are nevoie de cantitati insemnate de motorina.

Accesul pe noi piete este deosebit de important pentru industria de nisipuri bituminoase din Canada, pentru ca aceasta planuieste sa isi sporeasca productia, de la 1,4 de milioane barili pe zi in 2012, la 5,8 milioane pana in 2030. In momentul de fata, abilitatea industriei de a se extinde este limitata de capacitatea de transport a conductelor existente. Astfel, aceasta are in plan constructia mai multor conducte care sa transporte titeiul catre porturi de pe coasta de est a Canadei si catre rafinariile de pe coasta Golfului Mexic din SUA. Ambele rute sunt destinate exportului pe piata europeana.

Studiul este disponibil integral aici.

Reglementarea combustibililor neconventionali a fost amanata

Acest scenariu se poate adeveri daca UE nu implementeaza valori de baza diferentiate ale intensitatii emisiilor de gaze cu efect de sera pentru combustibilii neconventionali, printre care se afla si titeiul din nisipuri bituminoase. Implementarea acestor valori i-ar tine departe pe furnizorii de carburanti din Europa de acest tip de combustibili, deoarece acestia sunt nevoiti, conform reglementarilor actuale, sa reduca cu 6% pana in 2020 intensitatea emisiilor de gaze cu efect de sera a carburantilor pe care acestia ii pun pe piata. Desi directiva europeana care reglementeaza acest aspect – Directiva pentru Calitatea Carburantilor[2] – a fost adoptata in 2009, presiunile industriei petroliere au amanat implementarea unor reguli detaliate ce vizeaza etichetarea corecta a emisiilor de CO2 pentru carburanti, precum si obligatii de raportare pentru fiecare companie petroliera in parte.

Daca aceste reguli nu se implementeaza, iar titeiul din nisipuri bituminoase va incepe sa intre puternic pe piata europeana, studiul conchide ca tinta de decarbonizare a combustibililor din Directiva mai sus mentionata va fi mult mai dificil de atins.

Importurile din ce in ce mai mari, ca rezultat al construirii noilor conducte in SUA si Canada, ar creste intensitatea carbonului carburantilor europeni cu 1,5% in 2020, subminand tinta de 6% de reducere a emisiilor carburantilor si, in general, eforturile UE de a-si reduce impactul asupra schimbarilor climatice.

Impactul global al combustibililor neconventionali

Extinderea exploatarilor nisipurilor bituminoase din Canada sau a celor din centura venezuelana Orinoco, precum si a altor surse de combustibili fosili neconventionali, nu poate continua fara ca emisiile de gaze cu efect de sera rezultate in urma arderii acestora sa nu aiba un impact major asupra climei globale.

In raportul World Energy Outlook din 2012 al Agentiei Internationale pentru Energie se afirma ca ”se pot consuma numai o treime dintre rezervele dovedite de combustibili fosili pana in 2050, pentru ca lumea sa indeplineasca obiectivul de 2 grade Celsius.”Daca temperatura medie globala depaseste aceasta crestere de 2 grade Celsius, efectele schimbarilor climatice vor fi catastrofale. Pentru a evita acest lucru, majoritatea titeiului neconventional cu continut ridicat de carbon nu trebuie sa fie exploatat”.

Comisia incearca sa scape de Directiva pentru Calitatea Carburantilor post-2020

In cadrul pachetului pentru energie si clima post-2020[3], Comisia Europeana a introdus o linie de text prin care se cere abrogarea, din 2020, a tintei de 6% de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera dedicata carburantilor din sectorul de transporturi. Aceasta tinta face parte din Directiva pentru Calitatea Carburantilor (FQD).

Aceasta inseamna ca legea UE care reglementeaza emisiile din sectorul de transporturi inceteaza sa existe dupa 2020. Decizia de a anula prematur aceasta lege de mediu foarte importanta a fost luata de Comisie fara ca aceasta sa faca vreo evaluare sau consultare inainte de a propune abrogarea ei.

Este o veste buna pentru companiile petroliere din Alberta, care vor putea sa exporte titei din nisipuri bituminoase catre Europa nestingherite, dar o veste proasta pentru Europa si eforturile acesteia de a se deplasa in directia unui sistem de transport durabil.

Cu toate acestea, exista o sansa ca Statele Membre sa intoarca aceasta decizie, cand o vor discuta in Consiliul de Mediu din martie.

Note :

* Studiul realizat de Natural Resources Defence Council arata ca importurile de titei din nisipuri bituminoase ar putea ajunge la 700.000 de barili/zi in 2020, de la 4000 de barili/zi in 2012, daca se duc la bun sfarsit proiectele de conducte planificate sau in curs de constructie in Canada si SUA. Studiul de evaluare a impactului efectuat de Comisia Europeana prevedea ca importurile de titei din nisipuri bituminoase din Canada vor atinge valori de 0,2% din titeiul si carburantii utilizati in UE in 2020.

* In octombrie 2011, Comisia Europeana a publicat o propunere pentru implementarea FQD. In 2012, Statele Membre au votat asupra acestia, dar votul a fost inconclusiv. Aceasta inseamna ca, in momentul de fata, CE trebuie sa inainteze propunerea Consiliului de Ministri. Comisia a finalizat un studiu de evaluare a impactului in 2013, dar propunerea nu a fost inca publicata.

[1] Titeiul de sist este un combustibil fosil si mai poluant decat titeiul din nisipuri bituminoase (vezi aici)
[2] Fuel Quality Directive – FQD (98/70/EC), transpusa in legislatia nationala prin HG 928/2012
[3] http://ec.europa.eu/energy/doc/2030/com_2014_15_en.pdf

Amenintarea nisipurilor bituminoase pentru Europa

Dintr‐o analiza a organizatiei americane Natural Resources Defence Council (NRDC) – bazata pe evenimente recente de pe pietele petroliere nord‐americane – reiese ca, daca Europa nu va lua masuri, aproximativ 5,3% pana la 6,7% din titeiul si carburantii folositi in transporturi vor proveni, pana in 2020, din exploatarile de titei din nisipuri bituminoase din Canada.

Noi conducte planificate sau in curs de constructie din America de Nord, in combinatie cu dezvoltarea capacitatii europene de rafinare a titeiului greu, ar putea transforma Europa intr‐o piata semnificativa pentru titeiul canadian provenit din nisipuri bituminoase.

Acest tip de combustibil fosil neconventional este unul dintre cei mai poluanti din lume. Cresterea de emisii rezultata ar echivala cu punerea in circulatie a 6 milioane de masini pe drumurile europene.

Aflati de ce reprezinta titeiul din nisipuri bituminoase o amenintare dintr-un rezumat al studiului NRDC, disponibil in limba romana.

Studiul poate fi consultat integral pe site-ul NRDC.

Comisia Europeana renunta la promisiunea de a mentine incalzirea globala sub 2°C

Bruxelles, 22 Ianuarie 2014 – Reprezentantii celor peste 120 organizatii din Reteaua de Actiune pentru Clima din Europa (CAN Europe) [1] si-au exprimat dezamagirea fata de lipsa de ambitie a Comisiei Europene (CE) privind cadrul legal pentru anul 2030 in domeniul climei si energiei, prezentat astazi de presedintele Hose Manuel Barroso.

Ei il acuza pe Barroso ca nu vede adevarata miza a pachetului legislativ pentru energie si clima, in conditiile intensificarii schimbarilor climatice.

In cazul in care nu va suferi modificari, documentul ar putea bloca actiunile UE la un nivel mult prea scazut pentru ca Uniunea sa-si poata respecta angajamentele de a mentine incalzirea globala sub 2 grade Celsius [2].

Propunerea publicata astazi nu este in concordanta cu comunicarile stiintifice si nici chiar cu propria analiza a Comisiei din care reiese necesitatea de a intensifica actiunea climatica [3]. Pe masura ce modificarile climei si impactul acestora se intensifica la nivel global dar si aici, in Europa, este de neconceput renuntarea la actiuni ambitioase. O tinta slaba in domeniul regenerabilelor nu va furniza siguranta investitionala de care avem nevoie pentru a da startul economiei verzi, pentru a crea locuri de munca verzi si pentru a reduce costul decarbonizarii economiei – Wendel Trio, presedintele CAN Europe.

Noul cadru legislativ UE stabileste o tinta obligatorie pentru de reducere a emisiilor de 40% fata de nivelul anului 1990, o tinta obligatorie pentru energie regenerabila de 27% la nivelul intregii Uniuni concomitent cu disparitia tintelor nationale, reformarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii si o importanta crescuta a planurilor nationale pentru energie competitiva sigura si sustenabila.

Reprezentantii CAN Europe sustin introducerea in UE a unor tinte obligatorii pentru: reducere a emisiilor de GES cu cel putin 55%, utilizarea energiei din surse regenerabile in proportie de 45% si economisirea energiei cu 40%.

Romanii, afectati de poluare si de efectele schimbarilor climatice

O tinta mai mare de reducerea a emisiilor de GES ar avea beneficii uriase si pentru sanatatea populatiei. Ameliorarea calitatii aerului conduce la rate mai mici de imbolnavire in special in cazul afectiunilor respiratorii si cardiovasculare, iar costurile asociate tratamentelor scad, pe masura ce productivitatea creste. La nivel european, peste 80% din populatie este expusa la niveluri de pulberi in suspensie si ozon mai mari decat cele recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii.

Pentru Romania, nevoia reducerii emisiilor si polarii este cu atat mai stringenta cu cat tara noastra este a doua cea mai poluata din UE in privinta centralelor pe carbuni. Potrivit unei cercetari realizate de Health and Environment Alliance [4], Romania este depasita doar de Polonia in ceea ce priveste cantitatea de substante poluante eliberate in atmosfera de cosurile centralelor, fiind urmata de Germania.

De asemenea, consecintele schimbarilor climatice sunt deja vizibile: desertificare in sudul tarii, migratia unor specii in nord si inundatii distrugatoare ce alterneaza cu perioade de seceta extrema [5].

…

[1] Reteaua de Actiune pentru Clima Europa este o coalitie de peste 120 de organizatii din peste 25 de state europene, ce lucreaza pentru a preveni efectele schimbarilor climatice si pentru a promova politici climatice si energetice sustenabile in Europa. Fundatia TERRA Mileniul III este membra a CAN Europe.

[2] Necesitatea reducerii cu 40% a emisiilor de GES se bazeaza pe raportul Grupului Interguvernamental privind Schimbarile Climatice (IPCC) din cadrul ONU, publicat in 2007 care a estimat un varf al emisiilor globale in anul 2015 si o reducere ulterioara a acestora la o cantitate totala globala anuala de 44 gigatone de echivalent CO2 (GtCO2), pana in 2020. In contextul actual, aceste estimari nu sunt realizabile.

[3] Foaia de Parcurs pentru emisii scazute pana in anul 2050 este disponibila la: ec.europa.eu/clima/policies/roadmap/index_en.htm ‎

[4] Un rezumat al cercetarii Health and Environment Alliance este disponibil aici.

[5] Mai multe informatii despre fenomenul schimbarilor climatice in Romania gasiti in filmul documentar Plus 2 Celsius: http://www.youtube.com/watch?v=q3d6ITT9Axc&feature=c4-overview&list=UUPl00xHx3VUtkx0PFGQqoAg

eSchool4S [2014-2016]

Scopul proiectului eSchool4S este de a crea o retea internationala cu implicarea factorilor interesati din sectorul educatiei, a institutiilor de formare a profesorilor, a scolilor si profesorilor, in vederea dezvoltarii, testarii si diseminarii conceptelor inovatoare de e-teaching pentru licee din regiunea Dunarii.

Obiectivele retelei eSchool4S sunt urmatoarele:

1. Initierea si dezvoltarea durabila a unei retele regionale de factori interesati si factori de decizie de la nivel national;
2. Crearea unei platforme operationale pentru cooperare regionala si schimb de informatii, opinii, know-how si de experienta intre proiecte si programe, precum si intre profesori si institutiilor de formare a profesorilor din toate tarile din regiunea Dunarii;
3. Cresterea gradului de constientizare a factorilor de decizie, precum si a profesorilor privind implementarea ESD (i.e. Education for Sustanable Development) intr-un cadru interdisciplinar in contextul integrarii europene si cooperarii regionale;
4. Realizarea unui raport (si a actualizarilor anuale) privind inovarea in domeniile tematice abordate de reteaua eSchool4S;
5. Dezvoltarea si demonstrarea utilitatii unor metode si instrumente inovatoare pentru proiectarea si implementarea de cursuri bazate pe platforme web interactive si de proiecte virtuale realizate in parteneriat care sa implice profesori si elevi din diferite tari din regiunea Dunarii;
6. Aplicarea conceptelor de e-teaching si a materialelor elaborate in comun in clasele din cadrul platformei web eSchool4S;
7. Monitorizarea si evaluarea continua a dezvoltarii retelei eSchool4S si a activitatilor sale;
8. Promovarea eficienta a retelei eSchool4S si diseminarea ulterioara a rezultatelor acesteia.

Grupuri tinta:

Institutii nationale/regionale din sectorul educatiei;
Institutii de formare a profesorilor;
Inspectori scolari, directori de unitati de invatamant;
Profesori;
Elevi.

Perioada de implementare: Ianuarie 2014 – Decembrie 2016

Coordonator: Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit GmbH (GIZ-Germania)

Parteneri: Landesakademie für Fortbildung/Personalentwicklung an Schulen (LAK-Germania), Pädagogische Hochschule Tirol (PHT-Austria), College of Nyíregyháza (TTC-Ungaria), Academia Istropolitana Nova (AIN-Slovacia), e-code Education for Continuous Development (ECD-Slovacia), Aquilonis d.o.o. consultancy for business and management (L3A-Croatia), Faculty of Philosophy, University of Belgrade (UBG-Serbia), Aprilov National High School (APG-Bulgaria), TERRA Mileniul III Foundation (TMI-România).

Finantator: Comisia Europeana – Programul Comenius

Website: www.eSchool4S.eu

Noutati:

5% in 5 ani. Achizitii verzi pentru o economie verde [2013-2014]

Comportamentul economic si de consum al oamenilor este determinant pentru protejarea naturii. De aceea, produsele si serviciile verzi reprezinta un factor cheie in ameliorarea starii mediului inconjurator si a sanatatii oamenilor.

Achizitiile publice pot fi un motor de promovare a produselor si serviciilor ecologice, in contextul in care statele europene isi pot asuma criterii pentru achizitii verzi. In acest fel, guvernele contribuie la stimularea pietei produselor verzi contribuind totdata la atingerea tintelor stabilite prin Strategia Europa 2020.

Romania nu a elaborat actele normative necesare pentru a se conforma planului de actiune elaborat de Comisia Europeana pentru achizitiile publice verzi si se situeaza pe un loc codas la acest capitol. Mai multe informatii despre reglementarile si studii privind achizitiile publice ecologice la nivelul UE sunt disponibile pe site-ul Comisiei Europene.

Producatorii de produse verzi reclama numeroase piedici administrative si legislative pentru a-si desfasura activitatea, precum si lipsa de consultare. Daca normele europene ar fi adoptate si in Romania la un nivel minimal de 5% din achizitiile publice care sa respecte criteriile achizitiilor verzi, am avea o piata de minim 1 miliard de euro pentru produsele si serviciile verzi. Acest fapt ar avea un impact semnificativ la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si la protejarea mediului.

Scopul proiectului il reprezinta extinderea si promovarea pietei produselor verzi in Romania prin determinarea institutiilor si autoritatilor publice din Romania sa adopte standardele achizitiilor verzi din UE.

Obiective:

Introducerea in Parlament a unui proiect de lege care sa impuna ca minim 5% din toate achizitiile publice din Romania sa respecte standardele achizitiilor verzi.
Determinarea a cel putin 10 institutii publice de la nivel central si local (ex. Palamentul, Ministerul Mediului sau primarie, agentie regionala etc) din Romania sa adopte benevol standardele achizitiior verzi.
Cresterea capacitatii de advocacy pentru parteneri si cel putin 7 organizatii non-guvernamentale de la nivel local (cate una pentru fiecare regiune de dezvoltare ) prin implicarea in campania de promovare a legii si a standardelor achizitiilor verzi in institutiile publice.

Pentru realizarea acestor obiective va fi organizat un grup de lucru in cadrul Coalitiei pentru Mediu din Romania in care, pe langa ONG-urile interesate, vor mai fi invitati sa faca parte experti, reprezentanti ai ANRMAP si Ministerului Mediului, precum si parlamentari din fiecare grup parlamentar care va dezvolta o propunere de proiect de lege pentru achizitiile publice verzi.

Aceasta propunere va fi apoi discutata in cadrul unor dezbateri publice la care vor participa atat reprezentantii producatorilor si ONG-urilor, cat si cei carora li se vor aplica prevederile noului proiect de lege, autoritatile si institutiile publice, locale si centrale.

Proiectul prevede o campanie de informare si educare, astfel incat atat reprezentantii parlamentului, cat si cei ai institutiilor publice sa fie mai bine informati cu privire la efectele introducerii criteriilor pentru achzitiile publice verzi si alinierea la trendul european in acest domeniu.

Ca model de buna practica, inainte de adoptarea de catre Parlament a proiectului de lege, vom determina 10 institutii publice centrale si locale sa adopte benevol criteriile pentru achizitii verzi, semnand public un „Pact pentru achizitii verzi”. In cele din urma, cel putin 20 de parlamentari vor semna proiectul de lege si-l vor introduce in Parlament pentru a fi votat.

In paralel, in cadrul proiectului va fi dezvoltat site-ul www.achizitiiverzi.ro ca principal instrument de informare si promovare a achizitiilor publice verzi.

Proiectul este derulat de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, in parteneriat cu Fundatia TERRA Mileniul III si Asociatia Salvati Dunarea si Delta.

Perioada de implementare: August 2013 – Iulie 2014

Proiect co-finantat printr-un grant din partea Elvetiei prin intermediul Contributiei Elvetiene pentru Uniunea Europeana extinsa.

A inceput o noua editie a concursului “Implica-te. Salveaza Padurile!”

Incepem anul 2014 cu un nou concurs dedicat protectiei padurilor, la care avem bucuria sa-i invitam pe toti elevii de gimnaziu si de liceu care vor sa se implice in salvarea padurilor lumii.

“Implica-te. Salveaza Padurile!” este un concurs european de bune practici pentru consumul responsabil al resurselor padurilor, la care pot participa scoli si licee din Romania, Italia, Malta, Spania si Polonia.

Participantii trebuie sa se organizeze in grupuri de cel putin 4 elevi si sa compuna un mesaj care sa reflecte necesitatea de a salva si proteja padurile. Mesajul poate fi transmis sub forma de desene, colaje, filme, fotografii, blog, sau o combinatie dintre acestea.

Concursul are doua sectiuni de varsta: gimnaziu (11 – 14 ani) si liceu (15 – 18 ani).

Cum va puteti inscrie in competitie

Pentru a intra in competitie trebuie sa parcurgeti 3 pasi simpli:
1. Va organizati in echipe de cel putin 4 elevi.
2. Realizati o lucrare sub forma de desene, colaje, filme*, fotografii, blog, sau o combinatie dintre acestea.
3. Trimiteti lucrarea (sau o fotografie a acesteia), impreuna cu Formularul de inregistrare completat, la adresa sido.istvan@yahoo.com.

Termenul limita pentru trimiterea lucrarilor si a formularelor este 23 Februarie 2014.

Premii de 250 de euro pentru echipele castigatoare

Valoarea premiului este de 250 euro, pentru fiecare sectiune de varsta, suma ce va fi folosita pentru a implementa activitatile din cadrul campaniei de comunicare.

Castigatorii vor fi anuntati in 7 aprilie, 2014, cand rezultatele concursului vor fi publicate pe site-ul: www.forestintheworld.org. Vor fi acordate 5 premii, cate unul pentru fiecare tara din competitie, Italia Malta, Polonia, Romania si Spania. Cele mai bune 6 lucrari, 3 de la sectiunea gimnaziu si 3 de la sectiunea liceu, din fiecare tara vor fi publicate pe site-ul proiectului www.forestintheworld.org.

Mesaje pentru salvarea padurilor

Lucrarile ce participa la concurs reprezinta mesajul pe care vreti sa-l transmiteti celor din jur pentru a contribui la sensibilizarea oamenilor. Pentru asta, fie ca alegeti să realizati un blog, o selectie de imagini, sau un filmulet, puteti face referire la una sau mai multe dintre urmatoarele tematici:

Padurile ca un bun comun al umanitatii
Drepturile popoarelor indigene care traiesc in paduri
Protectia biodiversitatii
Combaterea defrisarilor si schimbarilor climatice
Combaterea comertului ilegal de lemn
Consumul responsabil al produselor forestiere (de ex: hartie, lemn)
Padurile si dezvoltarea durabila

Formularul de inregistrare si regulamentul de participare sunt disponibile pe www.forestintheworld.org/contest.

Faceti cunostinta cu castigatorii editiei precedente si aflati ce mesaje de constientizare au elaborat pentru a salva padurile.

Concursul este organizat de mai multe organizatii neguvernamentale din Europa – CISV, COSPE, GVC din Italia, Fundatia TERRA Mileniul III, Asociaţia Alma-Ro si Asociatia Rhododendron din Romania, Polish Green Network din Polonia si ACSUR Las Segovias din Spania, KOPIN din Malta.

Succes!!!

*Filmele video trebuie incarcate pe Youtube indicand linkul in formularul de inscriere. Lungimea maxima este de 5 minute. Filmul trebuie subtitrat in limba engleza.

Statele UE au esuat in incercarea de a imbunatati politicile privind biocarburantii

Statele Membre ale UE nu au reusit sa ajunga la niciun acord in privinta limitarii folosirii biocarburantilor din culturi agricole in transporturi, lasand nesolutionate efectele negative ale politicilor europene in acest sector. Conform estimarilor, amanarea luarii unei decizii va conduce la cresterea cantitatii de emisii de gaze cu efect de sera si a preturilor la alimente.

Ministrii europeni pentru energie au respins ieri, in Consiliul de la Bruxelles, un acord politic de modificare a politicilor europene privind biocarburantii. Propunerea respinsa ar fi limitat la 7% utilizarea biocarburantilor din generatia I – obtinuti din culturi alimentare – care, in amestec cu benzina sau motorina, contribuie la atingerea tintei de energie regenerabila in transporturi, pana in anul 2020. Aceasta tinta a fost stabilita de UE la 10% si a lasat Statelor Membre posibilitatea de a alege modalitatile de atingere a ei. Majoritatea au optat pentru biocarburantii de prima generatie. Impactul acestor politici se observa cel mai mult in tarile in curs de dezvoltare, unde cererea din ce in ce mai mare de biocarburanti conduce la defrisari masive, pierderea biodiversitatii, limitarea accesului la hrana si conflicte.

Desi ar fi reprezentat o imbunatatire a politicilor actuale, introducerea plafonului de 7% a fost considerat de statele europene promotoare ale unor politici curate drept un compromis prea mare, fata de propunerea initiala a Comisiei Europene, de 5%. Aceasta diferenta de doua procente reprezinta echivalentul emisiilor a 9 milioane de autoturisme pe drumurile europene, pana in 2020, respectiv 400 de milioane de tone de CO2.

Rezultatul votului determina mentinerea unei cote de utilizare a biocarburantilor de 10% , ce creeaza posibilitatea ca emisiile sa creasca cu 35 – 65 de milioane de tone anual, ceea ce echivaleaza cu punerea in circulatie a 14 – 29 de milioane de masini pe drumurile europene, conform Institutului pentru Politici de Mediu Europene (IEEP)[1].

”Daca ar fost aprobata, propunerea de compromis ar fi avut efecte grave, dar mentinerea starii de fapt este dezastruoasa. Absenta oricaror masuri inseamna emisii si preturi mai mari”, a declarat Nuša Urbancic, manager pentru combustibili curati in cadrul federatiei europene Transport&Environment.

Romania a sustinut propunerea de compromis

Olanda, Belgia, Danemarca, Italia si Luxemburg au refuzat sa sprijine acest compromis, sustinand ca 7% este prea mult pentru a reduce daunele de mediu si sociale ale cererii europene de biocarburanti. Pe de alta parte, Polonia si Ungaria se opun reformei, considerand inoportuna limitarea volumului de biocarburanti proveniti din culturi agricole.

Romania s-a pronuntat in favoarea compromisului. Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nita, a mentionat in cadrul dezbaterilor din Consiliu ca Romania nu isi poate permite un plafon de biocarburanti mai mic de 7%, altfel risca sa nu isi indeplineasca tinta de 10% de energie regenerabila in sectorul de transporturi. Ministrul recunoscuse insa anterior ca exista probleme de natura tehnica si economica ce impiedica introducerea pe piata a benzinei si a motorinei cu un amestec de biocarburanti mai mare de 5%, deoarece in Romania exista peste un milion de autovehicule care nu ar putea utiliza asemenea carburanti.

Fara contabilizarea factorului ILUC

Conform legislatiei europene, biocarburantii trebuie sa emita cu 35% mai putin decat combustibilii fosili, pentru a se justifica utilizarea lor. In prezent insa, emisiile provenite din Schimbarea Indirecta a Destinatiei Terenurilor (ILUC) [2] nu sunt contabilizate pentru calculul emisiilor totale provenite din procesul de productie, transport si utilizare a biocarburantilor.

”Evidenta emisiilor provenite din ILUC ar trebui sa devina obligatorie, pentru a se putea identifica acei biocarburanti care reduc cu adevarat emisiile[3]. Practic, decidentii ar trebui sa ia aminte ca scopul primordial al promovarii biocarburantilor a fost reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera din transporturi, a doua cea mai importanta sursa de emisii din Europa si sectorul cu cea mai mare crestere anuala”, a declarat Mihai Stoica, coordonator de proiect in cadrul Fundatiei TERRA Mileniul III.

El a precizat ca introducerea factorilor ILUC in calculul emisiilor produse de biocarburantii de generatia I ar transmite semnale clare atat industriei, cat si producatorilor de materie prima din sectorul agricol, ca aceste politici si finantarile aferente din bani publici europeni sunt orientate exclusiv catre prevenirea si combaterea schimbarilor climatice.

[1] http://www.birdlife.org/europe/pdfs/201103_AnalysisoILUC.pdf

[2] Schimbarea Indirectă a Destinatiei Terenurilor (ILUC) se refera la eliberarea mai multor emisii de carbon in atmosfera din cauza schimbarii utilizării terenurilor, aceste emisii fiind provocate de expansiunea culturilor agricole destinate producerii de biodiesel si bioetanol pe terenuri cu stocuri bogate in carbon (paduri, turbarii etc.)

[3] Conform legislatiei europene, biocarburantii trebuie să emita cu 35% mai putin decat combustibilii fosili, pentru a se justifica utilizarea lor. Acest procent va creste la 50% în 2017 și la 60% in 2018 pentru biocarburantii produsi in instalatii noi.

Un acord slab in privinta emisiilor provenite de la masini este mai bun decat nimic

Statele membre au acceptat o propunere ce slabeste legislatia propusa initial pentru limitarea pana in 2020 a dioxidului de carbon produs de autovehicule. In urma lobby-ului puternic al industriei producatoare de masini din Germania, tinta pentru anul 2020 de 95 de grame de CO2/km a fost practic slabita crescand cantitatea admisa cu 5 grame. Reprezentantii T&E spun ca acest fapt va insemna, in termeni financiari, o crestere cu 775 Euro a cheltuielilor de combustibil, pentru durata medie de viata a unei masini.

Tinta fixata pentru anul 2020 in cadrul legislatiei de reducere a emisiilor de CO2 provenite de la automobile a fost stabilita in anul 2008, insa modul in care ea va fi atinsa nu a fost reglementat pana in luna iunie a acestui an. Totusi, inainte de ratificarea acordului, guvernul German a insista ca acesta sa fie renegociat. Reprezentantii T&E au caracterizat lobby-ul industriei germane ca „un abuz al procesului legislativ al UE pentru a proteja producatorii germani de masini de lux”.

In plus, Germania a solicitat ca tinta de 95 grame sa nu fie aplicata mai devreme de 2024, dar in urma „trialogului” dintre membrii Parlamentului European, guvernele statelor membre si oficialii Comisiei Europene s-a ajuns la un acord in urma caruia doar 95% din masinile noi, in loc de toate, vor fi obligate sa respecte tinta de 95 grame/km pana in 2020.

Concesii pentru industrie in detrimentul economiei verzi

„Este revoltator faptul ca statele UE, influentate de guvernul Merkel, favorizeaza interesele industriei masinilor de lux din Germania in detrimentul mediului, joburilor si economiei verzi. Dar este o victorie slaba pentru Germania. Costul politic al acestei masuri este urias, iar cetatenii europeni se vor intreba dupa asta daca producatorii germani de masini sunt lideri in tehnologie, asa cum pretind”, a declarat Greg Archer, coordonator de program in cadrul T&E.

El a mentionat ca aceasta concesie facuta Germaniei va insemna circa 50 de milioane de tone de emsiii de CO2 in plus fata de situatia in care ar fi fost aprobate reglementarile in forma initiala. Pe de alta parte, asta inseamna ca UE va fi nevoita sa importe combustibili in valoare de 25 de miliarde de euro, de care nu ar fi avut nevoie in situatia mentinerii tintei de emisii.

Scrisoare deschisa catre premierul chinez Li Keqiang

Foto: cnn.com

November 25^th, 2013

Dear Prime Minister Li Keqiang,

We would like to welcome you to Bucharest and wish you fruitful discussions with the leaders of Central and Eastern European countries. We’ve learnt last week that the Romanian Government has approved a number of Memorandums of Understanding to sign with the People’s Republic of China, some of which give rise to strong concerns. We’re referring to the documents regarding the construction of two reactors at the Cernavoda nuclear power plant, the Tarnita-Lapustesti hydro pumped storage plant, the Rovinari lignite fired power plant and investments at the Mintia-Deva coal fired power plant.

We argue that Romania must phase-out the extended use of fossil fuels and concentrate its resources on the transformation to an energy-efficient, low carbon, sustainable renewables[1]-based economy. The current context can only be helpful in this direction, as we currently have a net installed dispatchable capacity of 17,598 MW, while the system load is generally between 7 and 8,000 MW. Considering this opportunity, as well as what some may see a challenge – that of meeting stricter environmental standards (e.g. those set by the European Union’s Industrial Emissions Directive) – it is imperative to speed up efforts to increase energy efficiency, connect our electricity system with that of neighboring countries so as to exchange renewable energy, and design alternative development paths for our coal mining regions.

Nuclear power is not part of the solution to address climate change. It is an expensive technology that diverts much-needed funds from energy efficiency, sustainable renewable energy and a more decentralized energy system that are the key elements for a low carbon economy. While no proven solutions exist to deal with radioactive waste, the Fukushima disaster should also stand as a stark reminder that nuclear power is by no means cheap, safe and clean.

The construction of the 3^rd and 4^th reactors at the Cernavoda nuclear power plant was considered unfeasible by the majority of European investors that were initially involved in the project – GDF Suez, Iberdrola, CEZ and RWE – and later on abandoned it. Taking into account developments around the two reactors currently under construction in Europe, Olkiluoto (Finland) and Flamanville (France), where both construction time and costs have more than doubled, we’re of the opinion that the Romanian project, with years of delays already and an increase in cost from 4 to 6.4 billion euro, has no relevance with current economic realities. Civil society, concerned by the risks of nuclear power, constantly monitors developments in this sector, especially deviations from European Community law, whether it’s illegal state aid or lack of compliance with environmental obligations.

Our government is not yet prepared to follow some of the global and European actions, especially when it comes to addressing climate change. Still, an overwhelming body of evidence from the scientific community is unequivocal about the need to keep at least two-thirds of known fossil fuel reserves in the ground in order to limit rising global temperatures below the agreed goal of two degrees Celsius[2].

For instance, the Nordic states (Denmark, Finland, Iceland, Norway, and Sweden) have joined the United States in ending public financing for new coal-fired power plants overseas, except in rare circumstances[3].

The United States recently updated guidelines on its position towards coal projects in multilateral development banks.[4] Among the new features of the policy is an Emissions Performance Standard of 500 g CO₂/kWh meaning that any coal plants outside of the poorest countries will be required to have operational Carbon Capture and Storage (CCS) as part of the project. Considering that CCS is not commercially available this is tantamount to a declaration of halting lending for new coal outside of the poorest countries.

In November this year, the United Kingdom has decided to apply its emissions performance standard to cut carbon emissions at old power plants as well, which will determine earlier shutdowns of the pollutant installations[5].

At the UNFCCC conference last week, the United Kingdom announced it joins the United States in agreeing to end support for public financing of new coal-fired power plants overseas, except in rare circumstances in which the poorest countries have no feasible alternative. The two governments will work together to secure the support of other countries and Multilateral Development Banks to adopt similar policies.

This year, the European Investment Bank introduced policies that practically prevent financing for the construction of coal power plants (an emissions performance standard of 550 gCO₂/kWh) as well as instruments to assess projects that take into account climate change beyond what current market failures dictate (shadow carbon price).

The World Bank adopted a new energy strategy this year that limits the financing of coal-fired power plants to “rare circumstances,” as it seeks to address the impact of climate change.

To conclude, we would like to ask you to treat the Memorandums of Understanding proposed by the Romanian Government lightly and instead ensure that the Chinese business community uses its technology leadership to support cleaner initiatives instead of nuclear and coal projects in our country and region.

Notes:

^[1] We do not unreservedly advocate for the development of solar, wind and hydro projects in any conditions, as any industrial development can have negative social and environmental impacts. In our country (as well as in Bulgaria) a generous subsidy scheme for the development of renewable energy projects without adequate strategic planning has had its negative record, with cascades of small hydro plants destroying rivers, solar installations taking valuable agricultural land, wind turbines being built near or within natural protected areas. We believe there are ways for produce energy while limiting social and environmental impacts, while there is a large potential to decrease energy waste.

^[2] More recently, at the UNFCCC Conference of the Parties last week, a group of 27 leading climate scientists indicated that there were 3.8 trillion tonnes (1 tonne = 1.102 tons) of carbon dioxide trapped in the world’s fossil reserves, about 60 percent of it in coal. They said 1 trillion tonnes would suffice to push the post-industrial temperature rise past 2 degrees Celsius, set by governments as a ceiling to avoid rising sea levels as well as worsening heatwaves, droughts and floods.

^[3] Joint Statement by Kingdom of Denmark, Republic of Finland, Republic of Iceland, Kingdom of Norway, Kingdom of Sweden, and the United States of America, September 2013: http://www.whitehouse.gov/the-press-office/2013/09/04/joint-statement-kingdom-denmark-republic-finland-republic-iceland-kingdo

^[4] Guidance for U.S. Positions on MDBs Engaging with Developing Countries on Coal-Fired Power Generation, October 2013: http://www.treasury.gov/resource-center/international/development-banks/Documents/CoalGuidance_2013.pdf

^[5] House of Lords votes to bring old coal power stations under new regulations, November 2013: http://www.businessgreen.com/bg/news/2304948/house-of-lords-votes-to-bring-old-coal-power-stations-under-new-regulations

Fundația Terra Mileniul III

All posts by : Terra-3