Terra-3 – Pagina 18 – Fundația Terra Mileniul III

Romania ocupa locul 16 in Indexul de Performanta in Schimbari Climatice

Varsovia, Bucuresti, 18.11.2013

Romania ocupa locul 16 din 58 intr-un clasament al statelor din perspectiva masurilor luate impotriva schimbarilor climatice. Indexul de Performanta in Schimbari Climatice 2014 (CCPI 2014) a fost lansat astazi de Germanwatch si Reteaua de Actiune pentru Clima – Europa (CAN Europe) in cadrul Conferintei Naţiunilor Unite privind schimbarile climatice – COP 19 de la Varsovia, Polonia.

Potrivit CCPI 2014, tara noastra se plaseaza in clasament pe o pozitie mai buna decat in anii trecuti (18 in 2013, 28 in 2012), insa acest lucru se datoreaza si regresului inregistrat de alte state.

Dintre cei 15 indicatori evaluati, cel mai bun scor a fost obtinut la capitolul ”Tendinte in Eficienta”, unde se evalueaza structura si eficienta sistemului energetic si a mixului energetic, unde Romania s-a clasat pe pozitia a 4-a, la fel ca anul anterior. La polul opus, cel mai prost rezultat inregistrat a fost la capitolul ”Politici Climatice Nationale”, unde ocupam locul 42. O alta ”bila neagra” este indicatorul”Emisii provenite din Transportul Rutier”, unde Romania se situeaza tot pe locul 42.

CCPI 2014 a evaluat si ordonat 58 de state, analizand nivelul de emisii si politicile nationale in domeniile conexe. Cele 58 de state sunt, impreuna, responsabile pentru peste 90% din emisiile de CO2 generate la nivel global. Indexul este realizat anual si masoara performantele statelor lumii in ceea ce priveste masurile luate pentru reducerea emisiilor si combaterea schimbarilor climatice.

Danemarca, in topul statelor cu performante climatice

Rezultatele arata ca emisiile de gaze cu efect de sera din lume au atins un nou nivel maxim si nicio tara nu face eforturi sustinute pentru a proteja clima, chiar daca s-a inregistrat o incetinire usoara a ritmului de crestere a nivelului global de emisii.

Primele 3 pozitii ale Indexului au ramas si anul acesta neocupate, din cauza absentei unor masuri ambitioase care sa opreasca cresterea temperaturii globale la pragul de 2 grade Celsius. Danemarca si-a mentinut locul 4 in clasament, fiind in situatia exceptionala de a-si fi imbunatatit toti indicatorii fata de anul precedent. Marea Britanie ocupa locul 5 in clasament (fata de 10, anul anterior), gratie unei reduceri de emisii de 15% in ultimii cinci ani si a imbunatatirii eficientei energetice, iar Portugalia se situeaza pe locul 6 (fata de 7, anul anterior).

”Cel mai recent raport al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) arata ca politicile actuale ale statelor lumii nu sunt suficient de ambitioase pentru a mentine ritmul cresterii emisiilor sub pragul de 2 grade Celsius” – Wendel Trio, directorul Retelei de Actiune pentru Clima Europa (CAN Europa).

Australia si Japonia, dezinteresate de protectia climei

”Uniunea Europeana si statele membre, desi sunt pozitionate in topul clasamentului, trebuie sa-si respecte angajamentele si sa se asigure ca vor fi adoptate tinte mai ambitioase dupa anul 2020. O astfel de abordare va putea determina statele lumii sa actioneze, in pofida politicilor nocive ale Australiei si Japoniei”, Wendel Trio.

Canada si Australia au luat cele mai slabe masuri de a-si reduce emisiile, desi sunt printre cele mai emitente state industrualizate. Dupa schimbarile la nivelul Guvernului, situatia politicilor climatice din Australia s-a inrautatit fata de anii precedenti, statul ajungand de pe locul 51 pe 57. Canada nu arata nicio intentie de a-si ameliora politicile si a stagnat pe locul 58. Numai Iran (59), Kazakhstan (60) si Arabia Saudita (61) stau mai prost in clasament.

Pentru prima oara, Germania a iesit din primele zece pozitii, ajungand de pe locul 8 pe 19, fiind unul dintre marii pierzatori ai Indexului. Motivul principal este evaluarea negativa a politicilor germane realizata de expertii nationali. In acelasi timp, situatia tarii care gazduieste Conferinţa Naţiunilor Unite privind schimbarile climatice, Polonia, este una dintre cele mai proaste din UE. Polonia a urcat o pozitie ajungand pe locul 45 datorita unui usor trend pozitiv privind energia din surse regenerabile.

Cei mai mari emitenti la nivel mondial – China si SUA – se pozitioneaza in jumatatea inferioara a clasamentului.

Climate Change Performance Index 2014 este disponibil pe site-ul Germanwatch.

Aflati mai multe despre pozitia ocupata de Romania in CCPI 2013 si CCPI 2012.

Despre CCPI
Indexul de Performanta in Schimbari Climatice este un instrument creat pentru a creste transparenta in privinta politicilor climatice internationale. Scopul sau este sa puna presiune politica si sociala pe statele care au esuat, pana in prezent, sa ia masuri ambitioase pentru protejarea climei. Indexul evalueaza performanta in protejarea climei a 58 de state care sunt responsabile, impreuna, pentru peste 90% din emisiile de CO2 asociate sectorului energetic.

Ghid de bune practici: parteneri pentru politici publice

Ghidul de bune practici ”ONG-urile si Administratia: parteneri pentru politicile publice” este un instrument gandit pentru toti factorii implicati in procesul de elaborare si monitorizare a politicilor publice in Romania.

Participarea publica este unul dintre elementele cheie ale unei democratii sanatoase, crescand calitatea procesului decizional si legitimitatea deciziilor prin suportul oferit de cetateni.

Desi reglementat, procesul de consultare in Romania se realizeaza in majoritatea covarsitoare a cazurilor doar pe hartie. Atat ONG-urile, ca forma de organizata a societatii civile, cat si autoritatile publice au nevoie de suport pentru a implementa eficient instrumentele de comunicare si consultare si pentru a beneficia astfel de avantajele unui proces real de participare publica la luarea deciziilor.

Ghidul de fata este rezultatul documentarii si sintetizarii mai multor tipuri de practici ce pot fi utilizate in procesul de consultare publica in Romania. Contine informatii esentiale privind colaborarea ONGurilor cu autoritatile in Romania, precum si exemple de bune practici si recomandari colectate de la organizatii neguvernamentale europene.

Ghidul a fost realizat in cadrul proiectului Parteneri pentru Politici Publice: Imbunatatirea Capacitatii de Colaborare a ONG-urilor cu Administratia Publica in contextul Strategiei Europa 2020, implementat impreuna cu Reteaua de Actiune pentru Clima din Romania (RAC-Ro) si finantat de Fondul Social European prin Programul Operational ”Dezvoltarea Capacitatii Administrative 2007-2013”.

Documentul a fost realizat de colegii nostri de la Centrul de Resurse pentru Participare Publica (CeRe).

Ghidul este disponibil online si poate fi consultat aici.

E timpul sa decidem: alimente pentru oameni sau pentru masini?

Scrisoare deschisa pentru prim-ministrii si ministrii Energiei din statele membre UE

Stimate Domnule Prim-ministru Victor Ponta,

Stimate Domnule ministru Constantin Nita,

In termen de o luna, Guvernul Romaniei si alte state membre ale Uniunii Europene vor decide daca vor limita ponderea utilizarii biocombustibililor produsi din culturi agricole in transporturi. Importanta acestor negocieri, cu consecinte asupra cresterii preturilor la alimente in Europa si in lume, asupra drepturilor de proprietate si ratei defrisarilor este critica.

Aproape toti biocombustibilii sunt produsi din culturi alimentare, precum grau, soia, ulei de palmier, rapita si porumb. Acestea reprezinta sursele de hrana esentiale pentru populatia globului ce se extinde rapid, si din care 800 de milioane de oameni traiesc in conditii de foamete.

Fara actualele tinte UE – care sunt in curs de revizuire – pretul produselor alimentare, cum ar fi uleiul vegetal, ar putea fi cu 50% mai mic in Europa in anul 2020 si cu 15% mai mic in restul lumii. Banca Mondiala, Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, Organizatia Mondiala a Comertului, Fondul Monetar International, Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura si alte cinci agentii ale Natiunilor Unite au avertizat ca ”preturile sunt substantial mai mari decat ar fi in cazul in care nu s-ar produce biocombustibili”. Aceleasi institutii au solicitat sa se elimine subventiile si tintele pentru biocombustibili in baza impactului acestora asupra volativitatii preturilor la alimente.

Cei mai multi biocombustibili nici macar nu furnizeaza reducerile de emisii pentru care sunt subventionati. Pe de alta parte, cererea de terenuri agricole suplimentare necesare producerii biocombustibililor echivaleaza cu suprafata Irlandei (70.273 km²), pune o presiune uriasa asupra mediului, biodiversitatii si comunitatilor locale.

Cetatenii europeni care ne sprijina activitatea inteleg legatura dintre politica biocombustibililor si foamete, acapararea terenurilor si schimbarile climatice si faptul ca aceasta costa guvernele si contribuabilii miliarde de euro anual, provocand in acelasi timp cresterea preturilor la consumatori. Cu toate acestea, Consiliul are in vedere masuri mai slabe, care nu ar limita utilizarea biocombustibililor nocivi si nu ar reduce impactul lor asupra climei.

Facem apel la d-voastra sa interveniti si sa contribuiti la remedierea legislatiei UE prin sustinerea ferma si publica a opririi extinderii biocombustibililor ce concureaza alimentele pentru materie prima, prin sustinerea contabilizarii integrale a impactului asupra climei si eliminearea treptata a subventiilor. Va indemnam sa dati dovada de initiativa in cadrul negocierilor si sa sustineti propunerea Comisiei pentru o tinta de 5% sau mai mica pentru a opri cresterea ponderii de alimente folosite in producerea de carburanti.

Protectia mediului ajunge la mana baronilor locali

Legea descentralizarii, caracterizata de conflict de interese si contradictii

Prin prevederile pe care le contine, Proiectul de Lege a Descentralizarii, aflat in dezbatere pe site-ul Ministerului Dezvoltarii, deschide calea unui conflict de interese deosebit de nociv pentru protectia mediului natural. Agentiile de Protectie a Mediului, care in momentul de fata supervizeaza activitatea autoritatilor publice locale, vor fi direct subordonate acestora. Acestea au fost principalele puncte atinse de Coalitia pentru Mediu din Romania si Federatia Coalitia Natura 2000 in documentele transmise vineri, 8 noiembrie, Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, in care cer renuntarea la proiectul de lege in forma actuala.

Conflictul de interese: Agentiile pentru Protectia Mediului (APM) au in atributii monitorizarea indicatorilor privind calitatea vietii si a masurilor necesare pentru imbunatatirea acestora, precum si avizarea proiectelor din punct de vedere al impactului asupra mediului. Trecerea acestor structuri in subordinea autoritatilor publice locale, pe care, practic, APM-urile ar trebui sa le controleze, inseamna un adevarat atentat asupra mediului, cu consecinte greu de cuantificat asupra sanatatii populatiei.

Exemplele cu maxim potential de propagare sunt cele referitoare la monitorizarile factorilor de mediu care intra in sarcina APM-urilor si care trebuie respectati de catre autoritatile locale. Astfel, calitatea aerului este in prezent monitorizata si raportata de catre APM-uri mai departe, la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, care, la randu-i, raporteaza Ministerului Mediului, iar acesta Comisiei Europene. Raportarea are drept scop imbunatatirea, acolo unde este cazul, a calitatii aerului din localitati. Nerespectarea standardelor monitorizate de catre APM-uri poate duce la sanctionarea, inclusiv financiara, a autoritatilor publice locale si, mai departe, la declansarea procedurilor de infringement. Astfel, cu usurinta ne putem imagina ca o APM care raspunde in fata unui Consiliu Local va raporta masuratori cosmetizate ca sa evite sanctionarea consiliului respectiv. Ar fi ca si cum un birou al autoritatii locale si-ar da singur amenda.

Avizul de mediu necesar pentru orice fel de proiect, de infrastructura sau de constructii, este emis tot de catre APM-uri. Aceasta functie reuseste in unele cazuri sa mai linisteasca avantul „modernizator” al unor primari sau sefi de Consilii Judetene care proiectau termopane in pesteri, partii de ski la 600 de metri altitudine sau, in cardasie cu firmele prietenilor fiilor sau fiicelor, salbe de microhidrocentrale pe rauri de munte. Adoptarea noului proiect de lege si, deci, subordonarea APM-urilor catre Primarii sau Consilii Judetene va da unda verde tuturor „proiectelor” pe care edilii locali le propun.

Responsabilitate diluata si potential conflict in aplicarea acordurilor si directivelor europene:

In contextul in care Consiliile Judetene primesc dreptul de a emite avizele de specialitate pentru documentaţii de urbanism privind zone şi staţiuni turistice, precum si pentru documentaţii tehnice privind amplasamentul, conformarea şi functionalitatea construcţiilor noi cu destinaţie turistica (acelasi proiect de lege, Titlul IV, Art. II), presiunea si asa foarte mare asupra ariilor protejate, reglementate de Directivele Europene Pasari si Habitate, va deveni insuportabila.

In cazul ariilor protejate, s-a constatat ca structurile autoritatilor publice locale au fost cel mai mare opozant in aplicarea acestor Directive si au exercitat presiuni pentru desfiintarea sau reducerea suprafetei lor.

Amintim si ca Parlamentul European a votat la 9 octombrie urmatorul amendament la Directiva 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului:

Amendamentul 50:

„(4a) Statele membre desemneaza autoritatea sau autoritatile competente de o maniera prin care sa se garanteze independenta lor deplina in ceea ce priveste exercitarea atributiilor care le-au fost incredintate in temeiul prezentei directive. In special, autoritatea sau autoritatile competente sunt desemnate astfel incat sa fie evitata orice relatie de dependenta, legatura sau subordonare intre ele sau componentele lor si initiator. O autoritate competenta nu isi poate exercita atributiile care i-au fost incredintate in conformitate cu prezenta directiva in legatura cu un proiect al carei initiator este ea insasi.”

Coalitia pentru Mediu din Romania si Federatia Coalitia Natura 2000 considera propunerea legislativa privind descentralizarea ca avand un impact negativ asupra protectiei mediului si solicita factorilor de decizie retragerea proiectului de lege.

PE propune autoutilitare mai sigure si mai putin poluante

Viitoarele autoutilitare europene ar putea avea un design modificat, care sa le faca mai sigure si sa conduca la salvarea vietilor a sute de pietoni, biciclisti si soferi din orasele europene, implicati in accidente rutiere.

Europarlamentarul si raportorul Jörg Leichtfried a propus modificari in legislatia UE ce vor impune modernizarea design-ului acestor vehicule, inclusiv autobuzelor de oras, si le-ar face mai sigure, mai curate si mai economice.

Una dintre modificari presupune eliminarea unghiurilor moarte in ceea ce priveste vizibilitatea si cresterea rezistentei si protectiei in caz de impact. Aceste modificari deschid calea pentru implementarea unor masuri suplimentare privind eficientizarea consumului, cum ar fi forme mai aerodinamice ale cabinei, care vor aduce beneficii cetatenilor, transportatorilor, producatorilor si mediului.

”Aceste modificari sunt un semnal optimist ca Parlamentul European ia siguranta participantilor la trafic foarte in serios. Reproiectarea cabinelor de autoutilitare ar putea salva sute de vieti, in special in orase, si nu ne putem baza pe producatorii de autovehicule ca vor face aceste modificari in mod voluntar”, a declarat William Todts, ofiter de politici publice in cadrul Federatiei Transport si Mediu.

Autoutilitarele, responsabile pentru 25% din emisiile din transportul rutier

Autoutilitarele reprezinta doar 3% din flota de autovehicule din UE, dar sunt responsabile de 25% din emisiile din transportul rutier si sunt implicate in 15% din accidentele fatale in urma carora 4000 de persoane isi pierd viata anual in UE. In prezent, autoutilitarele (in special cele de mari dimensiuni) au un design al cabinelor in forma de caramida, care le face ineficiente si periculoase in cazul unui impact frontal.

Proiectul privind greutatea si dimensiunile autoutilitarelor impune, de asemenea, dotarea cu senzori pentru toate camioanele noi, pentru a elimina practica des utilizata de a supraincarca vehiculele. Aceasta masura va economisi milioane de euro cheltuiti pentru mentenanta drumurilor si va asigura echitatea in sectorul transportului de marfa.

Noile recomandari limiteaza utilizarea tirurilor in transportul national, ce are ca impact trecerea de la trasportul feroviar la cel rutier, responsabil pentru cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera si a numarului de accidente fatale de pe sosele.

Cititi si: Limitari de viteza pentru autoutilitarele din UE – mai putine emisii de CO2

Romania trebuie sa directioneze 20% din fondurile UE pentru actiuni climatice

Romania va trebui sa demonstreze ca 20% din viitoarele fonduri europene vor fi folosite pentru combaterea schimbarilor climatice. Aceasta a fost una dintre concluziile conferintei ”Dezvoltarea Durabila in contextul Strategiei Europa 2020 si rolul ONG-urilor in implementarea acesteia”, organizata de Fundatia TERRA Mileniul III.

Evenimentul s-a adresat autoritatilor publice implicate in urmatoarea perioada de programare a fondurilor structurale si organizatiilor neguvernamentale implicate in activitatea de monitorizare a fondurilor europene, dar si potentiale beneficiare ale acestora.

”Statele membre trebuie sa demonstreze ca prin investitiile realizate din bugetul european vor contribui cu 20% la combaterea schimbarilor climatice. Ele vor fi obligate sa furnizeze informatii privind sprijinul pentru obiectivul schimbari climatice, utilizand metodologia bazata pe categorii de interventie, zone de focalizare sau masuri, dupa caz, pentru fiecare dintre Fonduri Europene Structurale si de Investitii”, a declarat Madalina Iliuta, consilier in cadrul Ministerului Fondurilor Europene.

Potrivit acesteia, Romania va avea o serie de prioritati de investitii care vizeaza combaterea schimbarilor climatice, precum:

Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon in toate sectoarele prin promovarea unor strategii de reducere a emisiilor in special pentru zonele urbane si promovarea cercetarii si inovarii in domeniul tehnologiilor cu emisii scazute de carbon.
Promovarea adaptarii la schimbarile climatice, a prevenirii si a gestionarii riscurilor prin sprijinirea investitiilor pentru adaptarea la schimbarile climatice, inclusiv a abordarilor bazate pe ecosisteme.
Reducerea indirecta a emisiilor de gaze cu efect de sera si prin investitii in alte sectoare.

Economia nationala: productie mica cu consum mare de resurse

”Implementarea masurilor de combatere a schimbarilor climatice reprezinta o necesitate nu numai din perspectiva obligatiilor Romaniei de a atinge tintele UE si de a respecta regulamentul de cheltuire a fondurilor europene, ci si pentru eficientizarea economiei romanesti care trebuie sa treaca cat mai repede intr-o etapa a sustenabilitatii”, a declarat Lavinia Andrei, presedintele Fundatiei TERRA Mileniul III.

Din acest punct de vedere, Romania trebuie sa ia masuri urgente pentru a eficientiza utilizarea resurselor, in contextul in care, potrivit Eurostat (2010), tara noastra se situeaza pe ultimul loc in UE la indicatorul de productivitate a resurselor utilizate (dupa Bulgaria si Estonia). Acest indicator vizeaza nivelul de valorificare a materiei prime, precum si gradul de conservare si eficienta a managementului resurselor de care dispune o tara si protejarea mediului in conditii de crestere economica.

De asemenea, Romania trebuie sa ia masuri urgente in sectorul energetic, fiind a treia cea mai energo-intensiva economie din UE si a treia economie cu nivelul cel mai ridicat de emisii de carbon. Mai mult, cladirile de locuinte din Romania consuma de opt ori mai multa energie decat media tarilor UE-15 din cauza unui sistem ineficient de termoficare si a izolatiei termice necorespunzatoare, potrivit raportului ”European Semester” din luna mai 2013, ce contine recomandarile de tara facute de Comisia Europeana fiecarui stat membru.

Conferinta a fost organizata in cadrul proiectului ”Parteneri pentru politici publice: Imbunatatirea Capacitatii de Colaborare a ONG-urilor cu Administratia Publica in contextul Strategiei Europa 2020”, derulat de Fundatia TERRA Mileniul III in parteneriat cu Reteaua de Actiune pentru Clima din Romania. Proiectul este cofinantat din Fondul Social European, prin Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative 2007-2013.

Foto: infoong.ro

Nisipurile bituminoase si Directiva privind Calitatea Carburantilor

Fie ca vorbim de Canada, Venezuela sau Rusia, exploatarea titeiului din nisipuri bituminoase reprezinta un risc imens pentru destabilizarea climei si are potentialul de a ingropa eforturile internationale de a reduce impactul schimbarilor climatice.

Canada a fost prima tara care s-a retras din Protocolul de la Kyoto pentru a putea exploata nestingherita aceasta resursa, care este cu 23% mai poluanta decat titeiul conventional. De cativa ani, Canada face un lobby intens la nivel international in incercarea de a gasi cumparatori pentru acest titei foarte poluant. Una dintre pietele vizate este Uniunea Europeana, dar politicile climatice ale UE reprezinta un impediment major pentru statele care ar dori sa aduca astfel de carburanti pe piata europeana.

In acest context, Canada face presiuni la Bruxelles si la nivelul Statelor Membre pentru a impiedica implementarea unor masuri legislative care ar restrictiona accesul carburantilor obtinuti din exploatarea nisipurilor bituminoase. Anul acesta, au avut loc doua astfel de vizite si in Romania.

Pentru a afla mai multe informatii despre nisipurile bituminoase, pericolul climatic la care ne expune exploatarea acestei resurse si masurile pe care le poate lua UE, cititi pliantul Nisipurile bituminoase si Directiva privind Calitatea Carburantilor, realizat impreuna cu Federatia Transport si Mediu.

Consultati brosura in format pdf.

Analiza critica a testelor de stres in sud-estul Europei

Dupa accidentul de la Fukushima, siguranta nucleara a castigat mai multa importanta in intreaga lume. Cercetarea de fata se concentreaza pe doua mari teme: testele de stres europene si extinderea duratei de viata a centralelor nucleare.

„Analiza critica a testelor de stres din UE si a extinderii duratei de viata a centralelor nucleare in Bulgaria, Cehia, Romania, Ungaria si Ucraina” a fost realizata in cadrul unui proiect in cooperare dintre organizatii non guvernamentale si institute de cercetare din Bulgaria, Romania, Cehia, Ungaria si Ucraina.

Studiul urmareste modul in care sunt abordate in fiecare stat aspecte de siguranta nucelara, precum extinderea duratei de viata a centralelor, riscurile legate de imbatranirea echipamentelor sau slabiciunile de design ale reactoarelor tip CANDU, folosite la Centrala Nucleara de la Cernavoda.

Consultati publicatia in format PDF.

Sa vorbim despre biocarburanti de Ziua Mondiala a Hranei

La nivel global, 842 de milioane de oameni sufera de foame in fiecare zi si unul din 4 copii sub 5 ani sunt malnutriti si nu vor atinge niciodata potentialul maxim de dezvoltare fizica si cognitiva. Aproape 2 miliarde de oameni nu au acces la alimente care sa le asigure necesarul de vitamine si minerale esentiale pentru sanatate, potrivit FAO.

In acelasi timp, Uniunea Europeana incurajeaza productia de biocombustibili din culturi alimentare drept una dintre solutiile pentru reducerea emisiilor din transport si, in speta, a combaterii schimbarilor climatice. Aceasta politica are insa efecte majore asupra pretului si accesului la hrana, condamnand mii de oameni la lipsuri si infometare.

Cresterea productiei agrocole este cruciala pentru ca problema foametei sa fie ameliorata la nivel global. Aceast lucru ar insemna o crestere cu 60% a productiei alimentelor de baza. Aceasta tinta pare imposibil de atins, in contextul in care culturile alimentare ajung, in cantitati tot mai mari, in rezervoarele masinilor.

Fuel vs. Food

Disputa dintre biocarburanti si hrana are o istorie relativ recenta, de inceput de secol XXI, dar care a starnit controverse la nivel global. In momentul in care, la inceputul anilor 2000, Uniunea Europeana si Statele Unite au considerat benefic sa sustina prin politici publice utilizarea acestora drept una dintre solutiile de combatere a schimbarilor climatice, preturile globale la hrana au inceput sa creasca simtitor. Aceste scumpiri au culminat in 2007 si in 2008 cu o criza mondiala a hranei.

Un studiu al Bancii Mondiale[1] publicat in aceasta perioada atribuie cererii crescute pentru biocarburanti o mare parte din scumpirea de 35-40% a pretului hranei in perioada 2002-2008. Un alt studiu[2] al Bancii Mondiale din 2011, estima ca 44 de milioane de oameni au cazut sub limita saraciei intre lunile iunie si decembrie ale anului 2010, din cauza cresterii pretului hranei.

Impactul asupra mediului

Promovarea in forma actuala a biocarburantilor are consecinte nu numai asupra pretului alimentelor, ci si asupra mediului. Ca si microhidrocentralele, promovate ca sursa de energie verde dar care, in realitate, au efecte distrugatoare asupra biodiversitatii si ecosistemelor in care sunt amplasate, producerea de biocombustibili din culturi alimentare conduce la acapararea[3] terenurilor, defrisari si pierderea biodiversitatii in tarile in curs de dezvoltare.

Mai mult, emisiile de pe urma convertirii terenurilor bogate in stocuri de carbon, precum padurile si turbariile, nu sunt considerate in calculul total al emisiilor ciclului de viata al biocarburantilor.

Ca sa intelegeti mai bine care e legatura dintre biocarburanti si alimente puteti urmari povestea lui Peter and Jane, 2 fermieri din Uniunea Europeana.

Romania, pe locul 12 mondial la importul de alimente

In Romania nu s-a facut nicio analiza a impactului politicilor europene privind biocarburantii. Nu se stie, in momentul de fata, care sunt suprafetele pe care se planteaza culturi destinate productiei de biocarburanti. Se stie, totusi, ca plante folsite in productia de biocarburanti, precum rapita, floarea soarelui, porumbul, graul si soia, ocupa, conform MADR, primele locuri ca profit in Romania, in 2013[4]. Se mai stie si ca, in ultimii ani, a crescut productia de rapita. Putem astfel deduce ca, datorita industriei europene producatoare de biocarburanti, pretul de cumparare al materiei prime este ridicat, iar cererea constanta.

Este ingrijorator faptul ca statul roman a devenit un importator net de produse agroalimentare – ocupand locul 12 la nivel mondial[5] – cand ar putea fi exportator de siguranta alimentara cu un potential de a hrani peste 80 de milioane de persoane, potrivit unui program de cercetare al Bancii Mondiale si al Bancii japoneze Nomura efectuat in 2012.

Acest lucru este inadmisibil in contextul in care Romania are posibilitatea de a-si asigura securitatea alimentara si, in acelasi timp, de a-si putea indeplini obligatiile europene cultivand, spre exemplu, plante energetice dedicate pe soluri degradate, care sa nu acapareze terenuri arabile cu valoare ridicata.

[divider scroll_text=”Page up”]

Referinte:

[1] „A note on Rising Food Crisis” (pdf), Donald Mitchell (iulie 2008)

[2] Pretul alimentelor, Banca Mondiala

[3] Ce spun studiile, Transport & Environment

[4] Top 5 cele mai profitabile culturi agricole, Business24.ro

[5] Agerpres

Raspuns la scrisoare deschisa referitoare la dosarul Rosia Montana

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitiesi Directia Generala Anticoruptie au raspuns solicitarii prin care mai multe organizatii neguvernamentale au solicitat clarificari in legatura cu un potential dosar de urmarie penala in cazul proiectului minier de la Rosia Monatana.

Gasiti mai jos raspunsurile integrale primite de la Parchet si DNA.

Scrisoarea deschisa este disponibila aici.

Fundația Terra Mileniul III

All posts by : Terra-3