aviatie

Guvernele UE renunta la 39 miliarde € pe an prin scutirea de taxe a sectorului aviatic

aviatieDesi impovarate de datorii, statele UE pierd 39 de miliarde Euro anual – suma ce rivalizeaza cu reducerea drastica a bugetului Spaniei in 2013. Aceasta suma reprezinta taxa pe valoare adaugata (TVA) si taxele de combustibil pe care transportatorii aerieni nu le platesc. Aceasta este concluzia unui raport realizat de compania de consultata olandeza CE Delft pentru Federatia Transport & Environment (T&E). Potrivit autorilor, aceasta pierdere importanta este cauzata de legislatia depasita a UE[1], care  scuteşte zborurile internationale de plata taxelor de combustibil ce se aplica celorlalte moduri de transport si de la TVA, care se percepe pentru aproape toate bunurile de consum.

In timp ce fiecare consumator, transportator sau IMM din UE este obligat sa plateasca o taxa de 48 de eurocenti/litru de combustibil la fiecare alimentare a autovehiculului, marile linii aeriene – atat din interiorul, cat si din afara spatiului Uniunii Europene – nu platesc nicio taxa pentru combustibili. Daca ar face-o, veniturile din taxele colectate de la aceste companii ar fi de aproximativ 32 de miliarde Euro anual. La aceasta suma se adauga aproximativ 7,1 miliarde Euro[2], ce ar trebui sa provina din colectarea TVA, de la care biletele pentru zboruri internationale sunt in prezent exceptate.

”Liniile aeriene internationale sunt ca niste paradisuri fiscale, scutite inexplicabil de unele taxe de baza, pe care fiecare cetatean si companie din UE sunt obligati sa le plateasca. Cu totii suntem obligati sa platim TVA pentru produsele pe care le cumparam si taxe de combustibil atunci cand alimentam rezervoarele masinilor. Dar cumva este ok si legal pentru companiile aeriene sa fie lasate sa scape de taxe, la fel ca in cazul Starbucks si Amazon, in special in contextul in care statisticile arata ca majoritatea clientilor lor provin dintr-o zona cu venituri peste medie. Guvernele UE ar trebui sa profite de aceasta oportunitate si sa culeaga acest ”fruct” aflat la indemana pentru a genera veniturile de care au atata nevoie pentru a acoperi deficitul bugetar” – Aoife O’Leary, ofiter de politici in domeniul aviatiei in cadrul T&E.

5% din emisiile globale provin de la transportul aerian

Emisiile de gaze cu efect de sera din sectorul transportului aerian au cel mai mare impact asupra climei, fiind responsabil pentru 5% din emisiile ce cauzeaza schimbarile climatice. Emisiile de gaze cu efect de sera din acest sector cresc constant cu 4-5% pe an la nivel global, fara sa se intrevada masuri de reducere a acestora. In pofida impactului aviatiei asupra mediului, UE accepta sa subventioneze dezvoltarea acestui sector in timp ce, pe de alta parte, incearca sa reglementeze lupta cu efectele climatice ale acestei activitati economice.

In afara de reducerile de taxe mentionate, statele UE contribuie cu 3 miliarde Euro anual la dezvotarea industriei crescand artificial cererea prin crearea de noi rute si reducerea taxelor de aeroport[3].

”Aceste scutiri de taxe si subventii echivaleaza cu un permis guvernamental de incalzire a planetei. Vorbim despre aceleasi linii aeriene care se opun legislatiei UE privind schimbarile climatice. De asemenea, subventiile ofera pe nedrept un avantaj companiilor aeriene, fata de alte tipuri de transport si adanceste deficitul financiar cu efecte sociale profunde. Solicitam statelor membre UE sa opreasca subventionarea expansiunii poluante a aviatiei” –  Aoife O’Leary.

 

Note pentru editori:

[1] Directiva pentru taxarea energiei (2003/96/CE) nu permite taxarea combustibilului pentru aviatia internationala, dar ofera dreptul statelor de a taxa combustibilul utilizat in transportul aerian intern, sau prin intermediul unui acord bilateral cu alt stat membru. In prezent, nu exista astfel de acorduri. Directiva privind TVA (2006/112/CE) scuteste transportul aerian international de TVA, dar permite statelor membre sa aplice o astfel de taxa pentru zborurile interne. Sunt foarte putine tari care fac asta, iar veniturile cumulate din taxarea acestor zboruri se ridica la doar 1,1 miliard Euro pe an, conform datelor oferite de studiul Delft. Gasiti aici mai multe informatii despre legislatia UE.

[2] Exista taxe de bilet in UK, Franta, Germania, Austria si in Irlanda. Studiul CE Delft ia in calcul aceste taxe si le deduce din totalul estimat de TVA, in conditiile in care acestea sunt partial impuse ca reactie la scutirea industriei aviatice de la plata TVA.

[3] CE propune reducerea sprijinului pentru industria aviatica

Foto: transportenvironment.org

nuclear

Analiza ciclului de viata al energiei nucleare

nuclearAccidentul de la centrala nucleara japoneza de la Fukushima din martie 2011 a declansat o dezbatere privind renuntarea la energia nucleara si siguranta centralelor nucleare. Mai multe state planuiesc renuntarea la energia nucleara. In acelasi timp, durata de viata a multor centrale nucleare se apropie de final. Guvernele si operatorii de centrale se afla in fata deciziei de a construi noi reactoare sau de a utiliza alte surse de energie. Necesitatea utilizarii mai intense a energiei nucleare este derivata indeosebi din necesitatea de a reduce gazele cu efect de sera.

Pentru a putea evalua contributia energiei nucleare la evolutia schimbarilor climatice trebuie avut in vedere intregul ciclu de viata. Unele procese necesita un consum de energie cu emisii mari de CO2. In timp ce in cazul tehnologiilor pe baza de combustibili fosili emisiile de gaze cu efect de sera anterioare si ulterioare operarii pot reprezenta cca. 25 % din emisiile directe, procentul este de peste 90 % in cazul energiei nucleare. De aceea, trebuie avut in vedere necesarul de resurse si energie al intregului lant nuclear al combustibilului, incepând cu extractia uraniului, imbogatirea combustibilului pana la dezafectarea centralei si depozitarea finala a deseurilor nucleare..

Publicatia de fata furnizeaza informatii despre bilantul energetic in productia de electricitate din surse nucleare, prin intermediul ciclului de viata al combustibilului.

Consultati  publicatia in format pdf.

Proiect: Monitorizarea dezvoltarii domeniului nuclear in Romania

TeodoroviciEugenOrlando

Scrisoare deschisa – Acordul de parteneriat dintre Guvern si Comisia Europeana

TeodoroviciEugenOrlandoScrisoare deschisa cu privire la elaborarea Acordului de Parteneriat dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana in vederea stabilirii cadrului de implementare al fondurilor europene structurale pentru Romania 2014 – 2020.

In atentia D-lui Eugen Teodorovici, Ministrul Afacerilor Europene:

Organizatiile membre ale Coalitiei pentru Mediu din Romania (CMR) si ale Coalitiei pentru Fonduri Structurale va aduc la cunostinta o serie de probleme legate de elaborarea si continutul documentului de consultare ce va sta la baza Acordului de Parteneriat pentru Romania, pentru perioada 2014 – 2020.

Va atragem atentia ca documentul contine o serie de carente care denota lipsa unei consultari corespunzatoare cu toti factorii interesati. Acest lucru este reflecat si de faptul ca, desi ni se solicita puncte de vedere asupra documentului, acesta a fost trimis totusi Comisiei Europene inca de pe data de 6 iunie a.c.

Pornind cu speranta ca inca se mai pot face comentarii pe documentatia trimisa la Bruxelles, va semnalam mai jos o serie de probleme care se cer a fi abordate si rezolvate intr-un cadru care sa reprezinte interesele tuturor factorilor interesati. Totodata, speram ca autoritatile romane vor depasi momentul dificil din primavara acestui an si vor reusi in cele din urma sa propuna partenerilor europeni un plan comprehensibil si valabil de cheltuire a fondurilor europene pentru perioada 2014 – 2020.

Iata, pe scurt, lucrurile care trebuie imbunatatite, in conceptia semnatarilor:

Documentul a fost transmis Comisiei Europene fara consultarea prealabila a partilor interesate, incalcandu-se astfel inca de la bun inceput Principiul Parteneriatului si nelasand loc unui Cod de Conduita adecvat, asa cum o cer documentele programatice. Intr-o maniera bine cunoscuta deja in Romania, acesta a fost transmis membrilor din Comitetele Consultative spre informare dupa transmiterea catre Bruxelles. Lungimea documentului si modul in care a fost structurat il face dificil de citit si inteles. Acesta pare a fi dezvoltat de mai multe entitati lipsindu-i aspectul unitar. Propunerile de interventii apar atat in sectiunea de evaluare a situatiei, precum si in capitolul de evaluare ex-ante, in unele situatii propunerile fiind diferite si necorelate. De asemenea indicatorii propusi in Tabelul 2 (pag. 89) nu sunt corelati cu masurile de interventie si sunt foarte limitativi.

Chiar daca subiecte precum ”protectia mediului” si ”schimbarile climatice” au crescut in importanta la nivelul politicilor europene, impartirea Programelor Operationale (PO) in Romania – conform Tabelului 5 (pag. 102) – arata ca, la nivel guvernamental, aceste subiecte nu sunt atat de importante. Componenta de mediu este subordonata Programului Operational Infrastructura Mare la sectiunea ”etc.”, situatie grava care minimizeaza din start importanta acestui domeniu. Desi Comisia Europeana a subliniat inca de la aparitia Strategiei Europa 2020 importanta pilonului ”Protectia resurselor naturale” si a sugerat ca acesta este un domeniu prioritar de finantare pentru  Romania[1], remarcam cu ingrijorare ascunderea domeniului sub umbrela gigantica a proiectelor de infrastructura.

Documentul nu ofera o sinergie intre obiectivele tematice, fiecare dintre ele fiind tratat intr-un mod independent. Mai vizibila este lipsa de corelare intre obiectivele tematice legate de dezvoltarea IMM-urilor, economia cu emisii scazute de carbon, educatie si cercetare, unde legaturile sinergice lipsesc. Astfel, lipsa obiectivelor de cercetare si educare in domenii care sa conduca spre o economie cu emisii reduse de carbon (ex. schimbari climatice, energie, transport, agricultura etc.) nu va putea contribui la imbunatatirea situatiei IMM-urilor de a se adapta unor noi conditii tehnologice, ci dimpotriva, le va face pe acestea si mai vulnerabile la transformarile care au loc atat la nivel european cat si global.

Aceeasi situatie este prezenta si in relatia dintre utilizarea eficienta a resurselor, emisiile reduse de carbon, adaptarea la schimbarile climatice, unde masurile propuse in Acordul de Parteneriat tind sa urmareasca acelasi tipar al primei perioade de programare in care infrastructura mare cu emisii ridicate de carbon predomina. Un exemplu in acest sens il reprezinta construirea la nivel regional a 7 rezervoare de apa ca masura de adaptare. Ori acest tip de constructii din punctul nostru de vedere nu va rezolva problema, ci dimpotriva va face populatia si mai vulnerabila la lipsa apei si va creste pretul apei catre consumatorul final.

Nu putem sa ignoram lipsa Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii dintre prioritatile de mediu ale viitorului Parteneriat Romania – Comisia Europeana. Mai mult decat atat, am remarcat cu aceeasi ingrijorare supralicitarea potentialului economic si social al Fluviului Dunarea si ignorarea totala a potentialului natural al fluviului, iremediabil legat de primele. Consideram ca potentialul natural trebuie tratat in mod egal, impreuna cu ceilalti doi piloni amintiti, si ca proiectele de infrastructura care se pregatesc pentru Fluviul Dunarea (Coridorul IV de exemplu) trebuie sa tina cont in mod covarsitor de valoarea naturala deosebita pe care, inca, fluviul o mai are.

Acordul de Parteneriat nu mentioneaza modul in care cei 20% din angajamentul de cheltuieli pentru urmatoarea perioada de finantare, dedicatii reducerilor de emisii de gaze cu efect de sera si adaptarii la schimbarile climatice, vor fi cheltuiti. Lucrul acesta ar putea genera un sprijin inadecvat pentru asa zisele “obiective verzi” si ar putea conduce spre o infrastructura traditionala, facandu-se apel (din nou) la necesitatea cheltuirii banilor cu orice pret si uneori chiar in detrimentul mediului.

Actualul Acord de Parteneriat repeta greselile facute in perioada de programare 2007 – 2013, in care au fost avute in vedere prioritati care urmau sa fie implementate in special de catre autoritati (centrale si locale), iar investitiile sa vizeze in principal infrastructura mare. S-a dovedit insa ca din cauza crizei financiare, autoritatile nu au reusit sa implementeze aceste programe si sa absoarba fondurile alocate.

Prioritatile actuale sunt de asemenea concentrate tot pe infastructura mare (rezervoare de apa, autostrazi, retele de energie si gaze etc.), dificultatile din perioada 2007 – 2013 riscand sa se repete. Mai mult decat atat, teme pentru care in actuala perioada au existat fonduri disponibile, dar nu au fost cheltuite, sunt reluate. Un exemplu in acest sens il constituie masurile propuse (pag. 19) in retelele de transport si distributie a energiei.

Abordarea situatiei de referinta in multe cazuri este prea putin fundamentata sau se pleaca de la premise false. Spre exemplu, daca din documentele strategice se evidentiaza faptul ca cel mai mare potential pentru eficienta energetica in Romania il reprezinta sectorul rezidential, urmat de sectorul transporturi (pag. 19), ne intrebam cum poate sa rezulte „obiectivul major” de a investi in retelele de transport si distributie energie electrica si termica. Cam greu de inteles este si logica prin care investitiile in drumuri ar putea contribui la reduceri de emisii de gaze cu efect de sera.

Avand in vedere cele semnalate mai sus si tinand cont de importanta acestui document, va solicitam reluarea si organizarea buna a consultarilor cu toti factorii interesati.

Organizatiile neguvernamentale, parte a coalitiilor semnatare, isi exprima increderea ca Romania poate trimite partenerilor europeni un document care sa exprime clar, concis si corect realitatea actuala, precum si planurile necesare in vederea imbunatatirii acesteia din punct de vedere economic, social, dar si de mediu. Totodata, ne exprimam deschiderea catre colaborare si dialog si va solicitam organizarea in cel mai scurt timp unei intalniri in care sa abordam problematica descrisa mai sus.

Semnatari:
Coalitia pentru Mediu din Romania
Coalitia pentru Fonduri Structurale

nuclear

Monitorizarea domeniului nuclear in Romania [2013-2014]

nuclearContext: Dupa peste 60 de ani de productie de energie nucleara omenirea nu are inca solutii pentru problema deseurilor nucleare. Cele mai multe dintre acestea sunt pastrate in depozite construite in apropierea reactoarelor care le genereaza. Pericolul contaminarii de la deseurile nucleare este chiar mai mare decat in cazul combustibilului din reactoare. Mari cantitati de deseuri radioactive vor ramane periculoase pentru mediu si pentru oameni pentru mai mult timp decat a trecut de la aparitia civilizatiei umane.

Costurile ascunse ale producerii energiei nucleare – precum si ale depozitarii deseurilor, securitatii si dezafectarii reactoarelor – sunt uriase si cetatenii sunt cei care le platesc. In acest context nu are mai mult sens sa investim aceste miliarde de euro in energie cu adevarat sustenabila si in tehnologii cu riscuri reduse?

Obiective

  • Monitorizarea progresului transpunerii Directivei Cadru privind Deseurile, precum si a constructiei depozitului final de la Saligny, elaborarea si participarea la procesul de consultare publica
  •  Continuarea cercetării pe tema testelor de stres in Romania, solicitand intalniri si facand publice masurilor derulate
  • Investigarea si publicarea informatiilor despre fondurile alocate depozitarii deseurilor nucleare și dezafectarii reactoarelor din Romania
  • Incercarea de a opri viitoare investitii in dezvoltarea proiectelor de energie nucleara in Romania: unitățile 3 și 4 ae Centralei de la Cernavodă care au primit recent acord de mediu.

Grupuri-tinta

  • Autoritatile de reglementare in domeniul nuclear
  • Autoritati publice nationale si regionale, comunitatile locale afectate de constructia depozitului de deseuri de la Saligny
  • Publicul general pentru a fi informat in legatura cu costurile ascunse ale energiei nucleare
  • ONG-uri interesate de monitorizarea investitiilor publice in domeniul nuclear (Unitatile 3 si 4 de la Cernavoda)
  • Mass-media

Perioada de implementare: Iulie 2012 – Iunie 2013

Finantator:  Fundatia Maghiara pentru Partemeriat de Mediu – Okotars Alapitvany

Proiecte conex: Monitorizarea dezvoltarii domeniului nuclear in Romania [2012-2013]

 

elections-2014

Winning over the member states on European transport issues [2013-2014]

Obiectivul general al proiectului este de a contribui la reducere emisiilor de GES – la nivel national si european – in transporturi, in general, si in sectorul de automobile si combustibili, in special. Acest obiectiv va fi atins prin consolidarea capacitatii de lobby a Terra Mileniul III si prin stabilirea unei retele de parteneri si parti interesate, cu scopul de a influenta deciziile politice pentru un transport durabil.

Proiectul isi propune sa contribuie la obiectivele Federatiei Transport&Environment (T&E) privind politicile de transpor europene in domeniile  calitatatii carburantilor, autovehiculelor si emisiilor de CO2 si alegerilor europene, prin consolidarea capacitatii de advocacy si a influentei ONG-urilor nationale asupra Consiliului European, ministrilor nationali si Parlamentului European.

Proiectul este structurat in 3 domenii de interes:

1. Calitatea Carburantilor (Biocombustibili / Combustibili neconventionali)
  • Implicarea factorilor decizionali in policiticile privind biocombutibilii si combustibilii fosili neconventionali la nivel national si european
  • Infleuntarea politicilor publice nationale in domeniul calitatii carburantilor (nisipuri bituminoase / ILUC)
  • Cresterea nivelului de constientizare la nivel national si promvarea in media a impactului combustibililor poluanti si ILUC il au asupra schimbarilor climatice.

 

2. Autovehicule / Emisii de CO2 (dezbaterea tintei pentru 2025)
  • Influentarea politicilor nationale si europene privind limitele de emisii pentru autovehicule pentru anul 2020 si stabilirea unei tinte de 65gCO2/km pentru anul 2025.
  • Lobby la nivelul industriei prin cresterea constientizarii privind politicile de reducere a emisiilor
  • Cresterea constientizarii si campanie media pe subiectul limitei de emisii pentru anul 2020 si pentru stabilirea unor tinte de reuceri de emisii pentru anul 2025.

 

3. Alegerile pentru Parlamentul European 2014
  • Asumarea publica de catre candidati a temelor de mediu
  • Campanii de informare si constientizare asupra temelor de mediu relevante si a prioritatilor legislative la nivel european.

 

Perioada de implementare: 01.07.2013 – 31.06.2014

Finantator: Fundatia Europeana pentru Clima

Proiecte anterioare: Winning over the member states on European transport issues [2012-2013]

ID-10057166

20% din fondurile europene vor fi dedicate actiunilor de combatere a schimbarilor climatice

ID-10057166Romania va trebui sa ia in calcul combaterea cauzelor si efectelor schimbarile climatice in toate proiectele finantate din fonduri europene incepand cu anul 2014, iar dialogul social este cheia stabilirii eficiente a prioritatilor reale de investitii. Aceasta este una dintre concluziile stabilite in cadrul seminarului „Parteneriat pentru implementarea Strategiei Europa 2020”, organizat ieri de Fundatia TERRA Mileniul III. Evenimentul a avut ca tema viitoarea perioada de programare a fondurilor europene 2014 – 2020 si obligatiile Romaniei privind schimbarile climatice.

“Miza pentru Romania o reprezinta aproximativ  8 miliarde de euro pe care nu ii vom putea accesa in viitorul exercitiu financiar, daca acum nu vom identifica cele mai bune masuri de interventie catre o economie cu emisii scazute de carbon” a spus Lavinia Andrei, presedinte TERRA Mileniul III.

De asemenea, bugetul destinat proiectelor pentru clima va creste la nivel european de la 50 Mld € (cat a fost in perioada 2007 – 2013), la aproximativ 200 Mld €. In plus, urmatoarea perioada de programare a fondurilor europene va contine o noua categorie de interventie, ce vizeaza trecerea la o economie cu emisii scazute de carbon si promovarea adaptarii la schimbarile climatice.

Parteneriat pentru Strategia Europa 2020

IMG_1128Fondurile structurale sunt principalul instrument economic prin care Uniunea Europeana sprijina statele membre sa ia masuri in concordanta cu Strategia Europa 2020. In acest sens, Comisia Europeana a recomandat guvernelor sa stabileasca prioritatile de investitii impreuna cu toti actorii sociali implicati, sub forma unui Acord de parteneriat, care sa prevada 20% din fondurile alocate catre masuri de reduceri de emisii de gaze cu efect de sera sau masuri de adaptare la efectele schimbarilor climatice.

Seminarul „Parteneriat pentru implementarea Strategiei Europa 2020” a adus la aceeasi masa de discutii reprezentanti ai administratiei publice implicati in urmatoarea perioada de programare si reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale din Romania implicati in activitatea de monitorizare si de programare a fondurilor europene, pentru a propune masuri prioritare  in urmatoarele domenii:

  • Trecerea catre o economie cu emisii reduse de carbon
  • Adaptarea la schimbarile climatice si prevenirea riscurilor
  • Protejarea mediului si promovarea utilizarii eficiente a resurselor
  • Promovarea  transportului  sustenabil si eliminarea blocajelor din cadrul retelelor majore de infrastructura

In cadrul intalnirii s-a pus accentul pe necesitatea cooperarii dintre autoritatile publice si societatea civila pentru stabilirea directiilor de actiune si a prioritatilor de investitii ale Romaniei.  In acest sens, dorind sa fie un exemplu, Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice si Fundatia TERRA Mileniul III au semnat un acord de cooperare pentru a sprijini si promova proiectele ce vizeaza combaterea schimbarilor climatice.

”Organizatiile neguvernamentale au un interes onest in dezvoltarea unor domenii, rezolvarea problemelor si gestionarea corecta si eficienta a fondurilor structurale. In plus, sunt in contact permanent cu oameni din diverse categorii si au capacitate de inovare si de abordare a unor probleme mai putin vizibile”, a spus Oana Preda, director executiv al Centrului de Resurse pentru participare Publica (CeRe) si coordonator al Coalitiei ONGurilor pentru Fonduri Structurale.

Seminarul a fost organizat in cadrul proiectului „Parteneri pentru Politici Publice: Imbunatatirea Capacitatii de Colaborare a ONG-urilor cu Administratia Publica in contextul Strategiei Europa 2020”, proiect cofinantat din Fondul Social European, prin Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative 2007-2013.

world_you_like

Lumea pe care o vrei: A inceput votarea pentru cel mai bun proiect de reducere a emisiilor

 world you likeBruxelles, Bucuresti, 2 iulie 2013 – Prima etapa in cautarea celei mai bune solutii europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera a ajuns la final.

Concursul „Lumea pe care o vrei” a invitat cele mai creative minti din intreaga Uniune Europeana sa isi testeze inovatiile in materie de reducere a emisiilor de dioxid de carbon. Vor fi recompensate cele mai practice, rentabile si eficiente solutii climatice care vor putea fi aplicate si in alte tari europene. Acum este momentul pentru a vota proiectul castigator.

Romania este prezenta in competitie cu 4 proiecte privind utilizarea biomasei pentru incalzirea locuintelor, constructiile sustenabile, agricultura ecologica, reciclarea si transportul ecologic.

Pentru sectorul energetic, solutia de reducere a emisiilor de CO2 este propusa prin intermediul proiectului „Utilizarea sustenabila a biomasei in scopuri energetice”, implementat de Fundatia TERRA Mileniul III in comuna Vlad Tepes din judetul Calarasi. Proiectul se adreseaza comunitatilor rurale care pot folosi deseurile agricole pentru producerea de brichete, cu care isi pot incalzi locuintele, dezvoltand totodata un model de afacere locala. Proiectul poate fi votat aici.

Comisarul UE pentru politici climatice, Connie Hedegaard, a declarat: „A fost extrem de incurajator sa vedem ca exista atatea proiecte inovatoare – de la solutii de transport cu emisii reduse de CO2 si instrumente digitale pentru a facilita o viata sustenabila pana la companii, scoli si locuinte care isi produc propria energie din surse regenerabile. Acum ca procesul de votare este pe cale sa inceapa, care considerati DUMNEAVOASTRA ca sunt cele mai bune solutii pentru a crea lumea pe care o vrem? Astept cu nerabdare sa premiez cele mai bune proiecte in cadrul ceremoniei de decernare a premiilor de la Copenhaga, de anul acesta.”

Incepand din 19 iunie, publicul are ocazia sa decida care zece proiecte europene se vor califica pentru urmatoarea etapa, prin intermediul votului online. Acestea vor fi apoi evaluate de un juriu prezidat de comisarul Connie Hedegaard, care va selecta cele trei proiecte finaliste ce vor fi laureate in cadrul ceremoniei de decernare a premiilor Sustainia de la Copenhaga din toamna aceasta.

Unul dintre proiectele finaliste va fi recompensat cu marele premiu: pachetul european de media. Castigatorul va avea ocazia de a produce un material video profesionist pe baza proiectului prezentat si va primi un sprijin media substantial pentru a-si promova proiectul caştigator in intreaga Europa.

Dat fiind ca aceasta campanie acorda o atentie speciala unor tari precum Bulgaria, Italia, Lituania, Polonia si Portugalia, in toate aceste cinci tari va fi selectat cate un castigator national. Proiectele castigatoare vor fi incluse intr-o campanie nationala de afise ce va avea loc in fiecare dintre capitale in toamna anului 2013.

Ce urmeaza?

  • Votul publicului pe site-ul www.world-you-like.europa.eu intre 19 iunie si 19 august;
  • Anuntarea castigatorilor nationali din Bulgaria, Italia, Lituania, Polonia si Portugalia pana la mijlocului lunii septembrie;
  • Anuntarea celor trei proiecte finaliste si a castigatorului final in cadrul ceremoniei de decernare a premiilor Sustainia – „Lumea pe care o vrei” de la Copenhaga din 7 noiembrie 2013.

 

Context:

Concursul face parte din campania paneuropeana a Comisiei Europene de sensibilizare publica Lumea pe care o vrei. Cu clima care iti place, menita sa promoveze solutii practice, inovatoare si rentabile pentru combaterea schimbarilor climatice.

De la lansarea acesteia in octombrie 2012, campania a atras peste 30 000 de adepti in retelele de socializare si peste 160 de organizatii partenere in intreaga Uniune Europeana, beneficiind de sprijinul mai multor nume de marca de pe scena internationala, printre care Secretarul General al ONU Ban Ki-moon si actorii premiati Colin Firth si Sergio Peris-Mencheta.

Partenerul campaniei, Sustainia, reprezinta o initiativa internationala de promovare a sustenabilitatii – avandu-l ca presedinte onorific pe Arnold Schwarzenegger – care isi propune sa identifice si sa mareasca numarul solutiilor imediat realizabile.

Alaturati-va dezbaterii si aflati mai multe:
www.world-you-like.europa.eu/ro
Facebook: EUClimateAction
Twitter: #worldulike
Mai multe informatii despre premiile Sustainia: www.sustainia.me.

ID-10057166

INVITATIE – Seminar „Parteneriat pentru implementarea Strategiei Europa 2020”

sigle

Studiu de caz

Viitoarea perioada de programare a fondurilor europene 2014 – 2020

si obligatiile Romaniei privind schimbarile climatice

 

barrosoEuropa 2020 reprezinta strategia UE de crestere economica pentru urmatorii zece ani. Intr-o lume aflata in permanenta schimbare, UE doreste sa devina o economie inteligenta, durabila si favorabila incluziunii. Aceste trei prioritati se sprijina reciproc si sunt in masura sa ajute UE si statele membre sa obtina un nivel ridicat de ocupare a fortei de munca, de productivitate si de coeziune sociala.

Jose Manuel Barroso
Presedintele Comisiei Europene

 

Fundatia TERRA Mileniul III, impreuna cu Federatia Reteaua de Actiune pentru Clima din Romania (RAC-RO), va invita la seminarul Parteneriat pentru implementarea Strategiei Europa 2020”, organizat in cadrul proiectului „Parteneri pentru Politici Publice: Imbunatatirea Capacitatii de Colaborare a ONG-urilor  cu Administratia Publica in contextul Strategiei Europa 2020”, proiect cofinantat din Fondul Social European, prin Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative 2007-2013.

Evenimentul va avea loc in Bucuresti, in data de 11 iulie 2013, incepand cu ora 9.00, la Hotel Ambasador, din Bd. Magheru nr. 8-10.

Seminarul isi propune sa contribuie la dezvoltarea unui parteneriat viabil intre autoritatile publice si societatea civila din Romania pentru indeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020.

Politicile de crestere economica si creare de locuri de munca necesita asumarea responsabilitatii la cel mai inalt nivel politic si mobilizarea tuturor partilor interesate din Europa. In acest context, parteneriatul este un element-cheie pentru indeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020. Conform propunerilor Comisiei Europene, pentru fiecare program de finantare, statele membre au obligatia de a incheia parteneriate cu autoritati publice competente, parteneri economici si sociali, precum si organisme care reprezinta societatea civila, inclusiv parteneri in domeniul protectiei mediului, organizatii neguvernamentale si organisme insarcinate cu promovarea egalitatii si nediscriminarii*.

In cadrul evenimentului, reprezentantii autoritatilor publice si ai organizatiilor neguvernamentale vor cauta impreuna raspunsuri la urmatoarele intrebari:

  • Cum raspunde Acordul de Parteneriat incheiat de Romania obiectivelor Strategiei Europa 2020?
  • Cum isi va indeplini Romania obiectivele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, adaptarea la schimbarile climatice si utilizarea durabila a resurselor?
  • Cum putem cheltui eficient fondurile europene in perioada 2014 – 2020, astfel incat sa atingem obiectivele de mediu si dezvoltare durabila?
  • Cum se manifesta principiul parteneriatului? Cum poate fi implicata mai eficient societatea civila in procesul de luare a deciziilor?

 

In numele echipei de management,

Lavinia Andrei,
Presedinte TERRA Mileniul III

Invitatie seminar
Agenda seminar

*Principiul parteneriatului – Document de lucru al Comisiei Europene

Foto: english.people.com

van

Limitari de viteza pentru autoutilitarele din UE – mai putine emisii de CO2

vanComisia pentru mediu a Parlamentului european a votat pentru limitarea vitezei autoutilitarelor la 120 km/h. Parlamentarii europeni au votat, de asemenea, pentru reducerea consumului de carburant si pentru introducerea unor limite mai stricte de emisii de CO2, pana in anul 2025, dar au respins fixarea unei limite de emisii mai mici pentru anul 2020.

Limitarea vitezei autoutilitarelor va incuraja producatorii sa utilizeze motoare cu o capacitate mai mica, reducand, in acest fel, consumul mediu de carburant si emisiile cu cel putin 6%. Sondajele efectuate in Germania, Italia, Marea Britanie si Olanda indica un sprijin puternic al publicului in favoarea acesei masuri.

Totuși, europarlamentarii au respins reducerea actualei limite de 147 gCO2/km, propusa pentru anul 2020, care este mult mai putin ambitioasa, in comparatie cu limita propusa pentru autoturisme. Studiile recente au aratat faptul ca decizia initiala pentru limita de 147 gCO2/km a fost luata pe baza unor informatii eronate referitoare la emisiile autoutilitarelor si la costurile reducerii acestora.

Intr-un vot separat, parlamentarii au aprobat procedurile pentru masurarea emisiilor autoutilitarelor, in asa fel incat acestea sa fie similare celor pentru autoturisme, aprobate anterior. Adoptarea noilor proceduri de testare va ajuta la reducerea diferentei existente intre cifrele oficiale de consum – furnizate de catre producatori, in urma testelor – si cele reale, suportate de catre posesorii de autoutilitare in conditii normale de trafic.

Mult mai favorabila a fost limita medie de emisii, de 105-120 g CO2/km, propusa pentru autoutilitarele care vor fi vandute incepand cu anul 2025, decizie care va aduce o reducere semnificativa de carburant si de emisii, pe termen lung.

Potrivit reprezentantilor organizatiei Transport&Environment, din Bruxelles, care militeaza pentru reducerea emisiilor din transportur, “tintele pe termen lung sunt esentiale pentru stimularea inovarii in domeniul eficientei autoutilitarelor si a tehnologiilor ‘curate’, cum ar fi cele pentru autovehiculele electrice. Limita propusa pentru anul 2025 este un pas inainte, dar trebuie sa fie mai ambitioasa. Tehnologiile utilizate pentru fabricarea autoturismelor si autoutilitarelor sunt similare, deci si tintele de emisii ar trebui sa fie asemanatoare.”

concurs

Concursul „Implica-te. Salveaza padurile!” si-a desemnat castigatorii!

concurs

Concursul european ”Implica-te. Salveaza padurile!” s-a incheiat! Cele 2 echipe castigatoare (la categoriile gimnaziu si liceu) au ales sa foloseasca blogul pentru a vorbi despre activitatile lor de constientizare in domeniul protectiei padurilor. Elevii au lucrat impreuna cu profesorii pentru a crea articole, fotografii, desene si aplicatii multimedia prin intermediul carora sa atraga atentia asupra nevoii de a conserva si proteja padurile.

Ambele echipe vor primi cate un premiu de 250 de Euro, suma destinata derularii unor activitati de constientizare pentru protectia padurii.

Va invitam sa-i cunoasteti pe castigatori:

La categoria Gimnaziu, castigatorii competitiei sunt elevii de la Clubul Copiilor Moreni, care au realizat campania “Save the forests!”. Profesori coordonatori: Rodica Sandu si Niculina Rusu.

La categoria Liceu, marele premiu a revenit elevilor de la Colegiul Tehnic “Traian” pentru campania “Geographica Traian”. Profesor coordonator: Alina Dimitriu.

Le multumim tuturor participantilor!

Gasiti aici cele 6 lucrari finaliste.

Despre concurs:

Competitia la nivel national a avut loc in perioada 15 ianuarie – 15 aprilie 2013, pentru doua categorii : gimnaziu si liceu. In cadrul acesteia, echipe de minimum patru elevi si un profesor coordonator au intocmit un produs de comunicare sociala: fotografii, filme, desene, colaje, un blog, sau o combinatie din cele patru. Lucrarea trebuia sa demonstreze modul in care echipa doreste sa se implice in conservarea, protejarea, salvarea padurilor.

Implica-te. Salveaza Padurile” este un concurs european de bune practici pentru consumul responsabil al resurselor forestiere, dedicat elevilor de gimnaziu si liceu. Evenimentul este organizat in cadrul unei campanii educationale europene pentru managementul forestier responsabil al padurilor de pe glob.

Competitia a avut loc in cadrul proiectului Educatie pentru management sustenabil si responsabil al padurilor lumii.