All posts by : Terra-3

Bucuresti, Bruxelles,14 martie, 2013 – Consumul de carburant obtinut de catre posesorii de autoturisme in conditii reale de trafic este, in medie, cu aproape un sfert mai mare decat cel din testele oficiale ale constructorilor, se arata intr-un nou raport[1], publicat de organizatia Transport & Environment (T&E). Raportul constata ca aceasta diferenta a crescut in timp, principala cauza fiind trucurile folosite in cadrul testelor oficiale de catre producatorii de autoturisme.

Raportul lansat azi dezvaluie cauzele acestor diferente intre cifrele reale ale emisiilor[2] de CO2 si rezultatele testelor efectuate de catre producatori. Documentul include o comparatie a rezultatelor testelor facute de ei cu cele ale testelor similare, efectuate de catre un laborator independent[3], pe sase modele noi (standard) de autoturisme.

Rezultatele testelor independente – in care s-au folosit modele standard, fara a se exploata flexibilitatile cuprinse in procedurile de testare – arata ca emisiile de CO2 si consumul de carburant sunt, in medie, cu 23% mai mari decat cele ale testelor oficiale ale producatorilor (teste realizate pe masini special pregatite). Aceste cifre au confirmat diferenta intre rezultatele testelor oficiale si media celor reale[4] (conditii de trafic pe drumuri publice).

Conform raportului, exista aproximativ 20 metode prin care constructorii de autoturisme re-interpreteaza in mod „creativ” procedurile de testare, exploatand „portitele” si flexibilitatile permise de actualele reglementari, cu scopul de a-si supra-evalua performantele de consum si de emisii ale modelelor fabricate. Printre trucurile aplicate sunt: pneuri super-eficiente cu presiune mai mare decit cea normala; acoperirea cu banda adeziva a spatiilor din jurul usilor si a grilelor; ajustarea franelor si a geometriei rotilor; utilizarea unor super-lubrifianti speciali; micsorarea greutatii autovehiculului; testarea la altitudine, la temperaturi ridicate și pe cai de rulare foarte netede.

Raportul ajunge la concluzia ca actualul regim de testare nu este adecvat pentru scopul propus si ca ”portitele” din procedurile curente de testare trebuie sa dispara cat mai repede, iar noile modele de autoturisme si utilitare sa fie re-testate in conditii cat mai apropiate de cele reale, din trafic.

”Aceste noi dovezi indica faptul ca exista producatori europeni de autoturisme care isi inseala clientii prin manipularea cifrelor oficiale de emisii, provocandu-le pierderi de mii de euro, bani cheltuiti pe carburantul consumat suplimentar. Producatorii auto respectivi ii inseala, de asemenea, si pe factorii de decizie ai Uniunii Europene, deoarece reglementarile care au drept scop reducerea emisiilor de CO2 de la autoturisme si autoutilitare sunt indeplinite doar in laborator, nu si pe drumurile publice. Singura modalitate de a ne recapata increderea este renunțarea la  <<portițele>> din actualele proceduri de testare, pentru a ne asigura ca cei care triseaza nu vor vor avea castig de cauza”, se arata in raportul  Transport&Environment.

T&E solicita introducerea, incepand din anul 2016, a procedurii mondiale de testare pentru vehicule usoare (World Light Duty Test Procedure – WLDTP) si a controlului autoturismelor noi, pentru a avea certitudinea ca rezultatele testelor sunt conforme cu realitatea.

Emisiile medii de 95g CO2/km – impuse de reglementarile europene pentru autoturismele fabricate incepand din anul  2020 – ar trebui sa insemne 95g si in realitate. Lacunele existente in modul in care sunt testate autoturismele si flexibilitati precum contabilizarea dubla a vehiculelor electrice (ca volum de emisii ce poate fi transferat de producatori catre autoturismele cu motoare cu combustie interna), asa-numitele ”super-credite”, nu sunt necesare. Ele nu fac decat sa diminueze beneficiile pe care le-ar aduce legislatia europeana in domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, produse de transporturile  rutiere[5]

Romania este a doua cea mai poluanta tara din Uniunea Europeana in privinta centralelor pe carbuni, potrivit unui raport dat publicitatii astazi de Health and Environment Alliance (HEAL). Tara noastra este depasita doar de Polonia in ceea ce priveste cantitatea de substante poluante eliberate in atmosfera de cosurile centralelor, fiind urmata de Germania. Dintre cele mai poluante 20 de centrale pe carbune din UE, 5 sunt instalatiile romanesti de la Turceni, Rovinari, Drobeta Turnu Severin, Isalnita si Mintia.

Raportul ”Facturile de sanatate neachitate: Cum ne imbolnavesc centralele pe carbune” realizat de HEAL analizeaza efectele emisiilor centralelor pe carbuni asupra sanatatii umane si arata cum contribuie aceasta sursa de poluare a aerului la cresterea mortalitatii si a incidentei bolilor respiratorii.

Carbunele inca este o sursa de energie majora in Europa, reprezentand aproximativ un sfert din productia de electricitate. Aproape 50 de centrale noi pe carbune sunt in prezent in curs de constructie. Dar dependenta continua de carbune are un pret de care factorii de decizie nu par a fi constienti: o factura neplatita pentru serviciile de sanatate. Aceasta factura este suportata de catre cetateni, prin bugetele nationale de sanatate si in general de economie, din cauza scaderii productivitatii.

Emisiile provenite de la centralele pe carbune din Europa contribuie in mod semnificativ la agravarea bolilor provocate de poluarea mediului. Cele mai recente date continute de raportul HEAL arata ca, la nivelul Uniunii Europene, acest factor de poluare este responsabil in fiecare an pentru 18.200 de morti premature, aproximativ 8.500 de cazuri noi de bronsita cronica si peste 4 milioane de zile de lucru pierdute. In termeni economici, impactul arderii carbunelui in Europa costa aproximativ 42,8 miliarde Euro pe an. Aceste costuri sunt asociate in mare parte cu afectiunile respiratorii si cardiovasculare ce reprezinta doua tipuri principale de boli cronice in Europa. Cu exceptia catorva tari, bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de deces in Europa si sunt responsabile pentru aproximativ 40% din decese (circa 2 milioane de decese pe an).

Impreuna, centralele pe carbune din Polonia, Romania si Germania sunt responsabile pentru mai mult de jumatate din impactul total al acestor instalatii asupra sanatatii umane.

[quote align=”center” color=”#999999″] ”Acest loc 2 in clasament este cu atat mai alarmant cu cat, in cazul Poloniei, carbunele acopera peste 90% din energia produsa. In Romania, doar o treime din energia utilizata este produsa in termocentrale. Acest studiu ne demonstreaza cat de poluante si depasite sunt centralele romanesti si cat mare este nevoia pentru retehnologizare. Acest proces ar avea un impact pozitiv atat asupra sanatatii populatiei, cat si in vederea indeplinirii obligatiilor de reducere de emisii de gaze cu efect de sera” – Ioana Ciuta, director executiv Fundatia TERRA Mileniul III. [/quote] Cum ne imbolnavesc centralele pe carbuni?

Centralele pe carbuni sunt un important generator de poluare a aerului in Europa, pe care expertii in boli respiratorii l-au numit ”ucigasul invizibil”si reprezinta astazi una dintre cele mai mai mari amenintari la adresa sanatatii publice. Expunerea la poluare este legata de un numar semnificativ de efecte asupra sanatatii umane, precum incidenta mare a bolilor respiratorii si cardiovasculare.

Productia de energie electrica pe baza de carbune se adauga la calitatea si asa slaba a aerului din Europa – afectata in principal de sectorul transporturilor, industrie, incalzirea rezidentiala si agricultura. Centralele electrice pe carbune elibereaze cantitati substantiale de pulberi in suspensie, dioxid de sulf, oxizi de azot – cele din urma contribuind indirect la formarea ozonului. Dintre acestea, cele mai periculoase pentru sanatate sunt pulberile fine (PM2.5) si ozonul. Avand in vedere ca poluantii se pot imprastia in aer pe distante mari si nu au granite, intreaga populatie europeana este afectata.

Alte substante periculoase emise de cosurile centralelor de carbune sunt metalele grele, precum mercurul si poluantii organici persistenti (POP), cum sunt dioxinele si hidrocarburile policiclice aromate (PAH). Intoxicarea cu acestea se poate face fie direct, prin respiratie, fie indirect, preluate prin alimente si apa. Un motiv special de ingrijorare il reprezinta cantitatile mari de mercur, avand in vedere ca acesta poate afecta dezvoltarea cognitiva a copiilor si poate afecta in mod ireversibil organele vitale ale fatului.

Centralele electrice pe carbune sunt cea mai importanta sursa de emisii de mercur in Europa, iar UE propune o serie de optiuni tehnice pentru reducerea acestor emisii in cadrul unui nou tratat ONU.

Ce masuri trebuie luate?

Din perspectiva sanatatii, construirea de noi centrale electrice pe carbune inseamna a lucra impotriva eforturilor de combatere a bolilor cronice, a crea cheltuieli substantiale pentru sistemul de sanatate publica si blocarea emisiilor periculoase in atmosfera pentru zeci de ani. Costurile impactului producerii de energie din carbuni asupra sanatatii nu au fost luate in calcul pana acum la dezbaterea privind viitorul mix energetic al Europei. Aceste costuri trebui sa fie luate in considerare in toate deciziile viitoare privind investitiile in proiecte energetice.

Peste 80-90% din populatia urbana din Europa este expusa la niveluri de pulberi in suspensie si ozon mai mari decat cele recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii.

Aproape fiecare persoana este expusa la poluarea aerului pe timpul vietii. Aceasta expunere pe termen lung creste semnificativ riscul de a dezvolta boli cronice cardiovasculare sau respiratorii. Intre 4% si 10% din populatia europeana a fost diagnosticata cu boli cronice obstructive pulmonare, iar aproximativ 30 de milioane de europeni sufera de astm.

Concediul medical asociat acestor afectiuni afecteaza productivitatea si genereaza costuri. Necesitatea de a lua medicamente sau de a primi ingrijiri medicale reprezinta o presiune bugetara atat asupra persoanelor afectate, cat si asupra sistemelor publice de sanatate. Dar dincolo de costurile economice, cea mai afectata este bunastarea oamenilor, a familiilor si a comunitatilor, care ar trebui sa fie protejate de efectele negative asupra mediului.

Cheltuielile publice de sanatate provocate de bolile cardiovasculare au fost estimate la 196 miliarde de euro pe an pentru UE, in timp ce pentru bolile respiratorii cronice costurile au fost estimate la 102 miliarde de euro pe an, de catre European Lung Foundation (ELF) si European Respiratory Society (ERS).

O centrala mare pe carbune emite anual mai multe mii de tone de poluanti atmosferici periculoasi si are o durata de viata medie de cel putin 40 de ani. Constructia de noi centrale electrice pe carbune ar insemna ca emisiile periculoase si efectele lor asupra sanatatii se vor multiplica si vor continua pentru multi ani. De asemenea, ar contrabalansa reduceri de poluanti atmosferici realizate in alte sectoare.

[quote align=”center” color=”#999999″] Aceste date privind impactul carbunelui asupra sanatatii sunt cu atat mai ingrijoratoare pentru Romania avand in vedere ca Guvernul nu ia masuri, ci dimpotriva amana retehnologizarea a 28 de termocentrale care trebuie sa-si reduca emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi. Actiunile Guvernului permit astfel mortalitati premature si imbolnaviri ale populaţiei ce ar fi putut fi evitate prin aplicarea limitelor de emisii stabilite la nivel european. Nu este corect ca societatea sa acopere costurile de sanatate si de mediu ale unor industrii poluatoare, mai ales in conditiile in care exista alternative viabile la planul propus, in primul rand cresterea eficientei energetice atat pe partea de productie cat si pe cea de consum – – Ionut Brigle, activist Bankwatch Romania. [/quote] Despre Health and Environment Alliance
HEAL este o federatie cu peste 65 de organizatii membre, reprezentand profesionisti din domeniul sanatatii, asigurarilor de sanatate non-profit, dar si asociatii de pacienti, cetateni, tineri si experti de mediu. HEAL aduce expertiza independenta din domeniul sanatatii la diferite procese de luare a deciziilor. Printre membri se numara organizatii europene si internationale, precum si grupuri nationale si locale din 26 de tari.

 Despre TERRA Mileniul III
Fundatia Terra Mileniul III este o organizaţie de protecţie a mediului ce promoveaza programe de dezvoltare sustenabila la nivel naţional şi internaţional in domeniul energiei şi al schimbarilor climatice. Terra III este membra a Federaţiei Europene de Transport şi Mediu, a Inforse Europe şi a Climate Action Network (CAN Europe).

Despre Bankwatch Romania
Bankwatch Romania este o asociatie non-profit, neguvernamentala, de protectie a mediului. Scopul asociatiei este de a preveni impactul negativ de mediu si social al proiectelor publice si private si de a promova alternative durabile si participarea publicului la luarea deciziilor.