Terra-3 – Pagina 24 – Fundația Terra Mileniul III

Monitorizarea dezvoltarii domeniului nuclear in Romania [2012-2013]

In ultimii ani, odata cu trecerea schimbarilor climatice in topul problemelor climatice globale, industria nucleara a inceput sa beneficieze de reputatia unui furnizor de energie curata, capabil sa livreze mari cantitati de energie fara emisii de carbon.

In pofida entuziasmului pentru statutul de tehnologie cu emisii scazute, amprenta de carbon a industriei nucleare este un subiect controversat. In timp ce emisiile unei centrale nucleare in stare de functionare sunt aproape inexistente, celelalte etape din productia energiei nucleare cresc amprenta de carbon. Centralele nucleare trebuie construite, uraniul trebuie obtinut in mina, procesat si transportat, deseurile trebuie depozitate, iar la finalul perioadei de functionare centrala trebuie dezafectata. Toate aceste actiuni produc emisii de carbon.

In plus, problema depozitarii sigure a deseurilor nucleare ramane un subiect fierbinte pe agendele politice din intreaga lume. Comunitatile mici, ce ar putea gazdui astfel de depozite, sunt cele mai vulnerabile, in special din cauza lipsei de transparenta guvernamentala privind astfel de proiecte.

Obiective:

Demonstrarea contributiei pe care o are productia de energie nucleara la cresterea emisiilor de CO2 si demontarea mitului potrivit caruia energia nucleara nu are emisii;
Monitorizarea progresului privind constructia depozitului final de deseuri de la Saligny, solicitand informatii despre evaluarea de impact si participand la procesul de consultare;
Monitorizarea investitiilor in dezvoltarea capacitatilor de producere a energiei nucleare in Romania: reactoarele 3 si 4 si proiectul ALFRED (proiect demonstrativ – reactor de generatia a IV-a);
Realuarea subiectului testelor de stres in Romania.

Beneficiari:

Autoritatile cu rol de reglementare;
Autoritatile regionale si comunitatile locale din apropierea localitatii Saligny;
Publicul larg – cresterea nivelului de informare privind legatura dintre producerea de energie si generarea de emisii de CO2;
ONG-uri interesate de monitorizarea investitiilor din fonduri publice.

Publicatii:

Analiza ciclului de viata al energiei nucleare
Analiza critica a testelor de stres la reactoarele nucleare din Romania

Perioada: Iulie 2012 – Iunie 2013
Finantator: Fundatia pentru Parteneriat Ungaria – Ökotárs Alapítvány

Producatorii europeni de autoturisme depasesc constructorii asiatici in „cursa verde” – raport

Date recente indica faptul ca progresele in domeniul eficientei carburantilor provin mai degraba din manipularea rezultatelor testelor decat din tehnologii care ar putea aduce economii utilizatorilor.

Producatorii europeni de automobile sunt mai bine plasati decat majoritatea celor asiatici[1] in cursa pentru atingerea tintei de emisii de CO2, de 95 gr./km, in 2020, conform raportului despre producatorii de automobile, pe anul 2012, al organizatiei Transport&Environment. Raportul monitorizeaza progresele anuale realizate de constructorii europeni in domeniul reducerii consumului de carburant si al emisiilor de CO2 ale noilor modele[2]. In cursa pentru atingerea tintei din 2020 – de 95 gr.CO2/km – toti producatorii europeni (cu exceptia Daimler) se situeaza pe primele noua locuri, in timp ce cinci din ultimele sase locuri sunt ocupate de producatorii asiatici.

Incepand cu anul 2006, raportul „Cat de <<curate>> sunt automobilele Europei” evalueaza eforturile individuale ale producatorilor de a reduce emisiile de CO2, concentrandu-si atentia pe modul in care fiecare constructor este pozitionat pentru a respecta standardele obligatorii de emisii fixate de catre Comisia Europeana pentru anul 2015. In acest an raportul analizeaza – pentru prima oara – cat de bine sunt plasati producatorii si pentru atingerea tintei de 95 gr.CO2/km, propusa de CE pentru anul 2020[3], ajungand la concluzia ca acest standard va fi atins mult mai usor decat au pretins constructorii de autovehicule.

Conform raportului, in anul 2011, pe ansamblu, industria constructoare de automobile a redus emisiile de CO2 si consumul de carburant cu 3.3%. Acest lucru inseamna ca tinta pentru 2015 – de 130 gr.CO2/km – este, in medie, la o distanta de numai 4%. Fiat, Toyota si Peugeot-Citroën s-au incadrat in limita de emisii pentru 2015 cu patru ani mai devreme.

Progresul general anual de reducere a emisiilor a fost, in ultimii patru ani, de 4%. Luand in considerare imbunatatirile recente si pozitiile actuale, raportul estimeaza ca, pentru a atinge tinta de 95 gr.CO2/km, pana in 2020, producatorii europeni vor avea nevoie de o rata anuala de imbunatatire a eficientei consumului de carburant de numai 3,8%.

Jos Dings, directorul T&E, a afirmat: „Stiam deja ca producatorii europeni sunt pe cale sa depaseasca cu o marja mare tinta pentru 2015. Acum stim ca cei mai multi dintre ei sunt pe cale sa o indeplineasca si pe cea din 2020, fiind in general mult mai bine plasati decat concurentii lor din Asia. Din acest motiv trebuie sa actionam acum pentru fixarea unui standard de 60 gr.CO2/km pentru anul 2025. In joc nu este doar viitorul planetei, ci si economiile conducatorilor auto, realizate pe seama consumului mai mic de carburant al autovehiculelor cu emisii reduse.”

Raportul citeaza, de asemenea, dovezi ingrijoratoare despre faptul ca producatorii micsoreaza cifrele oficiale de reducere a consumului de carburant si a emisiilor nu numai prin imbunatatirile tehnologice aduse automobilelor, ci si prin „optimizarea” modului de testare a acestora. Drept urmare, decalajul intre consumul oficial si cel din lumea reala al autovehiculelor este din ce in ce mai mare.

Greg Archer, manager de proiect pentru autovehicule curate al T&E, afirma ca „este evident ca progresele unor producatori nu vin din imbunatatiri tehnologice ale eficientei consumului, ci din manipularea modului in care sunt testate automobilele. Aceasta practica ar trebui interzisa; 95 gr.CO2/km la teste ar trebui sa insemne 95 gr.CO2/km si pe sosea. In caz contrar, limitele emisiilor ar trebui diminuate in mod corespunzator, in asa fel incat sa compenseze eficienta mai redusa a consumului de carburant.”

Intr-un clasament al mediei emisiilor autoturismelor noi inregistrate in UE in anul 2011, Romania se situeaza pe locul 14. In anul respectiv, in tara noastra au fost inregistrate 81.600 de autoturisme noi, cu o medie a emisiilor de 140,8 gr.CO2/km. Comparativ cu anul 2010, s-a inregistrat o reducere a emisiilor de 5,2%, care a plasat tara noastra pe locul 7 in ceea ce priveste progresul inregistrat fata de anul anterior.

[1] Toyota constituie o exceptie notabila

[2] Automobilele constituie cea mai mare sursa unică de emisii din transport, reprezentand aproape jumatate din total. Conform Agentiei Europene de Mediu, automobilele sunt responsabile de 13% din totalul emisiilor de CO2 ale UE.

[3] Propunerea Comisiei Europene de stabilire a metodelor de atingere a tintei de emisii, pentru 2020, pentru autovehiculele noi de pasageri.

Romania ocupa locul 18 din 61 in Indexul de Performanta in Schimbari Climatice

Romania ocupa locul 18 din 61 intr-un clasament al statelor din perspectiva masurilor luate impotriva schimbarilor climatice. Indexul de Performanta in Schimbari Climatice 2013 (CCPI 2013) a fost lansat astazi de Germanwatch si Reteaua de Actiune pentru Clima – Europa (CAN Europe) in cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite privind schimbarile climatice de la Doha (Qatar).

Potrivit CCPI 2013, tara noastra se plaseaza in clasament pe o pozitie mai buna decat in anii trecuti, insa acest lucru se datoreaza regresului inregistrat de alte tari si nu masurilor luate la nivel national. In acest context, Romania a urcat in clasament de la pozitia 28, la pozitia 18.

Dintre cei 15 indicatori evaluati, cel mai bun scor a fost obtinut la capitolul ”Tendinte in Eficienta”, unde se evalueaza structura si eficienta sistemului energetic si a mixului energetic si unde Romania s-a clasat pe pozitia a 4-a . La polul opus, cel mai prost rezultat inregistrat a fost la capitolul ”Politici Climatice Nationale”, unde ocupam locul 47.

CCPI 2013 a evaluat si ordonat 58 de state din punct de verdere al emisiilor de CO2, analizand nivelul de emisii si politicile nationale in domeniile conexe. Cele 58 de state sunt, impreuna, responsabile pentru peste 90% din emisiile de CO2 generate la nivel global.

Analiza a fost realizata de 230 de experti din toate cele 58 de state. Ca si la Indexul precedent, nicio tara nu a realizat progrese suficiente in prevenirea schimbarilor climatice pentru a ocupa primele 3 locuri din clasament. Pe urmatoarele 3 locuri (de la 3 la 6) s-au clasat Danemarca, Suedia si Portugalia. La polul opus, cu cele mai slabe punctaje, se situeaza, ca si anul trecut, Kazakhstan, Iran si Arabia Saudita.

Criza econonomica a redus emisiile in UE

Potrivit raportului, emisiile de CO2 au ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie in anul 2010 si sunt in crestere la nivel mondial. Sansele ca acest trend sa se inverseze sunt reduse, avand in vedere ca niciununul dintre statele examinate nu a reusit sa adopte o directie de dezvoltare care sa limiteze incalzirea globala la mai puţin de 2 grade Celsius.

Danemarca este tara cu cele mai bune rezultate, ocupand pozitia a 4-a. Succesul ei se bazeaza pe o dezvoltare pozitiva in ceea ce priveste emisiile de CO2 si o foarte buna evaluare a politicilor.

Uniunea Europeana are o imagine mixta: in timp ce unele state ocupa primele 10 pozitii din top, altele, pecum Olanda si Polonia se situeaza sub medie. Pe de alta parte, unele state au ”beneficiat” de pozitii superioare doar in contextul crizei economice. In aceasta categorie sunt Portugalia, Spania, Italia, Irlanda si Grecia, care si-au redus substantial cantitatile de emisii doar pe fondul crizei.

Tarile din finalul topului sunt Arabia Saudita, Iran si Kazahstan, toate trei fiind extrem de dependente de petrol si de exporturile de gaze. Pozitia acestora la coada clasamentului a ramas constanta in ultimii ani. O raza de speranta vine doar de la Arabia Saudita, care a anuntat ca va prezenta o strategie de investitii in energie din surse regenerabile.

Cele mai alarmante sunt scorurile slabe ale celor mai emitente zece state din lume. Acestea sunt responsabile pentru peste 60% din emisiile globale de CO2. De aceea, dorinta si capacitatea lor de a adopta politici climatice sustenabile sunt esentiale pentru evitarea unui nivel periculos al schimbarilor climatice. Datele raportului arata insa ca niciunul dintre aceste state nu a decuplat cresterea emisiilor de CO2 de cresterea economica.

Despre CCPI

Indexul de Performanta in Schimbari Climatice este un instrument creat pentru a creste transparenta in privinta politicilor climatice internationale. Scopul sau este sa puna presiune politica si sociala pe statele care au esuat, pana in prezent, sa ia masuri ambitioase pentru protejarea climei. De asemenea, CCPI are rolul de a promova statele cu cele mai bune politici climatice. De anul acesta, analiza include si emisiile provenite din defrisari, punand accentul pe indicatorii de energie din surse regenerabile si eficienta, ca cele mai bune stretegii de diminuare a schimbarilor climatice.

Gasiti aici raportul CCPI 2013.

Foto: businessinsider.com

Autovehiculele cu emisii scazute de CO2 pot crea noi locuri de munca

In Europa ar putea fi create peste 100.000 de noi locuri de munca in industria de automobile, prin investitii in dezvoltarea de tehnologii de fabricatie a autovehiculelor eficiente din punct de vedere al carburantului, afirma un raport[1] realizat de firma olandeza de consultanta CE Delft pentru organizatia Transport&Environment. Raportul contrazice afirmatiile industriei de automobile conform carora reducerea emisiilor va avea un impact negativ asupra locurilor de munca si al competitivitatii producatorilor europeni. Documentul subliniaza, de asemenea, faptul ca sumele economisite de catre proprietarii autoturimelor cu consum mai mic de carburant pot crea locuri de munca suplimentare in economia europeana.

In anul 2009 a fost adoptata o legislatie care impune un nivel mediu de emisii de 130 gr. CO2/km, pana in 2015, si de 95 gr.CO2/km, pana in 2020, pentru toate autoturismele comercializate in Europa. In iulie 2012, Comisia Europeana a propus confirmarea tintei de 95 gr. pentru anul 2020, stabilind si modul in care aceasta va fi atinsa.[2]

Analizand studiile realizate deja in acest domeniu, CE Delft a ajuns la concluzia ca autovehiculele cu emisii scazute de carbon sunt mai degraba favorabile creearii de noi locuri de munca. De exemplu, un studiu[3] recent arata ca implementarea in Europa a programelor de reducere a emisiilor la autovehicule poate crea peste 100.000 de locuri de munca de inalta calificare.

Autovehiculele cu emisii scazute de carbon aduc economii care pot contribui la cresterea economica a Uniunii Europene. Estimarile Comisiei Europene[4] arata ca noua reglementare va contribui anual la cresterea economica cu 12 miliarde de Euro (in medie), in perioada 2020 – 2030, datorita consumului mai mic rezultat in urma standardelor mai stricte de emisii. Conform acelorasi estimari, si cheltuielile anuale cu forta de munca vor creste cu 9 miliarde de Euro. Acest lucru se datoreaza faptului ca fabricarea autovehiculelor necesita multa forta de munca, in timp ce carburantii sunt obtinuti din petrol importat si creeaza mai putine locuri de munca. Raportul CE Delft confirma aceste concluzii.

Pentru fiecare posesor de autoturism, o tinta de 95 gr.CO2/km va aduce economii anuale de peste 500 Euro. Aceste economii vor fi mai mari decat costurile suplimentare ale achizitionarii unui autoturism mai eficient, costuri care, prin economia realizata cu carburantul, pot fi recuperate in 1,5 – 2,5 ani. Mai mult decat atat, daca Uniunea Europeana ar adopta o tinta mai ambitioasa (de 80 gr.CO2/km, pana in 2020) economiile posesorilor de autoturime ar fi de peste 750 Euro/an, iar costurile suplimentare ale unei masini noi s-ar amortiza in cel mult trei ani. Odata cu scaderea importurilor de petrol, UE va face fata mult mai usor socurilor cresterii pretului acestuia, imbunatatindu-si, in acelasi timp, balanta comerciala.

Recent, SUA au anuntat ca intentioneaza sa-si dubleze economiile de carburanti, pana in anul 2025. In Europa, economia va fi doar in jur de 32%; este un lucru bun, dar nu este suficient. Daca nu-si propun obiective mai stricte de reducere a emisiilor de CO2, producatorii europeni de autovehicule risca sa-si piarda competitivitatea pe pietele lumii.

”Ne dorim o tinta de 80 gr.CO2/km, pana in 2020, si de 60 gr.CO2/km[5], pana in 2025. Acest lucru ar stimula aparitia si implementarea de tehnologii avansate si ar asigura Uniunii Europene pozitia de lider in acest domeniu”, a afirmat Greg Archer, membru al organizatiei Transport&Environment, cu sediul la Bruxelles.

Flexibilitatile cuprinse in propunerea actuala vor reduce beneficiile

Actuala propunere a Comisiei Europene extinde perioada de supra-recompensare a vanzarilor de autovehicule electrice – cunoscute sub termenul de “super-credite” – pana in 2023, fapt care conduce la diminuarea efectului tintei de reducere. “Super-creditele ii recompenseaza pe producatori pentru vanzarea unor autovehicule imaginare si creaza iluzia imbunatatirii economiei de carburant, in realitate permitandu-le producatorilor sa vanda autoturisme cu consum foarte mare, care nu se iau in considerare la respectarea tintei de emisii. Aceasta este o nebunie!”, afirma Greg Archer.

Ar fi mult mai eficient sa se ceara producatorilor ca cel putin 2,5% din totalul autovehiculelor vandute pana in 2020 sa fie autovehicule cu emisii ultra-reduse. Acesti producatori ar trebui recompensati printr-o relaxare a tintei totale de emisii. In acelasi timp, celor care nu indeplinesc aceasta cerinta sa li se pretinda mai multe eforturi pentru imbunatatirea eficientei autovehiculelor pe care le comercializeaza. Uniunea Europeana ar trebui sa faca mult mai multe eforturi pentru stimularea tranzitiei catre autovehiculele electrice si cele cu hidrogen, prin investitii in statii de reincarcare rapida si de alimentare cu hidrogen, de-alungul principalelor retele de autostrazi.

Parlamentul si Consiliul European au ocazia sa imbunatateasca propunerea Comisiei prin fixarea unor tinte mai ambitioase si prin eliminarea ‘portitelor’. Autovehiculele cu emisii scazute de carbon constituie una dintre solutiile problemelor economice ale Europei: o solutie buna pentru crearea de locuri de munca si pentru economie, avantajoasa pentru detinatorii de autovehicule si benefica pentru mediu.

Foto: goinsurancerates.com

[1] Raport CE Delft
[2] Propunere CE
[3] McKinsey & Company (2011), Boost! Transforming the power train value chain – a portfoliu challenge
[4] EUR-Lex
[5] Echivalent cu un consum de 2,5 l carburant la 100 km

Dovezile privind schimbarile climatice confirma nevoia urgenta de adaptare (STUDIU)

Schimbarile climatice afecteaza toate regiunile din Europa, avand consecinte asupra societatii si mediului. In viitor sunt preconizate mai multe efecte, cu pagube ridicate, se arata in cel mai recent studiu al Agentiei Europene de Mediu.

Raportul “Schimbarile climatice, impact si vulnerabilitate in Europa in 2012” arata ca temperaturile medii au crescut in Europa, in timp ce nivelul precipitatiilor a scazut in regiunile din sudul continentului si a crescut in nord. Ghetarii din mai multe regiuni ale lumii se topesc, la fel si stratul de zapada din zonele arctice, iar cele mai multe soluri permaforst se incalzesc.

In ultimii ani, fenomenele extreme, precum valurile de caldura, inundatiile si seceta au cauzat pagube materiale tot mai mari in Europa. Se preconizeaza ca aceste fenomene vor deveni tot mai frecvente, iar daca societatea nu se adapteaza, costurile efectelor provocate vor continua sa creasca. Pe de alta parte, unele regiuni vor avea o capacitate mai mica de adaptare, din cauza disparitatilor economice care, pe fondul schimbarilor climatice, s-ar putea adanci.

Raportul precede Strategia Europeana de Adaptare a Comisiei Europene, ce va fi publicata in 2013.

Documentul a implicat aproximativ 50 de autori, iar unele date au fost furnizate de Centrul European pentru Prevenirea si Controlul Bolilor.

Observatii si proiectii

Ultima decada (2001-2011) a fost cea mai calduroasa din Europa, cu o temperatura a solului cu 1,3 grade Celsius mai ridicata fata de media inregistrata in perioada pre-industriala. Diferite modele de prognoze arata ca temperaturile din Europa ar putea creste cu 2,5 – 4 grade Celsius in secolul XXI, comparativ cu temepratura medie din intervalul 19961—1990.
Valurile de caldura sunt mai frecvente si mai lungi, provocand zeci de mii de decese in ultimii zece ani.
Frecventa precipitatiile scade in regiunile sudice si creste in nordul Europei. Tendinta se va mentine in viitor, ducand la cresterea debitelor apelor, in special in regiunile nordice, pe masura ce temperaturile ridicate intensifica ciclul apei.
Debitul scazut al raurilor afecteaza din ce in ce mai mult regiunile sudice, in special pe timpul verii.
Zona Arctica se incalzeste mai repede decat alte regiuni. Valori minime ale nivelului ghetii au fost inregistrate in 2007, 2011 si 2012, ajungand la aproape jumatate din nivelul raportat in anii 1980. Ghetarii din Alpi au pierdut aproximativ doua treimi din volum din 1850 pana in prezent, iar tendinta de topire se va mentine.
Nivelul marilor a crescut, marind riscul de inundatii in zonele de coasta in cazul furtunilor. Nivelul mediu global al marilor a crescut cu 1,7 metri / an, in ultimii zeci de ani.
Schimbarile climatice joaca un rol semnificativ in transmiterea anumitor boli. De exemplu, cresterea temperaturilor a permis speciei de capuse „Ixodes ricinus” sa isi extinda teritoriul spre nordul continentuluii, in timp ce unele regiuni ale Europei devin mai expuse la boli transmise de tantari si muste. Pe de alta parte, unele specii de animale si plante migreaza spre nord, pe masura ce habitatele lor se incalzesc. Tinand cont ca ritmul migrarii este mai lent decat viteza cu care se modifica clima, multe dintre aceste specii ar putea disparea.

Raportul este disponibil intergral pe site-ul Agentiei Europene de Mediu.

Buy Smart +, un nou instrument de informare privind achizitiile publice verzi

Institutiile publice si private au la dispozitie un nou instrument de informare si consiliere in domeniul achizitiilor publice ecologice (APE) prin platforma Buy Smart +, lansata ieri de Institutul de Cercetari si Modernizari Energetice (ICEMENERG).

Buy Smart + este o platforma online ce ofera gratuit consultanta si materiale de informare privind achizitiile publice verzi. Proiectul vine in sprijinul institutiilor publice, dar si al celor private, punand la dispozitia celor interesati informatii, ghiduri, recomandari, instruire, materiale pentru cursuri, exemple de bune practici, instrumente de calcul pentru performanta energetica si costurile de viata pentru cinci grupe de produse: cladiri, electrocasnice, IT, iluminat si automobile.

”Autoritatile din Romania trebuie sa stie in primul rand ca achizitiile publice ecologice au nenumarate beneficii cuantificabile. Este nevoie insa de implicare, pentru ca oamenii care se ocupa de aceste achizitii trebuie sa cunoasca foarte bine legislatia, atat nationala, cat si europeana si sa stie sa foloseasca instrumentele existente pentru facilitarea acestor achizitii”, spune Lidia Capparelli, de la Directia de Achizitii Publice Ecologice din cadrul CONSIP[1], Italia.

Obiectivul proiectului Buy Smart + este integrarea criteriilor ecologice si de eficienta energetica in caietele de sarcini pentru achizitii publice verzi, cu extindere la cele private, in conformitate cu cerintele europene.

Proiectul este finantat prin Programul Intelligent Energy Europe si numara 18 parteneri din 15 state membre, fiind coordonat in Romania de ICEMENERG.

Economii de materii prime si energie

”Autoritatile publice cheltuiesc 19% din PIB pentru achizitii publice, la nivelul Europei. Este un potential uraias, ce ar putea aduce beneficii imense. Ar aduce o transformare a pietei, pentru ca producatorii vor fi obligati sa foloseasca tehologii din ce in ce mai performante, cu impact scazut asupra mediului”, spune Mariana Barbuta, coordonatorul proiectului. Ea a subliniat ca beneficiile APE, precum reducerile de emisii de CO2, conservarea resurselor naturale, imbunatatirea imaginii publice.

Achizitiile publice ecologice reprezinta procesele in care autoritatile publice cumpara bunuri si servicii cu impact redus asupra mediului pe intreaga durata de viata. Gandind verde si cumparand inteligent se pot realiza economii semnificative de materii prime si energie, pot fi reduse deseurile si poluarea, contribind la incurajarea tehnologiilor curate.

Uniunea Europeana promoveaza o tinta voluntara de APE, incurajand ca 50% din achizitiile publice realizate de institutii sa fie ecologice. Desi exista state fruntase, precum Belgia, Danemarca, Olanda, Suedia, care depasesc tinta, aceasta nu a fost realizata la nivel european. In Romania, APE se realizeaza in proportie de aproximativ 20%. Barierele in cresterea acestui procent sunt legate de faptul ca includerea criteriilor ecologice in caietele de sarcini nu este obligatorie. Pe de alta parte, nu exista stimulente, iar APE implica o investitie initiala mare. De asemenea, in Romania cumparatorii nu sunt informati suficient despre produse, iar nivelul de constietizare cu privire la beneficiile APE este redus.

Parteneri Buy Smart +: Fundatia Terra Mileniul III, Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), Primaria Topoloveni si Ministerul Mediului si Padurilor.

Gasiti mai multe informatii pe www.buy-smart.info.

[1] CONSIP este o societate pe acțiuni înființată de Ministerul Economiei și Finanțelor din Italia.

Autovehicule cu emisii scazute de carbon

Avantajoase pentru detinatori

Avantajoase pentru economie

Avantajoase pentru mediu

In anul 2009, Uniunea Europeana a stabilit limite obligatorii de emisii pentru autoturismele noi, de 130 grame CO2 pe kilometru (grCO2/km), pana in 2015 si de 95 grCO2/km, pana in 2020 [1]. Comisia Europeana a propus recent o revizuire a modului de atingere a acestei tinte [2]. Documentul a confirmat limita de 95 grC2/km, dar a inclus prevederi inutile care slabesc/diminueaza tinta propusa. Acest document de pozitie indica modul in care poate fi imbunatatita propunerea Comisiei si beneficiile care ar rezulta din aceasta.

Consolidarea regulamentului de reducere a emisiilor de CO2 ale autoturismelor determina cresterea numarului locurilor de munca si a beneficiilor pentru economie, pentru utilizatori si pentru mediu.

Propunerea Comisiei Europene aduce deja beneficii considerabile[3]:

Cheltuieli mai mici cu carburantul – Economii de 3.000-4.000 Euro pe durata de viata a autoturismului pentru soferii europeni[4]

Un impuls pentru cresterea economica si a numarului locurilor de munca – valoarea economiei de carburant se va ridica la 36 miliarde Euro/an (2025-2030), contribuind la cresterea Produsului Intern Brut cu aproximativ 12 miliarde de Euro4

Locuri de munca in industria de inalta tehnologie – Pana in 2030, in UE vor fi create peste 110.000 de locuri de munca suplimentare in domeniile cercetarii, dezvoltarii si fabricatiei de autovehicule cu consum eficient de carburant [5]

Reducerea importurilor de petrol – Economii de 100 miliarde Euro/an la importurile de petrol, care ar produce un beneficiu in securitate energetica in valoare de 20 miliarde Euro 4

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera – autoturismele emit 12% din totalul de emisii al Uniunii Europene.

Imbunatatirea propunerii Comisiei Europene ar avea un impact pozitiv suplimentar asupra pretului de cumparare si asupra economiilor de carburant, asa cum este indicat in tabelul de mai jos:

Estimarile costurilor suplimentare ale introducerii noilor tehnologii in productia de autoturisme sunt conservatoare; experientele anterioare indica faptul ca aceste costuri sunt, probabil, de doua ori mai mici.

Plecand de la premize mai optimiste[7], durata de amortizare a diferentei de pret pentru tinta de 95 grCO2/km poagte ajunge mai mica de un an si jumatate, in timp ce valoarea mai mare de revanzare ar mari economiile realizate. Cronologic, pretul autoturismelor noi a scazut, in timp ce eficienta consumului de carburant a acestora a crescut. Presupunerea ca pretul autoturismele noi va deveni ’prohibitiv’ s-a dovedit a fi nefondata.

Pretul de vanzare si emisiile de CO2 ale autoturismelor noi[8]

Imbunatatirea propunerii CE este posibila si ar aduce avantaje

Masurile care pot fi propuse de parlamentarii europeni:

Introducerea unei tinte de 80 grCO2/km, pana in 2020, in scopul maximizarii beneficiilor autoturismelor eficiente din punct de vedere al consumului de carburant
Stabilirea unei tinte de 60 grCO2/km, pana in 2025, cu scopul de a da un semnal clar pentru politica in domeniul industriei de autovehicule si pentru impulsionarea constructiei de vehicule electrice
Renuntarea la ’portitele’ care permit evitarea reducerii efective a emisiilor si asigurarea ca reglementarile existente vor fi respectate cu strictete, pina in 2020, si ca Europa isi va mentine pozitia de lider in acest domeniu
Reducerea suplimentara a tintei cu 10 grCO2/km, in scopul compensarii manipularii actualelor proceduri de testare, pana la schimbarea acestora
Inlocuirea super-creditelor care submineaza tintele actuale, cu un procentaj flexibil de compensare de pana la 2,5% pentru vehiculele cu emisii ultra-scazute de carbon
Posibilitatea constructorului de a alege intre amprenta de carbon sau masa vehiculului
Introducerea unui pachet de masuri pentru stimularea cererii de autovehicule cu emisii ultra-scazute de carbon, prin sprijinirea infrastructurii si a achizitionarii de autovehicule prin stimulente fiscale
Limitarea contributei eco-inovarii la reducerea emsiilor la 5 grCO2/km/vehicul si pastrarea sistemului actual de evaluare
Revizuirea sistemului de derogari pentru micii producatori, in scopul imbunatatirii transparentei si a reducerii distorsiunilor de piata
Finalizarea si adoptarea de catre Comisie a unor noi proceduri pentru testul-ciclu si pentru aprobarea tipului si a certificatului de conformitate.

Aceste propuneri ar contribui la fabricarea unor autoturisme mai bine adaptate pentru viitor, cu consum mai mic de carburant, care vor stimula crearea de locuri de munca si vor creste competitivitatea industriei europene de automobile.

[1] Regulamentul EC no. 443/2009 al Parlamentului European si al Consiliului, din 23 aprilie, 2009

[2] European Commission Climate Action 2012, COM/2012/393. Propunere de reglementare pentru definirea modalităţilor de îndeplinire a ţintei de reducere a emisiilor de CO2 ale autoturismelor noi, până în 2020

[3] În comparaţie cu limita de 130 grCO2/km, pana in 2015

[4] Evaluarea de Impact de Mediu care justifică Propunerea Comisiei Europene de amendare a Regulamentului 443/2009 şi 510/2011

[5] „Boost! Transforming the powertrain value chain – a portfolio challenge”- McKinsey & Company, 2011

[6] Pret suplimentar de fabricaţie: 95g/km – €1000; 80g/km – €1800; 60g/km (2025)- €3000

[7] T&E 2012, “Low carbon cars – good for drivers, good for economy, good for the environment” – raport integral

[8] T&E, 2011: How clean areEurope’s cars

Indexul de Performanta in Schimbari Climatice 2013

Germanwatch si Reteaua de Actiune pentru Clima – Europa (CAN Europe) au lansat Indexul de Performanta in Schimbari Climatice 2013 (CCPI 2013). Potrivit analizei, Romania ocupa locul 18 din 61 intr-un clasament al statelor din perspectiva masurilor luate impotriva schimbarilor climatice.

Indexul de Performanta in Schimbari Climatice este un instrument creat pentru a creste transparenta in privinta politicilor climatice internationale. Scopul sau este sa puna presiune politica si sociala pe statele care au esuat, pana in prezent, sa ia masuri ambitioase pentru protejarea climei. De asemenea, CCPI are rolul de a promova statele cu cele mai bune politici climatice. De anul acesta, analiza include si emisiile provenite din defrisari, punand accentul pe indicatorii de energie din surse regenerabile si eficienta, ca cele mai bune stretegii de diminuare a schimbarilor climatice.

Raportul este disponibil integral aici.

Gasiti aici date din raport despre Romania, iar informatiile despre metodologie sunt disponibile aici.

Oferta electorala de mediu a partidelor politice – Concluzii

Lipsa transparentei, inexistenta sau necomunicarea programelor electorale, precum si tratarea superficiala a mediului in documentele programatice reflecta lipsa de preocupare si de expertiza a clasei politice romanesti in ceea ce proveste starea mediului.

Aceasta este una dintre concluziile ce au reiesit in urma analizei platformelor-program ale principalelor partide politice din Romania ce s-au inscris in cursa alegerilor parlamentare din decembrie 2012. Analiza a fost realizata in cadrul proiectului ”Restart – Pentru o guvernare durabila” derulat de Fundatia Terra Mileniul III impreuna cu Coalitia pentru Mediu din Romania (CMR) si finantat de Fundatia pentru Parteneriat si CEE Trust.

Programele au fost analizate tinandu-se cont de principalele domenii cu impact asupra mediului: (1) energie si schimbari climatice, (2) transport, (3) biodiversitate, (4) deseuri, (5) agricultura, (6) paduri, (7) protectia solului, (8) managementul apelor, (9) productie si consum durabil, (10) educatie si cercetare privind protectia mediului, (11) turism, (12) urbanism si spatii verzi, (13) transparenta si consultarea societatii civile. Analiza nu s-a oprit insa numai asupra componentei de mediu, ci a fost extinsa la intregul text al programelor pentru a avea o viziune de ansamblu a politicilor vizate de respectivele formatiuni politice.

La o privire de ansamblu, peisajul politicii romanesti cuprinde, judecand dupa programele electorale, intreaga paleta de abordari, de la dezinteres profund prin absenta oricarui document programatic, la planificarea exhaustiva si nerealista. Exista inclusiv situatii in care masurile elaborate de unele formatiuni politice frizeaza absurdul, sau sunt de-a dreptul hilare. Toate acestea confirma faptul ca procesul electoral din Romania se bazeaza nu atat pe doctrina si pe viziunea unei formatiuni politice, cat pe simpatia exercitata de liderii sai politici.

Lipsa transparentei. Accesul la platformele program ale partidelor si solicitarile inaintate partidelor este un proces anevoios din cauza lipsei de interactivitate si de reactie a membrilor partidelor politice. Lipsa informatiilor elocvente pe majoritatea paginilor de web ale partidelor conduce la o proasta informare a cetatenilor. La aceasta se adauga paginile de web nefunctionale (de exemplu PDL, care a avut pentru o perioada foarte lunga pagina in reconstructie), sau absenta lor (de exemplu Alianta Romania Dreapta, care la momentul realizarii analizei nu avea inca un site oficial).

Aparitia cu intarziere a platformelor program, in unele cazuri dupa alegerile locale, ridica intrebari cu privire la viziunea nationala a respectivelor partide si sinergiile dintre politicile locale si cele nationale. Acolo unde exista, programele partidelor sunt, in cea mai mare parte, de natura declarativa, cu foarte putine referiri la instrumente si masuri prin care ar putea fi implementate. Spre exemplu, masura de ”impadurire a terenurilor degradate sau utilizarea namolurilor de la statiile de epurare” propusa de USL este prea generala si nu ofera niciun orizont de timp pentru indeplinirea ei pe parcursul unui mandat. La nivel general, din platformele program lipsesc referirile la termenele de implementare si la bugetele disponibile.

Masuri ce contravin ideologiei partidului. Unele dintre partide propun directii de dezvoltare ce contravin doctrinei partidului. Spre exemplu, este surprinzatoare pozitia PER, ca partid ecologist, cu privire la utilizarea energiei nucleare in conditiile in care tot mai multe state, precum Germania, au decis sa opreasca sau sa reduca productia acestui tip de energie. PER nu numai ca sustine energia nucleara, dar prevede chiar dezvoltarea de noi capacitati.

Declaratii populiste. La acest capitolul, PP-DD conduce detasat. Partidul isi propune ca odata ajuns la guvernare sa ofere ”hrana gratuita pentru fiecare taran care creste pentru uzul familiei sale: o vaca, doi porci, 30 de pasari”. In acelasi scenariu, statul ”va cumpara in jur de 5.000.000 de hectare teren agricol nelucrate si va face agricultura bio”. Nu se precizeaza de la cine va fi achizitionat acest teren, cu ce fonduri si cum anume va face statul agricultura bio, insa e greu de crezut ca statul insusi va sapa rasadurile de legume. De apreciat insa interesul partidului catre agricultura bio.

Comparativ cu programele partidelor din 2008, calitatea prezentelor programe este net inferioara. Singura exceptie este programul USL care cunoaste imbunatatiri si fata de programul PSD si PNL din 2008, desi si acesta, urmarind indeaproape politicile UE ce au anul 2020 ca orizont de timp, se prezinta ca fiind mult prea ambitios pentru realitatile politice nationale.

Analiza are la baza documentul de pozitie „Solutii, nu probleme!”, ce contine raspunsurile oferite de cele 69 de organizatii membre CMR la cele mai presante probleme de mediu cu care se confrunta tara noastra, fiind cel mai complex document realizat pana in prezent de un grup de ONG-uri de mediu din Romania.

Platformele partidelor au fost analizate individual, sau la nivel de alianta, in functie de forma sub care participa la alegeri. Astfel, s-au avut in vedere: Partidul Ecologist Roman (PER), Partidul Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD), Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR), Alianta Romania Dreapta (ADR) si Uniunea Social Liberala (USL).

Analiza este disponibila aici.

Analiza programelor electorale pentru alegerile parlamentare 2012

Analiza platformelor program ale partidelor politice din Romania pentru alegerile din anul 2012 are ca scop fundamentarea unor recomandari de politici publice „verzi” pentru legislatura 2012-2016. Analiza a fost realizata impreună cu Coalitia pentru Mediu din Romania (CMR) in cadrul proiectului „Restart – pentru o guvernare durabila”, finantat de Fundatia pentru Parteneriat si CEE Trust.

Analiza are la baza documentul de pozitie „Solutii, nu probleme!”, ce contine raspunsurile oferite de cele 69 de organizatii membre CMR la cele mai presante probleme de mediu cu care se confrunta tara noastra, fiind cel mai complex document realizat pana in prezent de un grup de ONG-uri de mediu din Romania.

Descarca analiza in format pdf.

Fundația Terra Mileniul III

All posts by : Terra-3