Dezbatere: Prioritatile de mediu din programele partidelor politice

Fundatia Terra Mileniul III si Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis va invita marti, 6 noiembrie 2012, la dezbaterea cu tema ”Bilantul de mediu 2008-2012. Cu cine votam la alegerile din Decembrie 2012?”, in cadrul careia vor fi prezentate rezultatele cercetarii Votul Verde 2008-2012 precum si cele ale analizei ofertelor electorale ale partidelor politice pentru alegerile parlamentare 2012.

Evenimentul va avea loc incepand cu orele 11:00, la The Institute, str. Stirbei Voda, nr. 104-106 (vizavi de sediul DNA).

Dezbaterea va reuni reprezentanti ai partidelor politice, parlamentari actuali sau candidati, membri ai organizatiilor societatii civile si mass-media, si va urmari sa raspunda la intrebari precum:

 

  • Care sunt cei mai verzi parlamentari si care sunt cei care voteaza distrugerea mediului?
  • Cat de activ este Parlamentul Romaniei in promovarea unei legislatii coerente si eficiente pentru protejarea mediului?
  • Cat de importanta este calitatea mediului intre prioritatile partidelor politice din Romania si cum se reflecta aceasta in programele politice electorale puse la dispozitia cetatenilor?

 

Ajuns la a patra editie, Votul Verde este un proiect prin care experti din cele mai importante organizatii neguvernamentale de mediu din Romania analizeaza propunerile legislative votate in plenul Camerei Deputatilor in fiecare an si evalueaza, in acelasi timp, activitatea parlamentara cu impact asupra mediului. Astfel, fiecare deputat primește un punctaj in functie de felul in care a votat legile cu impact asupra mediului. In acest an am pregatit atat o analiza pentru cele doua sesiuni legislative care s-au incheiat in iunie 2012 cat și o retrospectiva a patru ani de mandat parlamentar. Pentru rezultatele din anii precedenti consultati www.votulverde.ro .

Inca din anul 2000, TERRA Mileniul III analizeaza componenta de mediu a ofertelor electorale ale partidelor politice inscrise in cursa electorala. Analiza platformelor program ale partidelor politice din Romania pentru alegerile din anul 2012, realizata in cadrul proiectului „Restart – pentru o dezvoltare durabila” finantat de Fundatia pentru Parteneriat si CEE Trust, are ca scop fundamentarea unor recomandari de politici publice verzi. Analiza ofertelor din 2008 poate fi consultata aici.

ce

CE se aliaza cu intreprinderi, ONG-uri si universitati pentru a promova solutii la problemele climatice

Connie Hedegaard, comisarul european pentru politici climatice, a lansat la inceputul lunii octombrie o campanie paneuropeana de comunicare, in colaborare cu mai mult de 70 de organizatii din intreaga Europa. Avand sloganul „Lumea pe care o vrei. Cu clima care iti place”, campania vizeaza aducerea solutiilor practice in centrul dezbaterilor pe tema schimbarilor climatice si demonstrarea faptului ca actiunile in domeniul climatic pot sa creasca bunastarea si sa aduca beneficii economice cetatenilor europeni.

In Europa exista numeroase exemple de solutii climatice inteligente si inovatoare care reduc poluarea cu CO2 si imbunatatesc, totodata, calitatea vietii oamenilor. De exemplu, in gara centrala din Stockholm se converteste caldura corporala a navetistilor in energie termica pentru o cladire de birouri din apropiere, reducandu-se atat emisiile, cat si factura la energie cu 20-25%. In Danemarca, datorita energiei solare, scoala Gedved din Horsens economiseste 30 000 EUR pe an la factura de energie. Banii economisiti se cheltuiesc pentru imbunatatirea educatiei.

Astfel de solutii fara perdanti, ce imbina economiile banesti, economia de timp si reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, stau la baza campaniei de comunicare lansate de comisarul Hedegaard la sediul primariei Londrei.

„Avem de ales intre a actiona pornind de la cunostintele pe care le detinem despre schimbarile climatice si a sta deoparte asistand la inrautatirea situatiei. Ambele optiuni costa. De ce sa nu cream lumea pe care o vrem, cu clima care ne place – pana nu este prea tarziu? Prin intermediul acestei campanii urmarim sa focalizam dezbaterea asupra solutiilor potentiale si sa aflam ce anume ne impiedica sa le aplicam”, a afirmat Connie Hedegaard.

Platforma online pentru dialog 

Axata pe un site care va fi disponibil in curand in toate cele 23 de limbi oficiale ale UE, campania este conceputa ca o platforma de participare unde persoanele, intreprinderile si gruparile locale vor putea sa incarce, sa promoveze si sa dezbata solutii pentru reducerea emisiilor de carbon si sa participe la un concurs paneuropean al carui scop este identificarea celei mai bune si originale solutii.

Parteneriatele cu organizatii similare reprezinta o parte centrala a campaniei. Mai mult de 70 de organizatii, printre care se numara asociatii de intreprinderi, universitati, organizatii neguvernamentale si institutii guvernamentale, sunt deja parteneri de campanie confirmati. Se are in vedere inscrierea mai multor parteneri pe masura ce campania evolueaza.

La evenimentul de lansare „Viziuni pentru o lume care va place”, partenerii de campanie si cetatenii s-au alaturat comisarului Hedegaard, secretarului de stat pentru energie si schimbari climatice din Regatul Unit, ED Davey, si altor vorbitori pentru a da semnalul de incepere a dezbaterii. Discutiile au fost transmise in direct pe pagina de Facebook a campaniei. Contributiile au putut fi adaugate si pe Twitter. In perioada 2012-2013 se pregatesc si alte evenimente in mai multe state membre, inclusiv in Bulgaria, Italia, Polonia si Portugalia.

Soluții de reducere a emisiilor de CO2

Campania se va desfasura pana la sfarsitul anului 2013 si urmareste valorificarea solutiilor rentabile existente pentru atingerea obiectivului UE de reducere cu 80-95% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2050. Aceasta reprezinta o continuare a comunicarii Comisiei din martie 2011, intitulata „Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie cu emisii scazute de carbon”, care stabileste modalitatile de realizare a unor reduceri drastice, dar rentabile ale emisiilor in principalele sectoare economice.

Din foaia de parcurs reiese ca realizarea unei economii cu emisii reduse de carbon va spori investitiile in tehnologii si in infrastructuri ecologice precum retelele electrice inteligente si va determina reducerea substantiala a pretului importurilor de petrol si gaz. Pe termen mediu, pana in 2020, UE vizeaza reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20%, imbunatatirea eficientei energetice cu 20% si cresterea la 20% a ponderii energiei din surse regenerabile in mixul energetic. In prezent, emisiile UE sunt mai mari cu 17% fata de cele din 1990.

Informatii suplimentare 

Evenimentul de lansare din 8 octombrie s-a transmis in direct pe pagina de Facebook. S-a putut participa la discutii pe Twitter la #worldulike. Informatiile de presa si fotografiile sunt disponibile pe site-ul campaniei, iar aici este disponibila lista proiectelor europene de succes.

Pentru mai multe informatii cu privire la foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitiva cu emisii reduse de carbon pana in 2050, vizitati site-ul Directiei Generale de Politici Climatice.

Foto: www.world-you-like.europa.eu

maratonuuuul

Maratonul Dezvoltarii Durabile [2012]

Fundatia Terra Mileniul III si Asociatia Alma-Ro au organizat in perioada 2-9 septembrie scoala de vara ”Maratonul Dezvoltarii Durabile”. Tabara s-a adresat studentilor de la facultatile de Jurnalism, Stiintele Comunicarii, Agronomie, Relatii publice, Stiinte politice si administrative.

Scopul scolii de vara a fost sa aduca in atentia studentilor notiuni precum politicile publice de mediu si dezvoltare – nationale, europene si internationale.

Tematicile abordate in cadrul cursurilor au fost structurate in sase module de instruire. Sesiunile de instruire au avut loc zilnic si au clarificat aspectele privind fenomenul schimbarilor climatice in relatie cu urmatoarele domenii: energie, transport, biodiversitate, biocombustibili, managementul deseurilor si protectia padurilor.

Module de instruire:

  • Modul 1 – Politici de mediu si dezvoltare
  • Modul 2 – Schimbari climatice si energie
  • Modul 3 – Biocombustibili
  • Modul 4 – Paduri, Biomasa
  • Modul 5 – Deseuri, combustibili din deseuri
  • Modul 6 – Politici de transport europene si nationale

 

Cursurile au fost sustinute de traineri experimentati si au abordat in special interconectarea unor probleme acute ale omenirii in mileniul III printre care saracie extrema, lipsa hranei, imputinarea resurselor de apa potabila lipsa accesului la energie, schimbarile climatice, suprapopularea.

In plus fata de sesiunile de intruire, zilnic au avut loc sesiuni demonstrative, sesiuni de comunicare si analiza, proiectii de filme documentare, activitati specifice de team-building si discutii cu invitati speciali.

Scoala de vara ”Maratonul Dezvoltarii Durabile” reprezinta o continuare a proiectului ”Maratonul Comunicarii”, derulat in anul 2011.

Perioada de implementare: septembrie 2012

conniemcknight.com

Orasul Topoloveni da startul pentru „Marea replantare”

Aproximativ 200 de elevi vor participa maine, 20 octombrie, la o actiune de plantare in apropierea orasului Topoloveni. ”Marea replantare” este organizata de Primaria Topoloveni, Fundatia Terra Mileniul III, Asociatia Alma-Ro si Ocolul Silvic ”Stejarii Muscelului” si are ca obiectiv extinderea si regenerarea padurii plantate in urma cu un an in apropierea orasului.

Actiunea se inscrie in proiectul ”Padurea ca factor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera”, derulat de Terra Mileniul III, in parteneriat cu Asociatia Alma-Ro si Primaria Topoloveni. Cei 200 de copiii vor da o mana de ajutor angajatilor Ocolului Silvic pentru plantarea a 200 de puieti de salcam. Elevii provin din opt scoli din Bucuresti, Topoloveni, Moreni si Sinaia.

„Copiii care iau parte la replantare sunt cu totii elevi in scolile in care am derulat cursuri si activitati educative despre paduri si schimbari climatice. Este o ocazie foarte buna pentru ei sa puna in practica ce au invatat si sa vada ca nu este deloc usor sa creezi si sa ingrijesti o padure”, a spus Liudmila Mehedinteanu, coordonator de proiect in cadrul Asociatiei Alma-Ro.

”Marea replantare” reprezinta continuarea eforturilor Consiliului Local Topoloveni pentru impadurirea terenurilor degradate. Autoritatile locale au reusit anul trecut plantarea unei paduri de 66 de hectare si infiintarea Ocolul Silvic privat ”Stejarii Muscelului”, care sa asigure managementul tinerei plantatii.

Proiectul ”Padurea ca factor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera” are ca obiectiv reducerea emisiilor de CO2 la nivel local in Romania, prin utilizarea responsabila a produselor forestiere si este finantat de Fondul Global pentru Mediu, prin Programul de granturi mici.

In cadrul proiectului au fost realizate cursuri de formare pentru profesori privind padurile si reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, activitati educationale in cele opt scoli partenere, intalniri cu comunitatea locala din Topoloveni, un seminar pentru autoritati locale si ONG-uri privind certificarea padurilor si consumul durabil al resurselor forestiere, o expozitie interactiva multimedia pe tema padurilor lumii, schimburi de experienta intre scoli si replantari pe suprafete impadurite.

Foto: conniemcknight.com

robinstreet.ro

Romania ocupa pozitia 84 din 173 in clasamentul statelor cu risc de dezastre naturale

Romania ocupa locul 82 din 173 in clasamentul statelor cu risc de dezastre naturale, potrivit Raportului Mondial al Riscurilor , realizat de Institutul pentru Mediu si Securitate Umana din cadrul Universitatii Natiunilor Unite.

Potrivit documentului, ”riscul de catastrofe naturale al oricarei tari depinde inclusiv de conditiile economice, sociale si institutionale ale societatii sale”. Raportul ierarhizeaza 173 de state in functie de indicatori privind susceptibilitatea structurala, capacitatea de gestionare a unei catastrofe naturale si expunerea la hazarde naturale.

Romania este mai expusa riscurilor decat Republica Moldova (108), Botswana (109) si Bulgaria (118). Qatar este statul cu cel mai scazut risc de dezastre naturale, ocupand pozitia 173 in clasament. Raportul a desemnat Vanuatu ca fiind tara cu cel mai mare risc de dezastre naturale. Micul stat insular din Oceanul Pacific este lovit frecvent de ciclonuri si este extrem de vulnerabil fata de efectele schimbarilor climatice.

Foto: robinstreet.ro

keetsa.com

Ziua Internationala pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale

Astazi, 13 Octombrie, se aniverseaza Ziua Internationala pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale, desemnata in anul 2009 de catre Organizatia Natiunilor Unite pentru a promova la nivel global prevenirea dezastrelor naturale si pregatirea populatiilor pentru astfel de fenomene, la nivel global.

Cu acest prilej, Fundatia Terra Mileniul III readuce in atentia publicului problema accentuarii efectelor schimbarilor climatice pe teritoriul Romaniei, prin prezenta unor fenomene ce afecteaza siguranta populatiei si economia nationala: seceta extrema, inundatii, incendii, alunecarile de teren.

Modificarile climatice legate de tendintele globale de incalzire genereaza noi incertitudini referitoare la magnitudinea si frecventa unor hazarde. In ultimii 20 de ani am asistat la tot mai multe precipitatii sub forma torentiala si la perioade secetoase tot mai indelungate. Neaplicarea adevcata a legislatiei specifice, a determinat o inrautatire a conditiilor de mediu prin despaduriri necontrolate, distrugeri ale perdelelor forestiere si ale sistemelor de irigatii din campie si o accentuare a impactului hazardelor naturale asupra societatii .

Incendii devastatoare si seceta extrema

Romania a resimtit acut anul acesta efectele distrugatoare ale incendiilor si secetei. Sute de hectare de pasune si de fond forestier au fost inghitite de flacari, provocate in majoritatea cazurilor de temperaturile ridicate. Suprafete intregi de culturi au fost calamitate in mai multe judete din cauza fenomenului de seceta. Pierderile inregistrate la productia de cereale din Romania se ridica la 2,5-3 miliarde de euro, potrivit Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR). Acest lucru se traduce prin cresterea preturilor la alimente si cresterea importurilor. De asemenea, au fost alocate sume imense de la bugetul de stat pentru acordarea de plati compensatorii fermierilor afectati de pierderea recoltelor.

Siguranta energetica, in pericol

Seceta prelungita a avut un impact major si asupra sectorului energetic. Cel mai mare producator de energie electrica din tara, Hidroelectrica SA, a fost obligat sa activeze clauza de forta majora, pentru al doilea an consecutiv, din cauza scaderii accentuate a debitelor pe Dunare si pe principalele rauri interioare. Productia de energie a inregistrat minimul istoric de la infiintarea societatii pana in prezent. Mai mult, din cauza scaderii nivelului Dunarii, centrala nucleara de la Cernavoda a fost la un pas de inchidere.

Descresterea resurselor de apa, in special in zonele deficitare, va accentua consecintele lipsei de apa, atat la nivel national, cat si global, efectele fiind amplificate de poluare. Deficitul pluviometric va afecta toate domeniile de activitate, populatiile si ecosistemele. In prezent, se estimeaza ca aproximativ 11% dintre europeni si 17% din teritoriul european sufera din cauza saracirii resurselor de apa. Seceta a devenit mai frecventa si are o durata mai mare cu 20% fata de acum 30 de ani .

Foto:

keetsa.com

radiomures.ro

energie

Energia curata – un drept al tuturor (VIDEO)

”Energia curata – un drept al tuturor!” este o animatie ce trage un semnal de alarma in privinta energiei si a implicatiilor sociale si de mediu pe care aceasta le are in viata noastra.

In prezent, cei mai bogaţi 20% din locuitorii Pamantului consuma 75% din energia disponibila.

Una din cinci persoane nu are acces la electricitate.

Aproape 40% din populatia planetei se bazeaza excluziv pe arderea lemnului, carbunelui sau deseurilor organice pentru a se incalzi si pentru a-si putea prepara hrana.

 

Accesul neingradit la energie regenerabila este cheia catre reducerea saraciei, imbunatatirea starii de sanatate si folosirea responsabila a resurselor naturale.

Clipul a fost realizat de TERRA Mileniul III si Alma-Ro in cadrul proiectului „Energie in dezvoltare. Biocombustibilii ca legătura intre prioritatile de mediu si lupta impotriva saraciei”, finantat de Uniunea Europeana prin programul EuropeAid si si co-finantat de Trust for Civil Society in Central&Eastern Europe.

unitati3_4

Testele de stres pentru centralele nucleare – praf in ochii europenilor

In contextul in care Comisia Europeana a facut  astazi publice rezultatele testelor de stres efectuate la toate centralele nucleare din UE, TERRA Mileniul III readuce in discutie o serie de argumente care arata ca derularea acestor teste n-a fost altceva decat constaterea starii de fapt. Testele s-a facut in pripa, fara o metodologie clara, aplicabila cel putin la nivelul statelor membre UE, iar recomandarile Comisiei Europene (CE) in urma unui an de analize nu au nicio putere legala.

Testele de stres efectuate pentru centralele nucleare de pe intreg teritoriul Europei – in forma in care au fost ele definite de ENSREG[1] – nu indeplinesc cerintele Consiliului UE, nici asteptarile publicului european pentru o evaluare reala a sigurantei globale. Ele nu ofera o metoda pentru a compara marjele de siguranta ale diferitelor centrale (si tipuri de reactor), si nici nu raspund la intrebarea „Cat de sigure sunt aceste centrale nucleare, in realitate?”

Intregul proces de evaluare lasa loc abuzurilor, doar pentru a demonstra publicului cat de sigure sunt centralele nucleare.

Scenariile care au stat la baza testelor de stres sunt incomplete. Scenariile privind functionarea interna in cazuri precum incendiile, scurgeri ale conductelor, defectiuni ale valvelor, erori umane si combinatii ale acestora nu sunt luate in calcul in realizarea testelor. Scenariile unor evenimente externe, precum prabusirile de avioane sunt, de asemenea, excluse din raport.

Calitatea sistemelor de siguranta si ale componentelor centralei, cum ar fi materialul instalatiilor,  al bazinului reactorului al valvelor si pompelor, al echipamentelor de control si de manevrare nu a fost supusa investigatiilor.

Efectele uzurii, in principal cea a echipamentelor si cele ale imbatranirii centralei nu sunt luate in considerare.

Specificatiile testelor nu definesc criteriile de evaluare pentru verificarea caracteristicilor unei centrale din punct de vedere al sigurantei acesteia. Nu sunt definite criterii pentru a determina asa-numita ”robustete” a centralei. Rezultatul final al testelor de stres depinde practic de ”increderea” in rapoartele operatorilor centralei.

Expertii implicati in realizarea ”testelor de stres” sunt aceiasi care au fost responsabili de siguranta nucleara si in trecut. Comisia Europeana nu este in masura sa depaseasca problema lipsei de independenta, pentru ca nu are expertiza tehnica.

Prevenirea accidentelor nucleare – care ar trebui sa stea in centrul prevederilor referitoare la siguranta nucleara – este practic exclusa din aceste teste de stres.

Răspunsuri evazive la întrebările CE 

„Apreciem raspunsurile oferite de CNCAN Comisiei Europene, in urma raportului de evaluare al expertilor, insa consideram ca ele au fost selective, facand referire la notiuni vagi si greu de inteles de publicul larg. In acest timp, raman neabordate o serie de probleme pe care CE le-a semnalat in acelasi document”, a declarat Ioana Ciuta, director executiv TERRA Mileniul III. Ea a subliniat principalele deficiente in raspunsul CNCAN oferit Comisiei Europene:

–  Scenariul de accidente severe nu sta la baza emiterii licentei de operare a centralelor nucleare care opereaza in Romania, iar CNCAN a formulat recent (decembrie 2010) o solicitare de reglementare a acestui aspect. Aceasta evaluare este totusi o componenta a procesului de analiza periodica a sigurantei (PSR).

–   Marjele pentru conditii meteo extreme nu sunt cuantificate in raport.

–   Romaniei i-a luat ceva mai mult timp decat fusese stabilit initial in WENRA[2] (2010) pentru a introduce in cerintele de reglementare toate nivelurile de referinta (inclusiv cele relevante pentru managementul acidentelor). Realizarea acestora este prevazuta acum pentru sfarsitul anului 2012.

In pofida limitarilor testelor de stres prezentate si tinand cont de deficientele metodelor de analiza, rezultatele acestora ar putea fi totusi utile pentru furnizarea unor informatii suplimentare si pentru o estimare initiala a capacitatii centralelor individuale de a rezista in fata catorva importante evenimente externe (in principal cutremure si inundatii).

Foto: nuclearelectrica.ro

[1] Grupul European la Nivel Inalt privind Securitatea Nucleara si Managementul Deşeurilor Radioactive

[2] Grupul Organismelor de Reglementare în domeniul nuclear din Europa de Vest

vans-lg

Transportatorii europeni, privati de economii la carburanti si la reducerea emisiilor

Limitele mai mici de CO2 protejează economia şi mediul

 

Bruxelles/Bucureşti, 5 octombrie, 2012

 

Firmele europene de transport ar putea economisi anual carburant în valoare de până la 825 Euro pentru fiecare autoutilitară pe care o deţin, dacă Uniunea Europeană ar adopta, din 2020, limite mai stricte pentru emisiile de CO2 pentru autovehiculele utilitare uşoare. Aceasta este concluzia unui nou raport[1], realizat de Institutul de cercetare TNO, la cererea organizaţiei T&E – Transport & Environment.

Autoutilitarele constituie una dintre sursele de emisii de gaze cu efect de seră cu cea mai rapidă rată de creştere, cu 26%, între anii 1995-2010. În prezent, emisiile de la autoutilitare reprezintă 8% din totalul emisiilor din transportul rutier, cu tendinţe de creştere. Studiul indică faptul că o limită de 118 gr.CO2/km (în loc de 147gr.CO2/km, așa cum prevede actuala propunere a CE) ar reduce de două ori volumul anual de emisii de CO2 care ar ajunge în atmosferă (adică o reducere de CO2 cu 2,7 mil.t mai mare). Deoarece emisiile de CO2 sunt direct legate de consumul de carburant, costurile implementării tehnologiilor de reducere a emisiilor ar fi compensate în trei ani, prin economia de combustibil.

În iulie 2012, Comisia Europeană a adoptat două propuneri pentru limitele emisiilor de CO2, până în 2020, pentru automobile şi vehicule utilitare uşoare. Pentru autoutilitare a fost confirmată limita de 147 gr.CO2/km, o limită mult mai puţin restrictivă decât cea de 95 gr.CO2/km propusă pentru autoturisme, deoarece s-a ţinut cont că autoutilitarele sunt mai grele şi mai voluminoase.

Costul mediu anual al motorinei pentru o autoutilitară este de 2.400 Euro, ceea ce reprezintă cam o treime din costul total anual de utilizare. Raportul TNO arată că, dacă s-ar fi adoptat o limită de 118 gr.CO2/km (echivalentă ca reducere cu cea de 95 gr.CO2/km de la autoturisme), acest lucru i-ar fi adus proprietarului autoutilitarei o economie de aproape 825 Euro/an, ceea ce ar fi scăzut în mod semnificativ costurile de utilizare.

Raportul mai arată că estimările iniţiale ale emisiilor autoutilitarelor au fost mai mari şi, din acest motiv, limita de 147 gr.CO2/km este mult mai uşor de atins decât s-a crezut atunci. De asemenea, costurile tehologiilor de reducere a emisiilor au fost supraestimate, de 4 până la 17 ori.

Greg  Archer, de la organizaţia Transport&Environment, afirmă că ”propunerea Comisiei pentru o limită de 147 gr.CO2/km îi privează pe operatorii europeni din transporturi de

autoutilitare mai eficiente din punct de vedere al consumului de carburant şi ignoră noile dovezi ale beneficiilor economice şi de mediu[2] pe care le-ar aduce un standard mai strict. Autoutilitarele ar deveni un ”cimitir” al tehnologiilor, iar soluţiile deja aplicate pentru autoturisme vor rămâne îngropate în dosare.”

“Nu există niciun motiv pentru ca limitele de emisii pentru autoutiliare să fie mai <<blânde>> decât cele pentru autoturisme. Asta înseamnă o limită de 118 gr.CO2/km şi nu una de 147 gr.CO2/km”, a mai afirmat Greg Archer.

Fundaţia Terra Mileniul III – care promovează transportul sustenabil – susține că limita de emisii pentru autoutilitare, de 118 gr.CO2/km, până în 2020, este o ţintă realizabilă, care ar conduce la o reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră. Mai mult, adoptarea acestei limite de către Comisia Europeană ar fi binevenită pentru România, în contextul creşterii continue a preţului carburanţilor, al unei infrastructuri rutiere precare, al unei economii afectate de criză şi, nu în ultimul rând, al impactului schimbărilor climatice asupra mediului, sănătăţii umane şi economiei.

Persoane de contact:

Dan Stoica, Coordonator de proiect

0723 349 625

dan.stoica@terramileniultrei.ro

www.terramileniultrei.ro

Dudley Curtis, Communications Manager T&E
+32 (0)2 893 0845

+32 (0)485 379945

dudley.curtis@t-e.nu

www.transportenvironment.org


[1] Raportul TNO (în engleză, în original) este disponibil aici. TNO este un institut de cercetare independent din Olanda, ale cărui studii ştiinţifice sprijină creşterea competitivităţii companiilor şi elaborarea de politici sectoriale guvernamentale.

 

[2] Documentul de poziţie referitor la  Autoutilitare (în engleză, în original) al organizaţiei Transport&Environment este disponibil aici.

BIOFUEL1

Scrisoare deschisa catre ministrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb

Doamna Ministru,

Fundatia Terra Mileniul III, cu sustinerea Coalitiei pentru Mediu din Romania, saluta propunerile Comisiei Europene de reformare a politicii in domeniul biocarburantilor, care urmareste imbunatatirea eficientei acestora si, nu in ultimul rand, prevenirea cresterii pretului alimentelor, prin impunerea unei limite de 5% pentru biocarburantii produsi din culturi agricole alimentare.

Proiectul de propunere anuntat de Comisie constituie un prim pas in directia cea buna, solicitat si asteptat de multi dintre cetatenii Uniunii Europene, ingrijorati de faptul ca politica actuala a UE in domeniul biocarburantilor ar putea avea o influenta negativa asupra pretului la alimente si o eficienta redusa in limitarea volumului de gaze cu efect de sera. Ingrijorari justificate si de faptul ca fenomenul schimbarilor climatice – pe care incercam sa-l combatem inclusiv prin politica in domeniul biocarburantilor – se pare ca afecteaza, asa cum s-a intamplat si in acest an, din ce in ce mai mult culturile agricole din multe tari ale lumii, inclusiv cele din Europa.

Desi Uniunea Europeana si-a propus o tinta de utilizare a biocarburantilor de 10%, pana in anul 2020, studiile existente la ora actuala indica faptul ca, in anumite conditii, biocarburantii – in special biodieselul obtinut din ulei de rapita sau de palmier – pot provoca emisii de gaze cu efect de sera chiar mai mari decat carburantii fosili si contribuie la cresterea pretului alimentelor si la accelerarea despaduririlor.

Un alt factor-cheie care a fost introdus in recenta propunere a Comisiei Europene (si care, pana in prezent, nu fusese luata in considerare) este efectul schimbarii indirecte a destinatiei terenurilui (Indirect Land Use Change – ILUC). Acest lucru inseamna, de fapt, includerea in calculul amprentei de carbon a biocarburantilor a impactului despaduririlor, a drenarii terenurilor mlastinoase sau al altor tipuri de defrisari.[1]

Unele studii indica faptul ca neincluderea factorului ILUC in calculul emisiilor generate de biocarburanti ar echivala cu punerea in circulatie a 14-20 milioane de autoturisme suplimentare pe drumurile europene, pana in 2020.

Considerand ca masurile bune propuse de Comisia Europeana constituie doar un minim asteptat de catre cetatenii europeni, va solicitam sa sprijiniti aceeasta propunere impotriva oricaror presiuni de slabire a sa sau de amanare a luarii in considerare a efectelor schimbarii indirecte a destinatiei terenului.

Tinand seama de aceste argumente, va rugam sa luati in considerare imbunatatirea acestui proiect prin propuneri venite din partea Romaniei – in asa fel incat sa se tina cu adevarat seama de efectele negative de mediu si sociale pe care le pot provoca biocarburantii de generatia intai, in general, si schimbarea indirecta a destinatiei terenului, in mod special – prin urmatoarele masuri:

1. Scaderea limitei de 5% pentru biocarburantii „produsi din hrana” si, in niciun caz, cresterea acesteia;

2. Introducerea factorului ILUC in Directiva pentru Energie Regenerabila, pentru a fi siguri ca niciun biocarburant comercializat in Romania si pe piata europeana nu contribuie la cresterea volumului de gaze cu efect de sera;

3. Initierea imediata a procesului de diminuare treptata a subventiilor pentru biocarburantii „produsi din hrana”;

4. Definirea termenilor de „deseuri” si „reziduuri”, care pot fi utilizate in fabricarea biocarburantilor. Introducerea unor criterii de sustenabilitate care sa ia in calcul efectele indirecte ale utilizarii deseurilor si reziduurilor agricole, precum si cele ale biocarburantilor de generatia a doua, obtinuti din culturi energetice;

5. Diminuarea treptata, pana la eliminare, a subventiilor acordate obtinerii de biocarburanti de generatia intai.

Din nefericire, temperaturile mari si seceta din anul 2012 care au afectat culturile agricole din multe tari ale lumii – inclusiv Romania – demonstreaza, inca odata, ca incalzirea globala isi face deja simtite efectele, introducand un factor de incertitudine in ceea ce priveste viitorul recoltelor destinate hranei. Cu atat mai mult, ar fi regretabil ca politica  in domeniul biocarburantilor – care are ca scop tocmai combaterea incalzirii globale – sa produca un efect contrar celui asteptat, contribuind la cresterea volumului de gaze cu efect de sera si determinand o criza alimentara, prin scumpirea alimentelor.

Suntem siguri ca, in calitatea Dv. de Ministru al Mediului si Padurilor, intelegeti foarte bine motivul acestor propuneri de masuri si, prin urmare, speram ca le veti promova si sprijini.

*Documentul a fost transmis, de asemenea, ministrului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Daniel Chitoiu, ministrului Transporturilor si Infrastructurii, Ovidiu Silaghi si ministrului  Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Daniel Constantin.