Finantator: „Regional Environmental Centre”.
Autor: TERRA Mileniul III.
Tipografie: blueprint international, Bucuresti 2002. (Disponibil in limba romana)
Finantatori: Climate Network Europe; Sweden NGOs Secretariat for Acid Rains.
Editura: Hardiscom (Pitesti), 1999. (Disponibila in limba engleza)
Scop: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel local în România, prin utilizarea responsabilă a produselor forestiere.
Obiectivele proiectului:
1. Creşterea gradului de educare şi conştientizare a comunităţilor locale în proiecte care reduc emisiile de gaze cu efect de seră prin activităţi de management şi conservare forestier.
2. Creşterea gradului de conştientizare a factorilor de decizie locali privind utilizarea eficientă a resurselor forestiere si a managementului forestier durabil.
3. Creşterea capacităţii reprezentanţilor societăţii civile de implementare şi monitorizare a unui plan integrat de management forestier.
4. Creşterea gradului de promovare şi diseminare a bunelor practici legate de utilizarea durabilă a pădurilor de la nivelul comunităţilor din jud. Arges şi la nivel naţional.
Activităţi:
Grupuri ţintă: elevi; profesori; autorităţi locale; ONG-uri, publicul larg.
Rezultate:
Perioada de implementare: ianuarie 2012 – iunie 2013
Parteneri: Asociatia Alma-Ro si Primaria Topoloveni
Finantator: GEF SGP
Comisia Europeana a anuntat ieri propunerea ce confirma standardele de eficienta pentru autoturismele si autoutilitarele usoare noi, propunere ce ar urma sa intre in vigoare din anul 2020.
Noile standarde de eficienta pentru carburanti sunt benefice pentru detinatorii de autoturisme, binevenite pentru economia europeana si crearea de noi locuri de munca si foarte bune pentru mediu. Propunerea facuta de CE este una solida, dar beneficiile ar fi fost si mai mari daca aceasta ar fi fost mai ambitioasa.
Conform propunerii inaintate de CE, niciun autoturism care va fi vandut incepand cu anul 2020 nu va putea emite, in medie, mai mult de 95g CO2/km (fata de 135,7g CO2/km in 2011 si 130g CO2/km, limita obligatorie, in 2015). In caz de neconformare, se va aplica o penalizare pentru fiecare gram de CO2 emis in plus, ce va fi calculata pentru toate autoturismele vandute.
Astfel producatorii risca urmatoarele penalitati: pana in 2015, 5 EUR pentru primul gram, 15 EUR pentru al doilea, 25 EUR pentru al treilea si 95 EUR pentru al patrulea si pentru fiecare din urmatoarele. Din 2019, penalizarea va fi de 95 EUR pentru fiecare gram de CO2 emis in plus.
Economii de 500 Euro/an
Daca propunerea CE va fi adoptata, o masina care ar emite in medie 95g CO2/km (obiectivul UE pentru 2020), ar aduce proprietarului o economie medie de 500 EUR/an (calculata la un pret mediu al benzinei de 1,4 EUR/l si la o distanta medie parcursa de 10.000 km), comparativ cu vehiculele actuale. Aceasta, deoarece emisiile de dioxid de carbon (CO2) sunt direct legate de eficienta utilizarii carburantului.
In acest fel, eventualul pret mai mare al autovehiculului (determinat de implementarea unor noi tehnologii) va fi recuperat intr-un an, iar costurile detinerii acestuia (economie de carburant, asigurare, valoare reziduala mai mare) vor fi mai mici, chiar si pentru cele second-hand.
Potrivit organizatiei Transport&Environment (T&E), propunerea ar fi trebuit sa fie mai ambitioasa: o tinta de 80g CO2/km, pina in 2020, este fezabila si la indemana producatorilor de autovehicule si ar fi adus detinatorului o economie medie de 650 EUR/an.
Organizatia Transport&Environment, care se activeaza in sectorul transporturilor, avertizeaza ca „portitele” din actuala legislatie pot afecta in viitor atat pe detinatorii de autoturisme, cat si mediul. Una dintre aceste ’portite’ este includerea asa-numitelor „super-credite”, care ofera fabricantilor de autoturisme cu emisii foarte reduse (mai mici de 50gCO2/km) credite de eficienta pentru mai multe autoturisme decat cele vandute in realitate.
In aceeasi situtie se afla si un alt procedeu de calcul care ia in considerare masa autoturismului (in loc sa se tina cont de amprenta de carbon) si care favorizeaza constructorii de autoturisme mai grele, in detrimentul celor care mizeaza si pe masa mai redusa a acestora. Din acest motiv, Comisia Europeana a ratat ocazia de a-i stimula pe constructorii care fac automobile mai usoare – element-cheie in imbunatatirea eficientei consumului.
Gasiti mai multe informatii in comunicatul oficial al Comisiei Europene.
Foto: inautonews.com
Subventionarea programului „Rabla” este nejustificataStimata d-na ministru Rovana Plumb,
Luand cunostinta de hotararea Ministerului Mediului si Padurilor de a suplimenta fondurile pentru Programul ”Rabla”, cele 17 semnatare ale acestui document considera ca subventionarea in continuare a Programul de stimulare a innoirii parcului auto national din fondurile destinate protectiei mediului este nejustificata si nepotrivita.
Sumele considerabile investite pana in prezent in acest program nu se justifica, atat timp cat nu se cunoaste eficienta sa din punct de vedere al impactului de mediu. MMP anunta la bilantul din 2011 ca prin Programul „Rabla”, s-au scos din uz peste 300.000 de autoturisme vechi, fara a fi mentionat vreodata care este eficienta acestuia din punct de vedere al mediului (emisii reduse, tone de materiale reciclate etc). Mai mult, daca 300.000 de autovehicule – dintre care multe nu mai circulau – au fost inlocuite cu o suta de mii de masini noi, care vor fi in circulatie cel putin zece ani, exista posibilitatea ca acest program sa fi contribuit, de fapt, la cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera. La acest lucru am putea adauga si aparitia unei piete speculative a tichetelor de casare, tinand cont ca majoritatea producatorilor de autovehicule solicita trei asemenea tichete, in cadrul promotiilor de vanzari.
MMP nu a indicat niciodata volumul de gaze cu efect de sera care a fost redus datorita acestui program si nici care a fost, de exemplu, costul unei tone de CO2, care nu a mai ajuns in atmosfera. In acest fel s-ar fi putut face o comparatie cu pretul unei tone de CO2, tranzactionata pe bursa de carbon.
Din acest motiv, va intrebam daca MMP si AFM au facut vreodata o analiza cost-benficiu a acestui program care sa tina seama si de costurile de mediu, iar daca raspunsul este afirmativ, care sunt rezultatele acestei analize?
Consideram ca acest program, care stimuleaza mai mult productia si vanzarea de autovehicule decat protectia mediului (fara ca macar sa se impuna o limita maxima de gCO2/km a emisiilor autovehiculelor achizitionate prin intermediul sau), ar trebui, mai degraba, sa cada in sarcina Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, a Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri si a producatorilor si importatorilor de autovehicule. MMP si-ar putea manifesta, in acest mod, preocuparea reala pentru mediu si pentru promovarea economiei verzi.
MMP nu trebuie sa cheltuiasca banii contribuabililor pentru a sprijini industria auto care, oricum, inregistreaza o supraproductie si contribuie in mod considerabil la accentuarea fenomenului schimbarilor climatice. Numarul autovehiculelor produse in Romania si comercializate prin programul Rabla este prea mic pentru a crede ca in acest fel se salveaza locuri de munca, asa cum ati afirmat cu ocazia anuntarii suplimentarii fondurilor destinate acestui program.
Consideram ca, intr-un moment in care Romania se confrunta cu grave probleme in domeniul silvic, al biodiversitatii in general, in aplicarea politicii in domeniul energiei din surse regenerabile, si exemplele ar putea continua, cheltuirea fondurile destinate mediului pentru stimularea industriei auto constituie o deturnare a acestora de la adevarata lor destinatie.
Este paradoxal si de neinteles ca MMP sa sprijine industria auto, cu atat mai mult cu cat acest fapt este in contradictie cu strategia si cu politicile Uniunii Europene in domeniul schimbarilor climatice.
Organizatiile semnatare:
Proiectul ”Biomasa inlocuieste lemnul de foc”, al Fundatiei TERRA Mileniul III a castigat National Energy Globe in cadrul celei mai importante competitii de solutii de mediu. Considerat „Oscarul pentru mediu”, Energy Globe Awards este cea mai prestigioasa distinctie internationala care se acorda anual, din 1999, la nivel national si global, proiectelor din domeniul sustenabilitatii. Anuntul a fost facut ieri, in cadrul unei ceremonii gazduite de Ambasada Austriei.
Proiectul ”Biomasa inlocuieste lemnul de foc” urmareste valorificarea deseurilor agricole si utilizarea lor pentru incalzirea cladirilor din comuna Vlad Tepes, judetul Calarasi. Cu ajutorul unei instalatii de brichetare, deseurile de paie – care in mod normal nu sunt valorificate energetic si sunt arse pe camp – devin o pretiosa materie prima si servesc drept combustibil.
Instalatia poate acoperi intreg necesarul pentru incalzirea celor peste 1.100 de gospodarii ale comunei, ce consuma anual pana la 2.000 de tone de lemn. Proiectul a fost insotit de instruiri, discutii publice, materiale informative despre utilizarea brichetelor din paie, problematica schimbarilor climatice si utilizarea energiilor regenerabile.
”Energy Globe Award este o initiativa care inspira si motiveaza oameni din toata lumea si suntem mandri ca facem parte din aceasta comunitate. In Romania, multe resurse sunt irosite – este si cazul biomasei din agricultura. Prin acest proiect i-am facut pe oameni sa inteleaga ca astfel de <<deseuri>> sunt, de fapt, o resursa energetica pretioasa, de care comunitatile agricole rurale pot profita” – Lavinia Andrei, presedinte TERRA Mileniul III.
Proiectul are si o componenta caritabila, deoarece o parte din brichetele fabricate sunt donate pentru a asigura incalzirea scolii din comuna. Cu o productie de cca. 2.500 tone de brichete pe an, instalatia ofera si posibilitatea de a dezvolta o noua intreprindere sociala locala.
„In Romania mai exista inca sate care nu sunt legate la sistemul de incalzire cu gaz metan, iar incalzirea se face cu sobe de lemne. Prin acest proiect, comunitatea din Vlad Tepes va beneficia de incalzire ieftina, folosind o resursa accesibila si economisind masa lemnoasa. Deoarece autoritatile locale sunt angrenate in proiect, acesta este realizabil pe termen lung si e usor de replicat” – Rudolf Lukavsky, consilier comerical in cadrul Ambasadei Austriei la Bucuresti.
Aproximativ 800 de proiecte din peste 150 de tari sunt inscrise anual in competitia Energy Globe Awards, la categoriile Pamant, Foc, Apa, Aer si Tinerete. Anul acesta, premiile vor fi anuntate oficial in cadrul Global Best Practice Week, ce va incepe de Ziua Mediului, in data de 5 iunie 2012. Printre celebritatile care au prezentat pana acum aceste premii se numara Mihail Gorbaciov, José Manuel Barosso, Kofi Annan, Alanis Morissette si Nigel Kennedy.
Schimbările climatice lipsesc din programul noului GuvernSchimbările climatice și implicațiile acestora în domenii precum transporturile și energia lipsesc din programul de guvernare pentru anul 2012, deși reprezintă o prioritate europeană şi internaţională atât în contextul Strategiei Europa 2020 cât şi în contextul Summitului de la Rio, se arată într-o scrisoare transmisă astăzi prim-ministrului Victor Ponta de către Fundația TERRA Mileniul III și Asociația Alma Ro.
Documentul conține unele aprecieri faţă de programul de guvernare pentru 2012.
Potrivit organizațiilor semnatare, din capitolul Transporturi al programului lipsesc referirile la transportul durabil, adică reducerea emisiilor, stimularea transportului public, implementarea sistemelor inteligente, mobilitatea şi nu în ultimul rând, siguranţă şi securitate, în contextul în care România este ţara cu cel mai mare număr de victime ale accidentelor rutiere din Uniunea Europeană. În acest context, este esenţială finanţarea prioritară a proiectelor care să conducă la reduceri reale de emisii de gaze cu efect de seră[1].
Proiecte controversate
În ceea ce priveşte moratoriul privind exploatarea gazelor de şist, cele două organizații susțin realizarea unor studii la nivel național care să analizeze potenţialul impact nu numai asupra mediului, dar şi asupra patrimoniului cultural şi natural[2].
În cazul Roşia Montană, organizațiile semnatare solicită respectarea legilor, fără excepţii și derogări, precum şi transparentizarea deciziilor Minvest Deva – companie cu capital integral de stat, care să facă public modul în care a reprezentat interesul naţional în relaţia cu acţionarul majoritar al RMGC, Gabriel Resources. ”Solicităm de urgenţă punerea în aplicare a deciziei Curţii de Apel Alba din 5 mai 2012, cu privire la anularea planurilor de urbanism, prin care încă din 2002, Roşia Montană a fost declarată zonă monoindustrială minieră, eliminând astfel orice posibilitate de dezvoltare alternativă a localităţii”, se arată în scrisoare.
Promovarea energiei din surse regenerabile
În ceea ce priveşte domeniul energiei, documentul menționează necesitatea unei re-evaluări a priorităţilor în contextul Strategiei Europa 2020, bazată pe trecerea spre un consum inteligent şi eficient de energie, dezvoltarea tehnologiilor curate, utilizarea resurselor regenerabile de energie prin înlocuirea treptată a capacităţilor de producţie bazate pe cărbune şi nuclear[3].
”Măsura de promovare a energiei din surse regenerabile de energie ar trebui să devină o prioritate a Ministerului Economiei, precedată de eficienţa energetică şi conservarea energiei. În acest moment, energia solară şi biomasa sunt domenii nevalorificate corespunzător, deşi ţara noastră beneficiază de condiţii naturale favorabile. Apreciem măsura de stimulare a micilor investitori preponderent în sectorul energiei regenerabile, măsură aşteptată încă din 2008, care însă nu s-a concretizat în măsuri şi instrumente de aplicare”, se precizează în documentul înaintat Guvernului.
Potrivit acestuia, Programului Naţional de Reabilitare termică a locuinţelor nu trebuie să devină strict social, ci unul care să conducă la reducere consumului de energie şi implicit la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. O alocare bugetară eficientă şi o eşalonare a lucrărilor ar aduce rezultate vizibile în toate planurile: economic, mediu şi social.
Descarcati documentul in format pdf.
[1] În Carta Alba a Transporturilor lansată de Comisia Europeană în martie 2011, se ia în calcul o ţintă de reducere a emisiilor de CO2 din acest sector de 70% până în anul 2050 raportat la perioada curentă.
[2] În Constanţa va fi afectată zona Adamclisi, considerată cea mai mare așezare civilă romană de pe teritoriul Dobrogei, precum şi peştera Movila, unică în lume.
[3] România are una din cele mai reduse rate de eficienţă energetică din Europa, îmbunătăţirea acesteia ar conduce la reduceri masive de resurse energetice importate precum şi la reducerea poluării.
Sustinatorii industriei nucleare resping permanent temerile populatiei legate de securitatea si siguranta centralelor atomice cu argumente de ordin economic, sustinand chiar ca acest tip de energie nu polueaza. In realitate insa, energia nucleara nu este nici verde, nici ieftina, nici sigura. Adevarul este ca:
1. Energia nucleara nu este regenerabila! In productia ei se foloseste ca materie prima uraniul, care este o resursa limitata. Ca si in cazul petrolului, lupta pentru uraniu va pune o presiune uriasa pe statele care detin aceasta resursa (Kazakhstan, Canada, Australia).
2. Energia nucleara nu asigura independenta energetica. Acest scenariu este valabil doar intr-un interval de timp limitat si doar in acele tari care detin resurse de uraniu. Resursele de uraniu ale Romaniei se vor epuiza in aproximativ 5 ani, conform Strategiei energetice a Romaniei pentru perioada 2007—2020.
3. Energia nucleara nu este nepoluanta. Contrar promotorilor sai, energia nucleara nu este neutra din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de sera si are un impact semnificativ asupra mediului – incepand cu mineritul de uraniu, continuand cu transportul si procesarea minereului, apoi constructia centralei nucleare, mentenanta si in final, dezafectarea ei.
4. Deseurile radioactive nu pot fi neutralizate. Industria nucleara lasa o povara imensa pe umerii generatiilor viitoare, intrucat pana in prezent nu a fost gasita o solutie pentru depozitarea in siguranta a deseurilor radioactive.
5. Centralele nucleare nu sunt niciodata 100% sigure. Indiferent de numarul sistemelor de siguranta, centralele nucleare sunt manevrate de oameni, iar eroarea umana nu poate fi eliminata.
6. Energia nucleara nu este ieftina. In pretul energiei nucleare nu se regasesc costurile pentru dezafectarea centralei, pentru asigurarea in cazul unui accident major si, de multe ori, nici costurile pentru depozitarea deseurilor radioactive.
7. Radioactivitatea nu are granita. Desi decizia de a dezvolta sectorul nuclear se ia la nivel guvernamental, in cazul unui accident major efectele se rasfrang si asupra altor comunitati care nu au avut nicio implicare in luarea unei astfel de decizii.
Cititi mai multe despre miturile energiei nucleare aici.
Foto: petitionbuzz.com
24.04.2012
Fundatia TERRA Mileniul III lanseaza astazi spotul TV ”Salveaza mai mult!”, realizat in cadrul unei campanii de constientizare a importantei economisirii resurselor de energie pentru reducerea efectelor schimbarilor climatice.
Conceptul spotului pleaca de la ideea ca generozitatea poate avea mai multe forme și folosind responsabil resursele naturale putem ”salva” oameni chiar si atunci cand nu donam bani.
Economisind energie putem contribui la diminuarea schimbarilor climatice, fenomen ce face anual peste 350.000 de victime. Cresterea temperaturilor, schimbarea formelor de precipitatii, topirea ghetarilor, cresterea nivelului marilor, inundatiile si seceta sunt semne care ne arata ca vremea se schimba peste tot in lume.
In Romania, potrivit datelor Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM), temperatura medie anuala a crescut in ultimele decenii cu aproape 2 grade Celsius vara si primavara si cu peste 3 grade Celsius iarna, in nord-estul tarii.
O simulare realizata de Agentia Europeana de Mediu arata ca daca nu vom lua masuri pentru ameliorarea schimbarilor climatice, tara noastra se va confrunta in cateva zeci de ani cu desertificari pronuntate, teritorii sub ape, fenomene meteo extreme si disparitia unor specii de animale si plante. Nivelul Marii Negre ar putea creste alamant, ceea ce ar duce la disparitia Deltei Dunarii si inundarea unor orase precum Braila, Tulcea, Galati si Sulina.
Spotul va fi difuzat timp de 3 saptamani pe mai multe canale TV cu acoperire nationala, printre care Romania TV, Zone Reality, Discovery, National Geographic Wild, Sport 1 si OTV.
Spotul a fost realizat in cadrul proiectului „Maratonul comunicarii – dezvoltarea durabila ca subiect de presa„.
Vizionare placuta!
In atentia:
Domnului Leonard Orban, Ministru al Afacerilor Europene
Domnului Bogdan Dragoi, Ministru al Finantelor Publice
Spre stiinta:
Domnului Mihai-Razvan Ungureanu, Ministru Interimar al Mediului si Padurilor
Domnului Lucian Nicolae Bode, Ministru al Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri
Stimati Domni Ministri,
Anticipand dezbaterea Consiliului de Afaceri Generale al Uniunii Europene ce va avea loc in data de 24 aprilie 2012 cu privire la prioritatile aferente Politicii de Coeziune 2014-2020, organizatiile semnatare doresc sa va supuna atentiei un set de recomandari destinate maximizarii potentialului benefic al acestei politici, asigurarii aplicarii ei cu success in intreaga Uniune Europeana, precum si atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020.
Conform unui studiu Eurobarometer publicat in iunie 2011 , o majoritate covarsitoare de 89% din cetatenii europeni au indicat ca mai multe fonduri europene ar trebui alocate pentru a sustine activitati menite sa protejeze mediul inconjurator.
Politica de Coeziune 2014-2020 reprezinta o oportunitate excelenta pentru a transforma economia Romaniei intr-o economie cu emisii scazute de gaze cu efect de sera, care sa faciliteze conservarea biodiversitatii si cresterea competitivitatii prin utilizare eficienta a resurselor si crearea de noi locuri de munca. In calitate de Stat Membru al Uniunii Europene, Romania trebuie sa accelereze eforturile de a contribui la obiectivele UE privind protectia mediului, creandu-si in acelasi timp o economie mai puternica, mai competitiva. Romania trebuie mai ales sa ajunga din urma alte state europene in ceea ce priveste cresterea eficientei energetice. Utilizarea de resurse pe cap de locuitor in Romania s-a dublat in ultimii 10 ani, fiind in prezent mai ridicata decat cea a Germaniei. In conformitate cu “2011 Survey of resource efficiency policies in EEA member and cooperating countries” Romania are cea mai scazuta productivitate materiala din Uniunea Europeana.
Pachetul „Energie – Schimbari Climatice”, stabileste pentru UE o serie de obiective pentru anul 2020, “Obiectivele 20-20-20”, creand un cadru comun pentru promovarea energiei din surse regenerabile (SRE). Pentru ca UE sa ajunga la o pondere a energiei din SRE în consumul final brut de energie de 20% în anul 2020, s-au stabilit obiective nationale obligatorii pentru fiecare stat membru, incluzand Romania, pentru care obiectivul national este de 24%. In acest sens, Romania trebuie sa creeze un cadru legal si mecanisme de directionare a fondurilor europene in valorificarea surselor regenerabile de energie. In acest moment, energia solara si biomasa sunt domenii nevalorificate corespunzator, desi tara noastra beneficiaza de conditii naturale favorabile.
Mai mult decat atat, conform angajamentelor europene, Romania trebuie sa isi imbunatateasca eficienta energetica cu 19% si sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera cu 20% pana in 2020. In acest sens, pentru a reduce intensitatea energetica in sectoarele cu consumuri energetice mari si a indeplini tintele propuse atat in Strategia Nationala in domeniul Eficientei Energetice cat si in Planul de Actiune in domeniul Eficientei Energetice aferent Directivei 2006/32/CE, guvernul Romaniei a propus printre masurile aferente sectorului ‘Industrie’, “imbunatatirea eficientei energetice prin sustinerea finantarii prin fondurile comunitare”.
Nu in ultimul rand, in Carta Alba a Transporturilor lansata de Comisia Europeana in martie 2011 se ia in calcul o tinta de reducere a emisiilor de CO2 din acest sector de 70% pana in anul 2050 raportat la perioada curenta . In prezent, aproximativ 13 miliarde de Euro sunt alocati acestui sector, din care 1 miliard de euro din bugetul TEN-T si 12 miliarde de euro din Fondul de coeziune. Proiectele ce vor fi implementate in urmatoarea perioada de programare si finantate din fonduri europene trebuie evaluate din perspectiva obiectivelor de reducere stabilite in 2011.
In perioada 2007-2012 proiectele finantate din fondul de coeziune au fost concentrate pe modele de transport cu mari emisii de gaze cu efect de sera – precum infrastructura rutiera si aeroporturi, descurajand, in acelasi timp dezvoltarea infrastructurii de tip “utilizatorul plateste” , cum este cea feroviara. Mai mult decat atat, in Romania, 4,57 miliarde euro sunt alocate in prezent ministerului transportului si infrastructurii care coordoneaza proiecte rutiere planificate sa treaca prin coridoare de flora si fauna, fara a tine cont de necesitatea asigurarii protectiei mediului si diminuarii impactului acestor proiecte asupra ecosistemelor.
Astfel, Politica de Coeziune 2014-2020 trebuie sa fie un instrument decisiv pentru a contribui la prioritizarea eficienta a obiectivelor Strategiei EU 2020 in Romania.
Avand in vedere cele mai sus mentionate, in contextul negocierilor privind Politica de Coeziune 2014-2020, organizatiile semnatare va solicita urmatoarele:
1. Respectarea principiului de parteneriat pe parcursul intregului proces de programare aferent Politicii de Coeziune 2014-2020
Scopul parteneriatului este dublu: imbunatateste transparenta si faciliteaza adoptarea unor decizii echilibrate in ceea ce priveste prioritatile viitoarei politici de coeziune, producand in acelasi timp rezultate mai bune in procesul de implementare.
Parteneriatul ar trebui sa acopere pregatirea, implementarea, monitorizarea si evaluarea programelor operationale. In perioada curenta, 2007-2013, sunt cazuri in care fondurile europene nu sunt utilizate in mod eficient iar o cauza a problemei este rezultatul lipsei initierii de parteneriat pe parcursul procesului de programare. In consecinta, va invitam sa tineti cont de principiul de parteneriat prin stabilirea de grupuri de lucru pentru programarea, evaluarea si selectarea proiectelor, cu participarea reprezentatilor ONG-urilor. In acelasi mod, toti partenerii relevanti ar trebui sa fie implicati in procesul de evaluare a indeplinirii conditionalitatilor ex-ante.
2. Concentrarea tematica , sprijinul pentru atingerea obiectivelor de mediu si clima si pentru imbunatatirea eficientei in utilizarea resurselor
In ceea ce priveste concentrarea tematica, va solicitam sa asigurati consolidarea concentrarii tematice pe eficienta energetica si energii regenerabile; proiecte de infrastructura de transport care sa contribie la reduceri de emisii; sustinerea “earmarking” pentru finantarea eficientei energetice precum si alocarea fondurilor pentru reabilitarea ecosistemelor si infrastructura verde in vederea protejarii resurselor naturale. Astfel, s-a estimat ca o suma de 28 de milioane de euro este necesara anual pentru a imbunatati gradual eficienta energetica a cladirilor rezidentiale din Romania, ceea ce reprezinta un total de aproximativ 200 milioane euro pentru intreaga perioada 2014-2020. Acest domeniu poate crea un numar mare si stabil de locuri de munca , reprezentand in acelasi timp un ajutor important pentru romani in a-si reduce cheltuielile aferente consumului de energie.
Mai mult decat atat, Romania detine una dintre cele mai extinse arii de paduri virgine din Europa (aproximativ 100.000 hectare). Daca ar fi protejate, aceste paduri ar putea continua stocarea unor cantitati importante de carbon. In consecinta, fondurile structurale ar trebui sa sustina recentul angajament al Ministrului Mediului si Padurilor de a proteja aceasta comoara naturala. Conform estimarilor WWF Romania, ar fi necesar sa fie alocata anual din bugetul Politicii de Coeziune o suma de aproximativ 5 milioane de euro, reprezentand un total de aproximativ 35 milioane euro in perioada 2014-2020.
3. Utilizarea indicatorilor relevanti pentru a crea o politica de coeziune orientata pe obtinerea de rezultate
Concentrarea tematica a fost indicata ca fiind una dintre metodele care ar trebui utilizate pentru ca politica de coeziune sa produca rezultate mai bune. In acest sens, consideram esentiala alegerea si aplicarea indicatorilor relevanti in scopul masurarii valorii adaugate a politicii de coeziune, a contibutiei acesteia la realizarea obiectivelor de protectie a mediului si a angajamentelor nationale pentru atingerea obiectivelor EU 2020.
Fondurile europene ar trebui sa contribuie la imbunatatirea calitatii mediului in Romania, a eficientei energetice, conservarii biodiversitatii si serviciilor ecosistemelor. Indicatorii reprezinta instrumente de masurare a obiectivelor de mediu pentru programe si in consecinta pot fi folositi in scopul integrarii aspectelor de mediu si schimbari climatice in cadrul politicii de coeziune. Indicatorii de rezultat ar trebui incadrati in procesul de evaluare a performantelor politicii de coeziune atat la nivel european cat si la nivel national, contribuind in acest fel la realizarea unei politici de coeziune orientate pe obtinerea de rezultate.
In lipsa acestor indicatori de rezultat, multe din investitiile efectuate in perioada 2007-2013 au intensificat presiunea asupra mediului in Romania. Spre exemplu, proiectele de navigatie pe apele interioare in Romania au fost criticate de catre Comisia Europeana si ONG-uri pentru ca distrug habitatele pestilor si cresc riscul de inundatii. O politica de coeziune continand indicatori de rezultat are potentialul de a preveni astfel de consecinte in viitor.
4. Sustinerea evaluarii si conditionalitatii ex-ante
Conditionalitatea ex-ante reprezinta un pas important catre asigurarea unei mai bune consecvente si calitati a programelor, permitand maximizarea beneficiilor si o mai buna colaborare intre diferite activitati. Politica de coeziune ar trebui vazuta ca o parte integranta a politicilor nationale pe termen mediu in scopul contribuirii la implementarea aquis-ului de mediu si a indeplinirii obligatiilor asumate de catre Romania in relatia sa cu Uniunea Europeana.
In situatia in care considerati util, am aprecia oportunitatea unei intalniri pentru a discuta aceste recomandari. Va multumim anticipat pentru interesul acordat si asteptam cu interes raspunsul dvs.
Cu consideratie,
Organizatiile semnatare:
CEE Bankwatch
WWF Romania
TERRA Mileniul III
Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Asociatia Nationala a Birourilor de Consiliere pentru Cetateni
Asociatia Salvati Dunarea si Delta
