biomasa

Competitia ”A World You Like” se apropie de final

by Articole

DSCN5273Inca de la lansarea sa, competitia A World You Like ne-a inspirat cu proiectele inovative ale participantilor. Pentru a strange si mai multe astfel de idei, Comisia Europeana prelungeste perioada de inscriere pana la 14 iunie 2013.

 Unul dintre cele 4 proiecte romanesti inscrise in competitie este “Utilizarea sustenabila a biomasei in scopuri energetice”, implementat de Fundatia TERRA Mileniul III in comuna Vlad Tepes din judetul Calarasi. Proiectul se adreseaza comunitatilor rurale care pot folosi deseurile agricole pentru producerea de brichete, cu care isi pot incalzi locuintele, dezvoltand totodata un model de afacere locala. Proiectul poate fi votat aici.

Pana in prezent au fost inscrise peste 85 de proiecte din Uniunea Europeana.  De la transformarea unor zone abandonate intr-un rai al reciclarii si pana la crearea unor combustibili mai curati din cele mai neasteptate materii prime, participantii au prezentat solutii cu emisii reduse de carbon care influenteaza toate aspectele vietii noastre. Cu o asemenea abundenta de inovatie, perioada de inscriere a proiectelor se va extinde pentru a da mai multor proiecte sansa  de a castiga.

Trei castigatori europeni vor fi alesi sa participe la ceremonia ce va vea loc la Sustainia in Copenhaga, unde vor fi felicitati pentru contributia lor la scaderea emisiilor de carbon.

Castigatorii nationali din 5 state – Bulgaria, Italia, Lituania, Polonia si Portugalia – isi vor vedea proiectele pe posterul campaniei ce va fi promovat in fiecare tara. Asa ca daca aveti un proiect care ne poate aduce cu un pas mai aproape de o lume in care ne place sa traim, cu emisii scazute, promovat-l in randul europenilor si inscrieti ideea la competitia A World You Like

Informatii utile:
Dupa termenul  limita, vizitatorii site-ului competitiei vor putea sa voteze pentru cele mai creative si inspirationale initiative. Un juriu condus de Connie Hedegaard va selecta 3 castigatori care sa mearga la ceremonia de decernare a premiilor din Sustainia. Sustainia, partenerul campaniei, va gazdui evenimentul si va premia solutiile de pionierat din 10 domenii diferite.

Mai multe informatii:
www.facebook.com/EUClimateAction
twitter.com/EUClimateAction #worldulike

Termeni si conditii: www.world-you-like.europa.eu/en/success-stories/submit-your-project/terms-conditions

Despre premiile Sustainia: www.sustainia.me

imag2

”Cu un copac nu faci padure!” – Expozitie multimedia la Pitesti

by ArticoleComunicate de presăEvenimente

Fundatia TERRA Mileniul III,  Asociatia Alma-Ro si Biblioteca Judeteana ”Dinicu Golescu” Arges va invita la vernisajul expozitiei ”Cu un copac nu faci padure!”, ce va avea loc luni, 1 aprilie 2013, incepand cu ora 18:00, la Biblioteca Dinicu Golescu din Pitesti.

”Cu un copac nu faci padure!” este o expozitie interactiva ce invita vizitatorii sa descopere si sa reflecteze asupra modelelor de consum sustenabil al produselor pe care le obtinem de pe urma padurilor. Va invitam sa aflati care sunt beneficiile padurilor din punct de vedere social, cultural, economic si de mediu si care sunt riscurile asociate despaduririlor si practicilor de exploatare.

Expozitia se compune din fotografii ce ilustreaza legatura dintre oameni si natura (din Romania, Brazilia, Burkina Faso, Camerun si Chile) si filme documentare ce descriu viata comunitatilor rurale dependente de produsele forestiere. Copiii vor avea ocazia sa deseneze padurile imaginate de ei, iar adultii vor fi invitati sa noteze angajamentele pe care si le asuma pentru practici mai bune de consum al produselor forestiere.

La nivel global dispar in fiecare an circa 13 milioane de hectare de paduri, adica o jumatate din intreg teritoriul Romaniei, un ritm absolut nesustenabil pentru menţinerea echilibrului natural al planetei.

Expozitia poate fi vizitata in intervalul 1-3 aprilie, intre orele 9:00 si 20:00. Accesul este gratuit.

Evenimentul este organizat in cadrul proiectului ”Padurea ca factor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera – Studiu de caz Topoloveni”, pe care il derulam in parteneriat cu Asociatia Alma-Ro si Primaria Topoloveni.  Proiectul este finantat de de GEF SGP – UNDP Romania si cofinantat de UE prin programul Europaid.

Obiectivul proiectului este de a sensibiliza comunitatile locale si factorii de decizie in privinta utilizarii eficiente a resurselor forestiere si a managementului forestier durabil.

biofuel

Alternative la biocarburantii poluanti promovati in UE

by ArticoleComunicate de presă

Bruxelles, Bucuresti 17 ianuarie 2012 – Europa poate inlocui in mod eficient carburantii fosili utilizati in transporturi cu carburanti din surse regenerabile, fara a recurge la biocombustibilii care afecteaza mediul, afirma un raport realizat de institutul olandez de cercetare CE Delft[1], la cererea unor organizatii de mediu. Raportul „Alternative sustenabile pentru biocarburantii utilizati in Uniunea Europeana, proveniti din plante cultivate” exploreaza scenarii care recomanda o schimbare majora a politicii UE, acordand prioritate eficientei energetice si accelerarii adoptarii energiei electrice din surse regenerabile si a biocarburantilor durabili, cum ar fi cei produsi din deseuri si reziduuri.

In conformitate cu obligatiile asumate la nivelul UE, pana in 2020, 10% din carburantii utilizati in sectorul european al transporturilor trebuie sa provina din surse regenerabile, in timp ce producatorii de carburanti sunt si ei obligati sa reduca cu 6% intensitatea de carbon a acestora. Guvernele tarilor membre ale UE intentioneaza sa atinga aceste obiective prin folosirea pe scara larga a biocarburantilor produsi din plante cultivate pe terenuri agricole sau forestiere, ignorand impactul semnificativ de mediu si social al acestora, inclusiv ocuparea de noi terenuri destinate culturilor agricole si emisiile de carbon rezultate. Conform unui studiu[2] al Comisiei Europene, majoritatea biocarburantilor comercializati in prezent in Europa au emisii de carbon egale sau doar cu putin mai mici decat cele ale carburantilor fosili conventionali, in cazul in care se iau in considerare si emisiile provenite de la Schimbarea Indirecta a Utilizarii Terenului (ILUC).

Raportul CE Delft, realizat la cererea organizatiilor europene Greenpeace, BirdLife Europa, European Environmental Bureau si Transport&Environment, arata ce inseamna o schimbare reala a politicii in acest domeniu, in comparatie cu compromisul complet nesatisfacator oferit de catre Comisie in octombrie 2012. Daca propunerea[3] Comisiei va fi adoptata in forma ei actuala, cel putin jumatate din tinta de 10% pentru biocarburantii utilizati in transporturi, pana in 2020, ar fi indeplinita cu ajutorul unor biocarburanti care afecteaza mediul, concomitent cu permisiunea cresterii consumului total a acestora.

Sebastien Risso, director pentru politici forestiere al Greenpeace Europe a afirmat: „Acest raport arata cat de gresita este actuala politica a UE in acest domeniu, dar si modul in care transportul poate deveni mai curat, fara utilizarea biocarburantilor cu impact de mediu si social negativ. Modul cel mai simplu si mai sigur de a reduce impactul transporturilor rutiere si feroviare asupra climei este acela de a reduce consumul de energie si de a accelera electrificarea sistemului european de transport”.

Pentru a indrepta politica UE in domeniul biocarburantilor destinati transporturilor, organizatiile de mediu mentionate indeamna Parlamentul European si guvernele UE sa se concentreze asupra solutiilor alternative oferite in scenariul din raport. Aceasta schimbare ar determina o reducere semnificativa a emisiilor de carbon, pana in 2020, contribuind, in acelasi timp, la dezvoltarea de noi tehnologii, care constituie o sursa importanta de noi locuri de munca. In acest fel, statele membre si-ar putea indeplini obligatiile care le revin in cadrul politicii existente fara a utiliza, sau folosind o cota  mai redusa de biocarburanti produsi din plante cultivate pe terenuri agricole sau forestiere.

Nusa Urbancic, manager de program pentru carburanti in cadrul organizatiei Transport&Environment a spus: „Acest scenariu nu va putea fi implementat imediat, el incepe cu modificarea actualei propuneri a Comisiei Europene. Contabilizarea corecta a amprentei totale de carbon a biocarburantilor, care include si emisiile provenite din ILUC, constituie primul pas catre carburanti alternativi mai sustenabili. Prin urmare, facem apel la Parlamentul European si la Consiliu sa includa factorii ILUC in politica UE privind biocarburantii”.

Propunerea Comisiei va fi discutata de catre ministrii UE la Consiliile de energie si de mediu din februarie si martie si, in urmatoarele luni, de catre Parlamentul European.

Persoane de contact:
Nusa Urbancic – Transport & Environment Fuels Program Manager
+32 (0)2 893 0846; +32 (0)488 574418 (mobile), nusa.urbancic @ transportenvironment.org  
Bettina Kampman – CE Delft Senior Researcher, Transport & Climate Policy
+31 (0)15-2150171, kampman @ ce.nl

cars_report

Producatorii europeni de autoturisme depasesc constructorii asiatici in „cursa verde” – raport

by ArticoleComunicate de presăEvenimente
 Date recente indica faptul ca progresele in domeniul eficientei carburantilor provin mai degraba din manipularea rezultatelor testelor decat din tehnologii care ar putea aduce economii utilizatorilor.

Producatorii europeni de automobile sunt mai bine plasati decat majoritatea celor asiatici[1] in cursa pentru atingerea tintei de emisii de CO2, de 95 gr./km, in 2020, conform raportului despre producatorii de automobile, pe anul 2012, al organizatiei Transport&Environment. Raportul monitorizeaza progresele anuale realizate de constructorii europeni in domeniul reducerii consumului de carburant si al emisiilor de CO2 ale noilor modele[2]. In cursa pentru atingerea tintei din 2020 – de 95 gr.CO2/km – toti producatorii europeni (cu exceptia Daimler) se situeaza pe primele noua locuri, in timp ce cinci din ultimele sase locuri sunt ocupate de producatorii asiatici.

Incepand cu anul 2006, raportul „Cat de <<curate>> sunt automobilele Europei” evalueaza eforturile individuale ale producatorilor de a reduce emisiile de CO2, concentrandu-si atentia pe modul in care fiecare constructor este pozitionat pentru a respecta standardele obligatorii de emisii fixate de catre Comisia Europeana pentru anul 2015. In acest an raportul analizeaza – pentru prima oara – cat de bine sunt plasati producatorii si pentru atingerea tintei de 95 gr.CO2/km, propusa de CE pentru anul 2020[3], ajungand la concluzia ca acest standard va fi atins mult mai usor decat au pretins constructorii de autovehicule.

Conform raportului, in anul 2011, pe ansamblu, industria constructoare de automobile a redus emisiile de CO2 si consumul de carburant cu 3.3%. Acest lucru inseamna ca tinta pentru 2015 – de 130 gr.CO2/km – este, in medie, la o distanta de numai 4%. Fiat, Toyota si Peugeot-Citroën s-au incadrat in limita de emisii pentru 2015 cu patru ani mai devreme.

Progresul general anual de reducere a emisiilor a fost, in ultimii patru ani, de 4%. Luand in considerare imbunatatirile recente si pozitiile actuale, raportul estimeaza ca, pentru a atinge tinta de 95 gr.CO2/km, pana in 2020, producatorii europeni vor avea nevoie de o rata anuala de imbunatatire a eficientei consumului de carburant de numai 3,8%.

Jos Dings, directorul T&E, a afirmat: „Stiam deja ca producatorii europeni sunt pe cale sa depaseasca cu o marja mare tinta pentru 2015. Acum stim ca cei mai multi dintre ei sunt pe cale sa o indeplineasca si pe cea din 2020, fiind in general mult mai bine plasati decat concurentii lor din Asia. Din acest motiv trebuie sa actionam acum pentru fixarea unui standard de 60 gr.CO2/km pentru anul 2025. In joc nu este doar viitorul planetei, ci si economiile conducatorilor auto, realizate pe seama consumului mai mic de carburant al autovehiculelor cu emisii reduse.”

Raportul citeaza, de asemenea, dovezi ingrijoratoare despre faptul ca producatorii micsoreaza cifrele oficiale de reducere a consumului de carburant si a emisiilor nu numai prin imbunatatirile tehnologice aduse automobilelor, ci si prin „optimizarea” modului de testare a acestora. Drept urmare, decalajul intre consumul oficial si cel din lumea reala al autovehiculelor este din ce in ce mai mare.

Greg Archer, manager de proiect pentru autovehicule curate al T&E, afirma ca „este evident ca progresele unor producatori nu vin din imbunatatiri tehnologice ale eficientei consumului, ci din manipularea modului in care sunt testate automobilele. Aceasta practica ar trebui interzisa; 95 gr.CO2/km la teste ar trebui sa insemne 95 gr.CO2/km si pe sosea. In caz contrar, limitele emisiilor ar trebui diminuate in mod corespunzator, in asa fel incat sa compenseze eficienta mai redusa a consumului de carburant.”

Intr-un clasament al mediei emisiilor autoturismelor noi inregistrate in UE in anul 2011, Romania se situeaza pe locul 14. In anul respectiv, in tara noastra au fost inregistrate 81.600 de autoturisme noi, cu o medie a emisiilor de 140,8 gr.CO2/km. Comparativ cu anul 2010, s-a inregistrat o reducere a emisiilor de 5,2%, care a plasat tara noastra pe locul 7 in ceea ce priveste progresul inregistrat fata de anul anterior.

 

[1] Toyota constituie o exceptie notabila

[2] Automobilele constituie cea mai mare sursa unică de emisii din transport, reprezentand aproape jumatate din total. Conform Agentiei Europene de Mediu, automobilele sunt responsabile de 13% din totalul emisiilor de CO2 ale UE.

[3] Propunerea Comisiei Europene de stabilire a metodelor de atingere a tintei de emisii, pentru 2020, pentru autovehiculele noi de pasageri.
green-jobs

Autovehiculele cu emisii scazute de CO2 pot crea noi locuri de munca

by Articole

In Europa ar putea fi create peste 100.000 de noi locuri de munca in industria de automobile, prin investitii in dezvoltarea de tehnologii de fabricatie a autovehiculelor eficiente din punct de vedere al carburantului, afirma un raport[1] realizat de firma olandeza de consultanta CE Delft pentru organizatia Transport&Environment. Raportul contrazice afirmatiile industriei de automobile conform carora reducerea emisiilor va avea un impact negativ asupra locurilor de munca si al competitivitatii producatorilor europeni. Documentul subliniaza, de asemenea, faptul ca sumele economisite de catre proprietarii autoturimelor cu consum mai mic de carburant pot crea locuri de munca suplimentare in economia europeana.

In anul 2009 a fost adoptata o legislatie care impune un nivel mediu de emisii de 130 gr. CO2/km, pana in 2015, si de 95 gr.CO2/km, pana in 2020, pentru toate autoturismele comercializate in Europa. In iulie 2012, Comisia Europeana a propus confirmarea tintei de 95 gr. pentru anul 2020, stabilind si modul in care aceasta va fi atinsa.[2]

Analizand studiile realizate deja in acest domeniu, CE Delft a ajuns la concluzia ca autovehiculele cu emisii scazute de carbon sunt mai degraba favorabile creearii de noi locuri de munca. De exemplu, un studiu[3] recent arata ca implementarea in Europa a programelor de reducere a emisiilor la autovehicule poate crea peste 100.000 de locuri de munca de inalta calificare.

Autovehiculele cu emisii scazute de carbon aduc economii care pot contribui la cresterea economica a Uniunii Europene. Estimarile Comisiei Europene[4] arata ca noua reglementare va contribui anual la cresterea economica cu 12 miliarde de Euro (in medie), in perioada 2020 – 2030, datorita consumului mai mic rezultat in urma standardelor mai stricte de emisii. Conform acelorasi estimari, si cheltuielile anuale cu forta de munca vor creste cu 9 miliarde de Euro. Acest lucru se datoreaza faptului ca fabricarea autovehiculelor necesita multa forta de munca, in timp ce carburantii sunt obtinuti din petrol importat si creeaza mai putine locuri de munca. Raportul CE Delft confirma aceste concluzii.

Pentru fiecare posesor de autoturism, o tinta de 95 gr.CO2/km va aduce economii anuale de peste 500 Euro. Aceste economii vor fi mai mari decat costurile suplimentare ale achizitionarii unui autoturism mai eficient, costuri care, prin economia realizata cu carburantul, pot fi recuperate in 1,5 – 2,5 ani. Mai mult decat atat, daca Uniunea Europeana ar adopta o tinta mai ambitioasa (de 80 gr.CO2/km, pana in 2020) economiile posesorilor de autoturime ar fi de peste 750 Euro/an, iar costurile suplimentare ale unei masini noi s-ar amortiza in cel mult trei ani. Odata cu scaderea importurilor de petrol, UE va face fata mult mai usor socurilor cresterii pretului acestuia, imbunatatindu-si, in acelasi timp, balanta comerciala.

Recent, SUA au anuntat ca intentioneaza sa-si dubleze economiile de carburanti, pana in anul 2025. In Europa, economia va fi doar in jur de 32%; este un lucru bun, dar nu este suficient. Daca nu-si propun obiective mai stricte de reducere a emisiilor de CO2, producatorii europeni de autovehicule risca sa-si piarda competitivitatea pe pietele lumii.

”Ne dorim o tinta de 80 gr.CO2/km, pana in 2020, si de 60 gr.CO2/km[5], pana in 2025. Acest lucru ar stimula aparitia si implementarea de tehnologii avansate si ar asigura Uniunii Europene pozitia de lider in acest domeniu”, a afirmat Greg Archer, membru al organizatiei Transport&Environment, cu sediul la Bruxelles.

Flexibilitatile cuprinse in propunerea actuala vor reduce beneficiile

Actuala propunere a Comisiei Europene extinde perioada de supra-recompensare a vanzarilor de autovehicule electrice – cunoscute sub termenul de “super-credite” – pana in 2023, fapt care conduce la diminuarea efectului tintei de reducere. “Super-creditele ii recompenseaza pe producatori pentru vanzarea unor autovehicule imaginare si creaza iluzia imbunatatirii economiei de carburant, in realitate permitandu-le producatorilor sa vanda autoturisme cu consum foarte mare, care nu se iau in considerare la respectarea tintei de emisii. Aceasta este o nebunie!”, afirma Greg Archer.

Ar fi mult mai eficient sa se ceara producatorilor ca cel putin 2,5% din totalul autovehiculelor vandute pana in 2020 sa fie autovehicule cu emisii ultra-reduse. Acesti producatori ar trebui recompensati printr-o relaxare a tintei totale de emisii. In acelasi timp, celor care nu indeplinesc aceasta cerinta sa li se pretinda mai multe eforturi pentru imbunatatirea eficientei autovehiculelor pe care le comercializeaza. Uniunea Europeana ar trebui sa faca mult mai multe eforturi pentru stimularea tranzitiei catre autovehiculele electrice si cele cu hidrogen, prin investitii in statii de reincarcare rapida si de alimentare cu hidrogen, de-alungul principalelor retele de autostrazi.

Parlamentul si Consiliul European au ocazia sa imbunatateasca propunerea Comisiei prin fixarea unor tinte mai ambitioase si prin eliminarea ‘portitelor’. Autovehiculele cu emisii scazute de carbon constituie una dintre solutiile problemelor economice ale Europei: o solutie buna pentru crearea de locuri de munca si pentru economie, avantajoasa pentru detinatorii de autovehicule si benefica pentru mediu.

Foto: goinsurancerates.com

[1] Raport CE Delft
 [2] Propunere CE
[3] McKinsey & Company (2011), Boost! Transforming the power train value chain – a portfoliu challenge
[4] EUR-Lex
[5] Echivalent cu un consum de 2,5 l carburant la 100 km

illustrations_carsandco2

Autovehicule cu emisii scazute de carbon

by Articole
Avantajoase pentru detinatori
Avantajoase pentru economie
Avantajoase pentru mediu

 

 

In anul 2009, Uniunea Europeana a stabilit limite obligatorii de emisii pentru autoturismele noi, de 130 grame CO2 pe kilometru (grCO2/km), pana in 2015 si de 95 grCO2/km, pana in 2020 [1]. Comisia Europeana a propus recent o revizuire a modului de atingere a acestei tinte [2]. Documentul a confirmat limita de 95 grC2/km, dar a inclus prevederi inutile care slabesc/diminueaza tinta propusa. Acest document de pozitie indica modul in care poate fi imbunatatita propunerea Comisiei si beneficiile care ar rezulta din aceasta.

Consolidarea regulamentului de reducere a emisiilor de CO2 ale autoturismelor determina cresterea numarului locurilor de munca si a beneficiilor pentru economie, pentru utilizatori si pentru mediu.

Propunerea Comisiei Europene aduce deja beneficii considerabile[3]:

  • Cheltuieli mai mici cu carburantul – Economii de 3.000-4.000 Euro pe durata de viata a autoturismului pentru soferii europeni[4]
  • Un impuls pentru cresterea economica si a numarului locurilor de munca – valoarea economiei de carburant se va ridica la 36 miliarde Euro/an (2025-2030), contribuind la cresterea Produsului Intern Brut cu aproximativ 12 miliarde de Euro4
  • Locuri de munca in industria de inalta tehnologie – Pana in 2030, in UE vor fi create peste 110.000 de locuri de munca suplimentare in domeniile cercetarii, dezvoltarii si fabricatiei de autovehicule cu consum eficient de carburant [5]
  • Reducerea importurilor de petrol – Economii de 100 miliarde Euro/an la importurile de petrol, care ar produce un beneficiu in securitate energetica in valoare de 20 miliarde Euro 4
  • Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera – autoturismele emit 12% din totalul de emisii al Uniunii Europene.

 

Imbunatatirea propunerii Comisiei Europene ar avea un impact pozitiv suplimentar asupra pretului de cumparare si asupra economiilor de carburant, asa cum este indicat in tabelul de mai jos:

Estimarile costurilor suplimentare ale introducerii noilor tehnologii in productia de autoturisme sunt conservatoare; experientele anterioare indica faptul ca aceste costuri sunt, probabil, de doua ori mai mici.

Plecand de la premize mai optimiste[7], durata de amortizare a diferentei de pret pentru tinta de 95 grCO2/km poagte ajunge mai mica de un an si jumatate, in timp ce valoarea mai mare de revanzare ar mari economiile realizate. Cronologic, pretul autoturismelor noi a scazut, in timp ce eficienta consumului de carburant a acestora a crescut. Presupunerea ca pretul autoturismele noi va deveni ’prohibitiv’ s-a dovedit a fi nefondata.

Pretul de vanzare si emisiile de CO2 ale autoturismelor noi[8]

Imbunatatirea propunerii CE este posibila si ar aduce avantaje

Masurile care pot fi propuse de parlamentarii europeni:

  1. Introducerea unei tinte de 80 grCO2/km, pana in 2020, in scopul maximizarii beneficiilor autoturismelor eficiente din punct de vedere al consumului de carburant
  2. Stabilirea unei tinte de 60 grCO2/km, pana in 2025, cu scopul de a da un semnal clar pentru politica in domeniul industriei de autovehicule si pentru impulsionarea constructiei de vehicule electrice
  3. Renuntarea la ’portitele’ care permit evitarea reducerii efective a emisiilor si asigurarea ca reglementarile existente vor fi respectate cu strictete, pina in 2020, si ca Europa isi va mentine pozitia de lider in acest domeniu
  4. Reducerea suplimentara a tintei cu 10 grCO2/km, in scopul compensarii manipularii actualelor proceduri de testare, pana la schimbarea acestora
  5. Inlocuirea super-creditelor care submineaza tintele actuale, cu un procentaj flexibil de compensare de pana la 2,5% pentru vehiculele cu emisii ultra-scazute de carbon
  6. Posibilitatea constructorului de a alege intre amprenta de carbon sau masa vehiculului
  7. Introducerea unui pachet de masuri pentru stimularea cererii de autovehicule cu emisii ultra-scazute de carbon, prin sprijinirea infrastructurii si a achizitionarii de autovehicule prin  stimulente fiscale
  8. Limitarea contributei eco-inovarii la reducerea emsiilor la 5 grCO2/km/vehicul si pastrarea sistemului actual de evaluare
  9. Revizuirea sistemului de derogari pentru micii producatori, in scopul imbunatatirii transparentei si a reducerii distorsiunilor de piata
  10. Finalizarea si adoptarea de catre Comisie a unor noi proceduri pentru testul-ciclu si pentru aprobarea tipului si a certificatului de conformitate.

Aceste propuneri ar contribui la fabricarea unor autoturisme mai bine adaptate pentru viitor, cu consum mai mic de carburant, care vor stimula crearea de locuri de munca si  vor creste competitivitatea industriei europene de automobile.


[1] Regulamentul EC no. 443/2009 al Parlamentului European si al Consiliului, din 23 aprilie, 2009

[2] European Commission Climate Action 2012, COM/2012/393. Propunere de reglementare pentru definirea modalităţilor de îndeplinire a ţintei de reducere a emisiilor de CO2 ale autoturismelor noi, până în 2020

[3] În comparaţie cu limita de 130 grCO2/km, pana in 2015

[4] Evaluarea de Impact de Mediu care justifică Propunerea Comisiei Europene de amendare a Regulamentului 443/2009 şi 510/2011

[5] „Boost! Transforming the powertrain value chain – a portfolio challenge”- McKinsey & Company, 2011

[6] Pret suplimentar de fabricaţie: 95g/km – €1000; 80g/km – €1800; 60g/km (2025)- €3000

[7] T&E 2012, “Low carbon cars – good for drivers, good for economy, good for the environment” – raport integral

[8] T&E, 2011: How clean areEurope’s cars

ce

CE se aliaza cu intreprinderi, ONG-uri si universitati pentru a promova solutii la problemele climatice

by ArticoleComunicate de presăEvenimente

Connie Hedegaard, comisarul european pentru politici climatice, a lansat la inceputul lunii octombrie o campanie paneuropeana de comunicare, in colaborare cu mai mult de 70 de organizatii din intreaga Europa. Avand sloganul „Lumea pe care o vrei. Cu clima care iti place”, campania vizeaza aducerea solutiilor practice in centrul dezbaterilor pe tema schimbarilor climatice si demonstrarea faptului ca actiunile in domeniul climatic pot sa creasca bunastarea si sa aduca beneficii economice cetatenilor europeni.

In Europa exista numeroase exemple de solutii climatice inteligente si inovatoare care reduc poluarea cu CO2 si imbunatatesc, totodata, calitatea vietii oamenilor. De exemplu, in gara centrala din Stockholm se converteste caldura corporala a navetistilor in energie termica pentru o cladire de birouri din apropiere, reducandu-se atat emisiile, cat si factura la energie cu 20-25%. In Danemarca, datorita energiei solare, scoala Gedved din Horsens economiseste 30 000 EUR pe an la factura de energie. Banii economisiti se cheltuiesc pentru imbunatatirea educatiei.

Astfel de solutii fara perdanti, ce imbina economiile banesti, economia de timp si reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, stau la baza campaniei de comunicare lansate de comisarul Hedegaard la sediul primariei Londrei.

„Avem de ales intre a actiona pornind de la cunostintele pe care le detinem despre schimbarile climatice si a sta deoparte asistand la inrautatirea situatiei. Ambele optiuni costa. De ce sa nu cream lumea pe care o vrem, cu clima care ne place – pana nu este prea tarziu? Prin intermediul acestei campanii urmarim sa focalizam dezbaterea asupra solutiilor potentiale si sa aflam ce anume ne impiedica sa le aplicam”, a afirmat Connie Hedegaard.

Platforma online pentru dialog 

Axata pe un site care va fi disponibil in curand in toate cele 23 de limbi oficiale ale UE, campania este conceputa ca o platforma de participare unde persoanele, intreprinderile si gruparile locale vor putea sa incarce, sa promoveze si sa dezbata solutii pentru reducerea emisiilor de carbon si sa participe la un concurs paneuropean al carui scop este identificarea celei mai bune si originale solutii.

Parteneriatele cu organizatii similare reprezinta o parte centrala a campaniei. Mai mult de 70 de organizatii, printre care se numara asociatii de intreprinderi, universitati, organizatii neguvernamentale si institutii guvernamentale, sunt deja parteneri de campanie confirmati. Se are in vedere inscrierea mai multor parteneri pe masura ce campania evolueaza.

La evenimentul de lansare „Viziuni pentru o lume care va place”, partenerii de campanie si cetatenii s-au alaturat comisarului Hedegaard, secretarului de stat pentru energie si schimbari climatice din Regatul Unit, ED Davey, si altor vorbitori pentru a da semnalul de incepere a dezbaterii. Discutiile au fost transmise in direct pe pagina de Facebook a campaniei. Contributiile au putut fi adaugate si pe Twitter. In perioada 2012-2013 se pregatesc si alte evenimente in mai multe state membre, inclusiv in Bulgaria, Italia, Polonia si Portugalia.

Soluții de reducere a emisiilor de CO2

Campania se va desfasura pana la sfarsitul anului 2013 si urmareste valorificarea solutiilor rentabile existente pentru atingerea obiectivului UE de reducere cu 80-95% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2050. Aceasta reprezinta o continuare a comunicarii Comisiei din martie 2011, intitulata „Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie cu emisii scazute de carbon”, care stabileste modalitatile de realizare a unor reduceri drastice, dar rentabile ale emisiilor in principalele sectoare economice.

Din foaia de parcurs reiese ca realizarea unei economii cu emisii reduse de carbon va spori investitiile in tehnologii si in infrastructuri ecologice precum retelele electrice inteligente si va determina reducerea substantiala a pretului importurilor de petrol si gaz. Pe termen mediu, pana in 2020, UE vizeaza reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20%, imbunatatirea eficientei energetice cu 20% si cresterea la 20% a ponderii energiei din surse regenerabile in mixul energetic. In prezent, emisiile UE sunt mai mari cu 17% fata de cele din 1990.

Informatii suplimentare 

Evenimentul de lansare din 8 octombrie s-a transmis in direct pe pagina de Facebook. S-a putut participa la discutii pe Twitter la #worldulike. Informatiile de presa si fotografiile sunt disponibile pe site-ul campaniei, iar aici este disponibila lista proiectelor europene de succes.

Pentru mai multe informatii cu privire la foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitiva cu emisii reduse de carbon pana in 2050, vizitati site-ul Directiei Generale de Politici Climatice.

Foto: www.world-you-like.europa.eu

conniemcknight.com

Orasul Topoloveni da startul pentru „Marea replantare”

by ArticoleComunicate de presăEvenimente

Aproximativ 200 de elevi vor participa maine, 20 octombrie, la o actiune de plantare in apropierea orasului Topoloveni. ”Marea replantare” este organizata de Primaria Topoloveni, Fundatia Terra Mileniul III, Asociatia Alma-Ro si Ocolul Silvic ”Stejarii Muscelului” si are ca obiectiv extinderea si regenerarea padurii plantate in urma cu un an in apropierea orasului.

Actiunea se inscrie in proiectul ”Padurea ca factor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera”, derulat de Terra Mileniul III, in parteneriat cu Asociatia Alma-Ro si Primaria Topoloveni. Cei 200 de copiii vor da o mana de ajutor angajatilor Ocolului Silvic pentru plantarea a 200 de puieti de salcam. Elevii provin din opt scoli din Bucuresti, Topoloveni, Moreni si Sinaia.

„Copiii care iau parte la replantare sunt cu totii elevi in scolile in care am derulat cursuri si activitati educative despre paduri si schimbari climatice. Este o ocazie foarte buna pentru ei sa puna in practica ce au invatat si sa vada ca nu este deloc usor sa creezi si sa ingrijesti o padure”, a spus Liudmila Mehedinteanu, coordonator de proiect in cadrul Asociatiei Alma-Ro.

”Marea replantare” reprezinta continuarea eforturilor Consiliului Local Topoloveni pentru impadurirea terenurilor degradate. Autoritatile locale au reusit anul trecut plantarea unei paduri de 66 de hectare si infiintarea Ocolul Silvic privat ”Stejarii Muscelului”, care sa asigure managementul tinerei plantatii.

Proiectul ”Padurea ca factor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera” are ca obiectiv reducerea emisiilor de CO2 la nivel local in Romania, prin utilizarea responsabila a produselor forestiere si este finantat de Fondul Global pentru Mediu, prin Programul de granturi mici.

In cadrul proiectului au fost realizate cursuri de formare pentru profesori privind padurile si reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, activitati educationale in cele opt scoli partenere, intalniri cu comunitatea locala din Topoloveni, un seminar pentru autoritati locale si ONG-uri privind certificarea padurilor si consumul durabil al resurselor forestiere, o expozitie interactiva multimedia pe tema padurilor lumii, schimburi de experienta intre scoli si replantari pe suprafete impadurite.

Foto: conniemcknight.com

cars

CE impune noi limite pentru emisiile de CO2 ale autoturismelor

by ArticoleComunicate de presăEvenimente

Comisia Europeana a anuntat ieri propunerea ce confirma standardele de eficienta pentru autoturismele si autoutilitarele usoare noi, propunere ce ar urma sa intre in vigoare din anul 2020.

Noile standarde de eficienta pentru carburanti sunt benefice pentru detinatorii de autoturisme, binevenite pentru economia europeana si crearea de noi locuri de munca si foarte bune pentru mediu. Propunerea facuta de CE este una solida, dar beneficiile ar fi fost si mai mari daca aceasta ar fi fost mai ambitioasa.

Conform propunerii inaintate de CE, niciun autoturism care va fi vandut incepand cu anul 2020 nu va putea emite, in medie, mai mult de 95g CO2/km (fata de 135,7g CO2/km in 2011 si 130g CO2/km, limita obligatorie, in 2015). In caz de neconformare, se va aplica o penalizare pentru fiecare gram de CO2 emis in plus, ce va fi calculata pentru toate autoturismele vandute.

Astfel producatorii risca urmatoarele penalitati: pana in 2015, 5 EUR pentru primul gram, 15 EUR pentru al doilea, 25 EUR pentru al treilea si 95 EUR pentru al patrulea si pentru fiecare din urmatoarele. Din 2019, penalizarea va fi de 95 EUR pentru fiecare gram de CO2 emis in plus.

Economii de 500 Euro/an

Daca propunerea CE va fi adoptata, o masina care ar emite in medie 95g CO2/km (obiectivul UE pentru 2020), ar aduce proprietarului o economie medie de 500 EUR/an (calculata la un pret mediu al benzinei de 1,4 EUR/l si la o distanta medie parcursa de 10.000 km), comparativ cu vehiculele actuale. Aceasta, deoarece emisiile de dioxid de carbon (CO2) sunt direct legate de eficienta utilizarii carburantului.

In acest fel, eventualul pret mai mare al autovehiculului (determinat de implementarea unor noi tehnologii) va fi recuperat intr-un an, iar costurile detinerii acestuia (economie de carburant, asigurare, valoare reziduala mai mare) vor fi mai mici, chiar si pentru cele second-hand.

Potrivit organizatiei Transport&Environment (T&E), propunerea ar fi trebuit sa fie mai ambitioasa: o tinta de 80g CO2/km, pina in 2020, este fezabila si la indemana producatorilor de autovehicule si ar fi adus detinatorului o economie medie de 650 EUR/an.

Organizatia Transport&Environment, care se activeaza in sectorul transporturilor, avertizeaza ca „portitele” din actuala legislatie pot afecta in viitor atat pe detinatorii de autoturisme, cat si mediul. Una dintre aceste ’portite’ este includerea asa-numitelor „super-credite”, care ofera fabricantilor de autoturisme cu emisii foarte reduse (mai mici de 50gCO2/km) credite de eficienta pentru mai multe autoturisme decat cele vandute in realitate.

In aceeasi situtie se afla si un alt procedeu de calcul care ia in considerare masa autoturismului (in loc sa se tina cont de amprenta de carbon) si care favorizeaza constructorii de autoturisme mai grele, in detrimentul celor care mizeaza si pe masa mai redusa a acestora. Din acest motiv, Comisia Europeana a ratat ocazia de a-i stimula pe constructorii care fac automobile mai usoare – element-cheie in imbunatatirea eficientei consumului.

Gasiti mai multe informatii in comunicatul oficial al Comisiei Europene.

Foto: inautonews.com

air-pollution-cars-1

Scrisoare catre ministrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb

by Comunicate de presăEvenimenteScrisori de poziție

Subventionarea programului „Rabla” este nejustificata

Stimata d-na ministru Rovana Plumb,

Luand cunostinta de hotararea Ministerului Mediului si Padurilor de a suplimenta fondurile pentru Programul ”Rabla”, cele 17 semnatare ale acestui document considera ca subventionarea in continuare a Programul de stimulare a innoirii parcului auto national din fondurile destinate protectiei mediului este nejustificata si nepotrivita.

Sumele considerabile investite pana in prezent in acest program nu se justifica, atat timp cat nu se cunoaste eficienta sa din punct de vedere al impactului de mediu. MMP anunta la bilantul din 2011 ca prin Programul „Rabla”, s-au scos din uz peste 300.000 de autoturisme vechi, fara a fi mentionat vreodata care este eficienta acestuia din punct de vedere al mediului (emisii reduse, tone de materiale reciclate etc). Mai mult, daca 300.000 de autovehicule – dintre care multe nu mai circulau – au fost inlocuite cu o suta de mii de masini noi, care vor fi in circulatie cel putin zece ani, exista posibilitatea ca  acest program sa fi contribuit, de fapt, la cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera. La acest lucru am putea adauga si aparitia unei piete speculative a tichetelor de casare, tinand cont ca majoritatea producatorilor de autovehicule solicita trei asemenea tichete, in cadrul promotiilor de vanzari.

MMP nu a indicat niciodata volumul de gaze cu efect de sera care a fost redus datorita acestui program si nici care a fost, de exemplu, costul unei tone de CO2, care nu a mai ajuns in atmosfera. In acest fel s-ar fi putut face o comparatie cu pretul unei tone de CO2, tranzactionata pe bursa de carbon.

Din acest motiv, va intrebam daca MMP si AFM au facut vreodata o analiza cost-benficiu a acestui program care sa tina seama si de costurile de mediu, iar daca raspunsul este afirmativ, care sunt rezultatele acestei analize?

Consideram ca acest program, care stimuleaza mai mult productia si vanzarea de autovehicule decat protectia mediului (fara ca macar sa se impuna o limita maxima de gCO2/km a emisiilor autovehiculelor achizitionate prin intermediul sau), ar trebui, mai degraba, sa cada in sarcina Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, a Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri si a producatorilor si importatorilor de autovehicule. MMP si-ar putea manifesta, in acest mod, preocuparea reala pentru mediu si pentru promovarea economiei verzi.

MMP nu trebuie sa cheltuiasca banii contribuabililor pentru a sprijini industria auto care, oricum, inregistreaza o supraproductie si contribuie in mod considerabil la accentuarea fenomenului schimbarilor climatice. Numarul autovehiculelor produse in Romania si comercializate prin programul Rabla este prea mic pentru a crede ca in acest fel se salveaza locuri de munca, asa cum ati afirmat cu ocazia anuntarii suplimentarii fondurilor destinate acestui program.

Consideram ca, intr-un moment in care Romania se confrunta cu grave probleme in domeniul silvic, al biodiversitatii in general, in aplicarea politicii in domeniul energiei din surse regenerabile, si exemplele ar putea continua, cheltuirea  fondurile destinate mediului pentru stimularea industriei auto constituie o deturnare a acestora de la adevarata lor destinatie.

Este paradoxal si de neinteles ca MMP sa sprijine industria auto, cu atat mai mult cu cat acest fapt este in contradictie cu strategia si cu politicile Uniunii Europene in domeniul schimbarilor climatice.

Organizatiile semnatare:

  1. Ioana Ciuta, Fundatia TERRA Mileniul III
  2. Ciprian Stanciu, Asociatia Floarea Reginei
  3. Maria Magdalena Payer, Asociatia Heidenroslein
  4. Csonta László, Asociatia Tinutul Secuiesc Verde
  5. Felicia Ienculescu-Popovici, Asociatia Greenitiative
  6. Costel Popa, Asociatia Ecopolis
  7. János Márk-Nagy, Societatea Carpatina Ardeleana
  8. Ionut Georgescu, Centrul pentru Strategia de Dezvoltare Durabila
  9. Hans Hedrich, Asociatia Sighisoara Durabila
  10. Doru Mitrana, Asociatia MaiMultVerde
  11. Kovacs Zoltan Csongor, Asociatia Transilvania Verde
  12. Codruta Nedelcu, Asociatia ARIN
  13. Radu Mititean, Asociatia turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE CICLOTURISM „NAPOCA”
  14. Paul Fulea, Asociatia 34Life
  15. Adrian Badila, Asociatia ALMA-RO
  16. Nadia Potoceanu, Fundatia ACTIVITY
  17. Cristian Grecu, Actiunea Civica Directa